1,600 matches
-
predomină imaginile vizuale (îndeosebi) și cele auditive; (!!) elementele constituente ale imaginilor: pete de culoare, plante, arbori etc.; sonorități, muzicalitatea etc. - dar nu lipsesc nici celelalte imagini (olfactive, tactile, gustative) (!!) rolul lor în conturarea unor impresii ale cititorului; (!!) sincretismul: îmbinarea elementelor picturale, muzicale, sculpturale etc. - momentul zilei (anului), durata, răstimpul în care este fixat, surprins tabloul; sau prezența omului în cadrul tabloului; relația om Ț natură;umanizarea naturii; rolul personificării; - rolul amănuntului (ne)semnificativ. Imaginea artistică realizată poate fi: a. statică; b. dinamică
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
aceeași permanență a vieții omului; - se asociează aceluiași cadru natural: vegetație, izvoare, relief; dar este infiltrat într-un proces de gândire superior; astfel arderea sufletească este mai intensă;doinele încep de obicei, cu proiectarea unui cadru spațial și temporal emblematic; - picturalul este un element dominant; (!!) aproape din fiecare vers se poate realiza, sau, cel puțin sugera un tablou diferit; (!!) tablourile astfel realizate, sau sugerate, au un element comun: naturalul; - cadrul este nelipsit; relațiile dintre om și natură par firești; (!!) ca într-
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cadeței, diversitatea, bogăția rimei, etc.). PASTELUL - pastelul este specie a genului liric;descrierea unui peisaj ca pretext pentru a-și exprima discret propriile sentimente; - accentul se pune pe sentimentele de bucurie sau de tristețe ale autorului; - presupune o anumită tehnică picturală a limbajului, aplicabilă atât în zugrăvirea naturii, cât și a oamenilor; - predomină elementele lirice, dublate de descriere;pastelul nu este o simplă consemnare lexicală de impresii sau peisaje; este rezultatul supradimensionării de laborator a senzațiilor, în tehnica specifică a poeziei
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
oră, minut, etc.; - pastelul are o fizionomie clară, însoțită de câteva linii tematice și moduri expresive; Teme: a. exaltarea în fața naturii; b. izolarea vieții câmpenești; c. seninătatea orgolioasă în fața morții, etc. - imaginile artistice, senine sau sumbre, se realizează prin tehnici picturale; au tonuri catifelate, lipsite de stridențe; - pastelul are, ori redă, o atmosferă euforică, ce tălmăcește legătura armonioasă a omului cu natura; sau, o atmosferă apăsătoare, natura părând doar ostilă și neprietenoasă; - colorit: grav, chiar întunecat, sobru, etc.; sau culori vii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
te unitatea acestui microcosmos construit cu excep?ia edificiilor cisterciene. �n Fran?a, pe timpanul portalului principal este sculptat? o tem? educativ?, adesea Judecată de Apoi (Sainte-Foy din Conques), �ntr-o compozi?ie monumental? de o plastic? liber inspirat? din stilistica pictural?. Chiar atunci c�nd, cum este cazul la catedrala din Angoul�me sau la Notre-Dame-la-Grande din Poitiers, scenele sculptate invadeaz? fă?ada, ele r?m�n supuse ordo-n?rîi arhitecturale. Iar capitelurile ornamentale sau decorate cu scene cu personaje aflate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i stabile?te �n mod experimental regulile �nc? din 1410-1415, permite o reprezentare riguroas? a edificiului ?i controlul proiectului de la conceperea să ?i p�n? la execu?ie. Aceast? ra?ionalizare a demersului arhitectural ?i urbanistic � că ?i crea?ia pictural? � �i angajeaz? pe arhitec?i �ntr-o modernitate care prive?te �n acela?i timp formele ?i practică profesional?. Teoria arhitectural? a lui Alberti Prin angajarea să profesional? ?i prin opera să, L.�B.�Alberti (1404-1472) este pe de-a-ntregul umanist
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
decoruri ?i mă?în?rîi imaginate de arti?ți concur? la realizarea feeriei. �n secolul al XVI-lea, se practic? o scenografie extras? din tratatul lui Vitruvius, măi �nt�i cu dispozitivul scenic inventat de Serlio (1475-1554), care transpune perspec-tiva pictural? �n dou? r�nduri de panouri vopsite �n?irate unul dup? altul pe un platou pentru a simula profunzimea (c?tre 1520). Apoi, Teatrul olimpic, construit de Palladio (1508-1580) la Vicenze, �ncep�nd din 1580, reactuali-zeaz? formulă român? a unei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mărirea unității și integrității operelor literare, în afară de aceasta, cel puțin în anumite perioade ale istoriei poeziei, forma grafică a devenit o parte integrantă a anumitor opere literare finite. 192 În poezia chineză, cum a arătat Ernest Fenollosa, ideogramele cu aspect pictural reprezintă o componentă a sensului complet al poemelor. Dar și în tradiția apuseană există poemele cu particularități grafice din Antologia palatină, există poeziile The Altar (Altarul) sau The Churchfloor (Pronaosul) de George Herbert și poezii similare ale poeților metafizici englezi
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
poezie "imagistică" sau "fizică" au izbutit să se limiteze la imaginile lumii exterioare. De fapt, nici nu au dorit acest lucru decât rareori. Ezra Pound, care a fost teoreticianul mai multor mișcări poetice, a definit imaginea nu ca o reprezentare picturală, ei ca fiind "acea reprezentare care într-o singură clipită reușește să înfățișeze un complex intelectual și emoțional", să realizeze "unificarea mai multor idei disparate". Crezul imagistic afirma : "credem că poezia trebuie să redea exact particularul, nu să se ocupe
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
altă concepție consideră simbolismul drept ceva calculat și făcut cu bună știință, drept o traducere mintală deliberată a conceptelor în termeni ilustrativi, pedagogici, senzoriali. Dar, după cum spune Coleridge, în vreme ce alegoria nu reprezintă decât "transpunerea unor noțiuni abstracte într-un limbaj, pictural, care nu este nici el altceva decât rezultatul unei abstractizări a obiectelor ce cad sub simțuri...", simbolul se caracterizează prin exprimarea speciei în individ, sau a genului în specie... și mai presus de orice, prin exprimarea eternului prin și în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
venire a lui Cristos pe pământ și judecata de apoi înfățișează drept evenimente viitoare lucruri care nu sunt decât evaluări morale și spirituale actuale, permanente. *19 Dacă opusul mitului este știința sau filozofia, înseamnă că în mit lucrurile concrete, intuitiv picturale sunt opuse celor abstracte și raționale. De asemenea, în general, în cadrul acestei opoziții, primordială pentru teoreticienii și apologeții literaturii, mitul are un caracter social, anonim, obștesc, în timpurile moderne, s-ar putea să izbutim să-i identificăm pe creatorii - sau
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cea expansivă, mai ales a lui Shakespeare, precum și a lui Bacon, Browne și Burke. Caracteristicile comune ale acestor trei tipuri de imagini, care le situează 'la aceeași înălțime, sânt caracterul lor specific literar (faptul că nu se pretează la reprezentarea picturală), caracterul intrinsec (gândirea metaforică), întrepătrunderea termenilor (caracterul fertil, creator al împerecherii lor). Imaginea voalată, oare nu trebuie confundată cu imaginea ofilită sau banală, se menține "sub nivelul vizibilității depline", sugerează concretul senzorial fără să-l proiecteze precis, cu claritate. Datorită
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
asupra unei singure emoții (groază sau râs), precum și asupra unei singure intrigi sau teme. *310 Era, de asemenea, îndemnul la specializare și pluralism: fiecare artă are propriile ei însușiri si produce o plăcere specifică. De ce ar încerca poezia să fie "picturală" sau "muzicală", sau de ce ar încerca muzica să povestească ceva sau să descrie o scenă ? Aplicând principiul "purității estetice" în acest sens, ajungem la concluzia că o simfonie este "mai pură" decât o operă sau un oratoriu (care folosește atât
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
antrenare a proceselor intelectuale, dar și a exprimării independenței în vorbire. Prin intermediul imaginii, copilul primește un mesaj, se exprimă asupra lui, îl comunică. În acest scop, copilul, înainte de toate, trebuie deprins cu “cititul” imaginilor, trebuie învățat să recunoască anumite simboluri picturale, pentru a descifra cuvântul, pentru a ajunge la mesajul transmis. După aceasta, limbajul lor devine mai bogat, relațiile de comunicare mai active, jocurile de creație mai bogate în conținut. Jocul didactic este mijlocul cel mai eficient de dezvoltare a capacităților
Caleidoscop by Constanţa Manole () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93510]
-
al poeziei lui Macedonski?" Răspunsul este edificator: " Un romantism de tip byronian, care naște semeția și satanismul, un altul lamartinian înălțându-se ca aburii dimineții din peisaj, unul apropiat de al lui Hugo, grandilocvent și filozofant, iar altul mai reținut, pictural îndeosebi și exotic în felul lui Gautier, în sfârșit, un romantism aproape sintetic e silit să conviețuiască, în impresia cititorului, destul de contrazicător, cu formalismul parnasian al unui Hérédia și D’Annunzio, cu entuziasmul instrumentalist al lui Ghil, cu tendința modernilor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
speculeze în jurul lui"114, iar în al doilea rând prin vocația lor: pictorul este cel care vede altfel, vrea să o picteze pe Christina, așa cum o vede el, "așa cum știu eu, iar nu să fac o copie"115 (în contrast cu maniera picturală a lui Mirea întemeiată pe văz apare cea a lui Egor, centrată pe viziune; inițiatorul lui Egor în gândirea imaginativă este pictorul Prajan, al cărui nume traduce condiția artistului, sugerând purificarea prin ardere și ascensiune 116), iar arheologul, cel care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
scrie, de exemplu, "undiri albe în giulgiul ceții" (Drum pierdut)2, cuvântul își ocultează semnificatul, ceea ce apare - la "prima" vedere - nefiind decât imaginea clar-obscură structurată opozitiv: undiri albe vs. giulgiul ceții. Aparent, avem de a face doar cu "o aproximație "picturală" în care umbrele și luminile dau de văzut o imagine, iar imaginea aceasta, în negru și alb practic, nu are alt statut decât asemănarea și nu "realitatea" însăși în esența sa"3. Fiecare element al acestei antinomii face imagine prin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
umezea inexplicabil. Ex voto: după dorința celui ce oferă, ca mulțumire pentru un serviciu adus, sau ca dovadă a ținerii unui legământ făcut cu divinitatea. Un ierbar fremătător, pereții mânăstirilor din România! Un trafic de capilaritate avea loc în spațiul pictural al frescelor între privirea grădinărească de sus și aspirația cvasi-vegetală la verticală a voievozilor: păreau goliți eteric de substanță exact în măsura în care pământul de sub picioarele lor ar fi avut nevoie să mustească de sevele-i fertile și hoinare în așteptarea unui
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
societății olandeze. În domeniul muzicii, "stilul concertant" (opoziția dintre ansamblurile sonore, cucerirea tonalității și a cromatismului, practica basului continuu și variația ornamentală) ia naștere din estetica "barocă". Dacă această expresie aplicată la muzică este diferită de sensul ei arhitectural sau pictural, este adevărat că un concert de Vivaldi, o operă ca Messia lui Haendel și mai ales ansamblul operei lui Bach introduc, fără îndoială, un stil de muzică barocă. Paralel cu succesul barocului, prima jumătate a secolu-lui al XVII-lea este
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
avea să se transforme mai târziu. În 1919, notează Maurice Sachs, sălile de proiecție se înmulțesc într-un ritm accelerat, însă filmele rămân per ansamblu de o calitate mediocră. Singure producțiile lui Charlie Chaplin ies din sfera "cinematografului teatral, cinematografului pictural". Opere extraordinare sunt produse mai ales în Germania, țara cinematografiei expresioniste. Așa cum remarcă Maurice Saches, "comicul este mai izbutit, se pare, în vreme ce orice încercare de dramă este invariabil un eșec". Fără excepție, "dramele pe care ni le-a oferit ecranul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este repetat din perspective diferite pentru a surprinde clipa în care verdele copacilor devine transparent, roșul rămâne în pete separate ce marchează umbrele, totul este scăldat într-o lumină filtrată uneori, iar alteori deplină. Se simt în peisajele sale gestul pictural, alegrețea pensulației ce trădează exaltarea în fața momentului. Este evidentă prețuirea clipei și extragerea duratei din efemer. Adam Bălțatu se înscrie pe linia acelora care nu caută efecte violente, ci surprinde aspecte obișnuite care altora le scapă și pe care ochiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
8 octombrie 1919. 6 Nicolae Tonitza prezintă expoziția "Bălțatu Popp" în ziarul Avântul, 4 noiembrie 1920. Artistul cronicar apreciază calitățile lui Bălțatu, "setea de culoare [...] o sumă de calități literare de care e copleșită, într-o largă măsură, opera sa picturală." Subliniază însă, cu un ascuțit spirit critic: "suficiența tehnică [care] este subordonarea emoției estetice la capriciul năbădăios al penelului." 7 Nicolae Tonitza: "Bălțatu se lupta îndârjit cu materia picturală, pe care a început s-o afle și s-o stăpânească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
literare de care e copleșită, într-o largă măsură, opera sa picturală." Subliniază însă, cu un ascuțit spirit critic: "suficiența tehnică [care] este subordonarea emoției estetice la capriciul năbădăios al penelului." 7 Nicolae Tonitza: "Bălțatu se lupta îndârjit cu materia picturală, pe care a început s-o afle și s-o stăpânească din ce în ce mai intim și mai viguros, Amatorii dumisale l-ar fi dorit însă pe Bălțatu mai atașat la rezolvarea problemei așa de interesant prezentată anul trecut: nudul." N. Tonitza, Scrieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
deoarece cartea românasacă a pătruns ca apa vie, reabilitatoare în școală și tânăra generație a crescut cu adevărul cuprins în manuale, monografii, plachete, opere literare etc. Majoritatea basarabenilor, cu nesaț au studiat literatura națională, istoria românilor, geografia Țării, patrimoniul muzical, pictural, arhitectural, muzeistic, integrându-se tot mai profund în spațiul cultural al neamului. Politica fariseică antinațională și inumană a regimului comunist de la Chișinău s-a manifestat în toate domeniile, politică, finanțe, poliție, mass-media, biserică, școală, cultură chiar și medicină. Societatea a
SĂ NU OBOSIM SĂ FIM ROMÂNI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
luni ale anului, când pe vârf de munte nu mai ajunge nici un vizitator și nici un alt frate de la schiturile din vale. În ciuda pauzelor descriptive care sunt presărate peste tot în această ultimă porțiune a Autobiografiei, într-o serie cu adevărat picturală, valea adâncă dintre munți și poiana frumoasă de la Dălhăuți, pajiștea verde de sub copacii roditori și via schitului Trăisteni, și în sfârșit, izvoarele repezi și bogatele livezi de la Cârnu, textul se încheie cu un fel de dare de seamă despre gospodărirea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]