3,569 matches
-
asemenea lucruri orice om serios știe de mai nainte ce să crează. Dar să presupunem, fără a admite, că așa ar fi. Ei bine, e posibil ca Rusia să voiască serios a-și mări și întări, într-un mod indestructibil, piedica ce se opune până azi la unirea slavilor de nord cu cei de sud? E probabil ca, din moșoroiul din calea ei, ea însăși să contribuie a face munte de piatră? Așadar, alternativa aceasta nu e bună nici măcar ca poveste
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ÎNTR-UNUL DIN NUMERELE TRECUTE AM CREZUT... "] Într-unul din numerele trecute am crezut de cuviință a insista asupra religiei moștenitorului eventual al tronului. Daca ne întoarcem și acum la cestiunea aceasta e pentru că citiserăm în ziare străine de oarecari piedici ale trecerii la legea răsăriteană, despre cari n-am vorbit, tocmai fiind că erau în cestiune persoane ale căror convingeri religioase sânt vrednice de tot respectul. Așadar, fără a cita nume proprii, am spus numai că religia moștenitorului nu e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să urmeze singura politică ce corespunde intereselor sale. Soarta, mai puternică decât voința omenească, împinge pe Franța la o alianță cu Germania și Austria întru cât privește regularea cestiunilor orientale. Această alianță și-ar impune voința în Orient fără nici o piedică. Cu privire la efectele acestei alianțe foaia berlineză zice: Nici tunurile vaselor englezești, nici regimentele și bandele de cazaci din Rusia nu i-ar fi putut sta împotrivă Germaniei, Franței și Austriei. Toată lumea știe că această combinațiune era aceea pe care prințul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a ascuns fortul Arab-Tabiei? Marile puteri ne-au recunoscut posesiunea acelui colț de cetate spre a domina strategic Silistra, spre a zădărnici caracterul deloc întărit al acestui oraș și spre a-l face să înceteze de-a fi o eventuală piedică a liberei navigații pe Dunăre. În timpul din urmă în fine se pretindea că, în urma mediațiunii binevoitoare a Austro-Ungariei, Arab-Tabia era să ne fie dată pe seamă. Care-i însă realitatea? Frontiera noastră, ni se zice, c-a fost retrasă mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Erou" pentru că rezistă, traversează flăcările și cenușile viziunilor sale. Forța viziunilor cosmice eminesciene nu stă în provocarea muntelui, ca "vânător de Dumnezeu", precum la F. Nietzsche. Dimpotrivă, drumul inițiatic al magului eminescian este diferit și față de basmele românești: nu există piedici, urmăritori, pe drumul inițiatic. Imaginile cosmice nu sunt surprinse gâfâind, pe cărări "spăimântătoare", ci dintr-un ochi de pasăre care planând deasupra lumii sărbătorește frumusețea lumii. Nu putem decela la el o privire "revoltată" aceea ar distruge, ar arde toată
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
unui Scald" " Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții brună, Piramidele, din creștet, aiurind și jalnic sună; Și sălbatic se plâng regii în giganticul mormânt" (Memento mori) Înscrisă în simbolismul "movilei"1 piramida întruchipează o frână, o amânare, o "piedică" în calea timpului devorator. Fără a avea candoarea acelui autor arab din sec. al XVII-lea, care scrisese că "pe pământ toate lucrurile se tem de timp, dar timpul se teme de piramide", Eminescu nu subliniază atât durabilitatea cât relația
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sfarmă-n ruinele pustii" (Întunericul și poetul) Să zăbovim acum asupra ipostazierilor ruinei, a formelor prin care este prezentă la Eminescu pe o scară descrescândă a transformării materiei: mușuroiul nisipul cenușa Fiecare din aceste "stadii" par a avea rolul unei piedici, a unor frâne în calea disoluției: putem să le numim forme ale întârzierii umanului sub astre. Timpul macină zidul faptă și avem mereu sub ochi doar movilele de "mușunoaie": Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici / Facem
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
este o demnitate importantă ca explorare a existenței, a posibilităților umane. Cezar, fiu de prinț, sclav ce cară piatra-n zid, omul eminescian pe această treaptă este un sclav "cu ochii în țărână" (ms. 2258, 2), căci ea este materia "piedicilor" pe care le ridică "în contra timpilor": "... Popoare rătăcind pe suprafața / Pământului cel dezolat, deșert ..." (Celsus, în Pacea pământul vine s-o ceară, ms. 2254). Istoricitatea sau omul istoric se dobândește, la M. Eminescu, printr-o interogație a unui eveniment care
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
azi, și nimic mai mult" (În van căta-veți...) Simbol al strălucirii "unei clipe", regii 21 ("păstorii de nații") măresc și mai acut discrepanța dintre zeu și om, drama efemerității faptei (zidul) în planul "microscopicelor popoare". Cetățile lor, gândite ca "piedici în calea vremii", ca mesaj al unui timp civilizator, sunt un câmp de ruine. Imaginile panoramelor sunt redate din unghiuri razante, suprapuse, ca în fotografiile de pe sateliți ("privirea păsării"), fie de aproape ca în lamentațiile biblice de la "apa Vavilonului"; "Memfis
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
năucitor. Făcîndu-l gelos pe însuși Machiavel. Găsindu-și aliat consangvin în iminentul delfin uns cu toate alifiile plutirii în ape tulburi, maniacul puterii, cu aerul lui de babacă a nației, își ușurează, într-un fel, eforturile gimnaste. Chiar cu aparentele piedici ale unui răzgîiat Năstase, tandemul se arată indestructibil. Mai ales din momentul în care mai tînărul dogmatic deprinde, și el, vrînd-nevrînd, gustul genuflexiunilor. Neputînd încă renunța la contraforturile numite vai, tendențios baroni locali și nici la cele ale acoperiților securiști
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nu, n-am uitat, îi împușcăm. Am ieșit cîteva minute pe culoar: de la ferestrele de-aici puteam vedea altă colină. Cîțiva copii, în pijamalele spitalului, bandajați la cap, uitaseră de operații și se fugăreau cît era culoarul de lung, punîndu-și piedici, trîntindu-se pe covorul de iută, agățîndu-și cămășile, dezbrăcîndu-și-le caraghios... Nu le spunea nimeni nimic, zburda lor era un fel de uitare pentru toți. Îi urmăream meticulos, răzbunîndu-mă pe orele de var alb ale rezervei. De jos, de lîngă picioare, s-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
952 București În perioada de pregătire și efectuare a alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională, agenturile serviciilor de spionaj imperialiste, elementele contrarevoluționare și criminale, vor încerca prin diferite metode să lovească în buna desfășurare a alegerilor și să pună piedici comisiilor electorale și punctelor de agitație în munca de pregătire a alegerilor. Organele Securității Statului, Miliției și ale Trupelor Operative și de Grăniceri trebuie să acorde tot sprijinul Organizațiilor de Partid, Organizațiilor de Masă, cât și Organelor de Stat, în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Armate a avut mijloace și posibilități pentru organizarea acestora. Datorită acestui fapt, Ministerul Forțelor Armate și Guvernul R.P.R. sunt lipsite de informații asupra planurilor, intențiilor și pregătirilor de război ale țărilor imperialiste, ceea ce constituie un pericol pentru apărarea patriei noastre. Piedica principală în organizarea unei activități informative împotriva lagărului imperialist o constituie faptul că pentru această activitate n-au fost repartizate până în prezent cadre suficiente și potrivite din punct de vedere politic și al calității personale. Pentru exemplificare, raportez următoarele: În
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aparatul din străinătate, unitățile și subunitățile subordonate, are o încadrare de 60% față de necesar, din care sectorul operativ 57%, în majoritate ofițeri noi, neexperimentați în această muncă și în parte necorespunzători din punct de vedere al calității personale. Una din piedicile în dezvoltarea Direcției Informații este și faptul că verificarea ofițerilor prin Direcția Contrainformativă a Armatei durează foarte mult timp. De ex. verificarea maiorului Alboteanu Titus a durat 7,5 luni, a lt. Vidrașcu 7,5 luni, a lt. Vișan 6 luni, a lt
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să-și spună cuvântul. Sunt de acord că formularea suferă, dar este necesar acest lucru. Au existat situații când oamenii apărând în fața justiției cu calitatea de membru de partid sau cu funcția pe care o dețineau, aceasta a fost o piedică în lămurirea reală a cazului respectiv. În legătură cu problema ridicată de tov. Fazekaș privind personalitățile cultural-artistice. Dv., tovarășe Ceaușescu, ați arătat la plenară că faptul că oamenii ne critică nu înseamnă că sunt dușmani. De obicei intelectualitatea, care este mai puțin
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pentru a servi cauza socialismului, cauza poporului. (Aplauze puternice). Trebuie să o spunem aici, la această aniversare, că tocmai datorită faptului că clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul popor, au știut să acționeze cu fermitate împotriva oricărui a încercat să ridice piedici în calea construcției socialismului, tocmai de aceea am reușit să obținem succesele de astăzi, am putut asigura ca organele de securitate ale statului nostru să-și îndeplinească în bune condiții misiunea încredințată de partid. (Aplauze puternice). Dăm o înaltă apreciere
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
externe român „nu s-a vrut exponentul vreunui partid politic ci al țării întregi”. Considerăm că această atitudine a lui Carol al II-lea la adresa lui Nicolae Titulescu trădează dorința regelui de a micșora faima acestuia și de a îndepărta o piedică semnificativă în calea instaurării regimului de autoritate personală. Este cunoscut liberalismul ideilor titulesciene și patriotismul diplomatului român: „Eu care sunt pământean, adânc pământean, eu care particip de atâția ani la viața internațională fără a uita că sînt român, eu care
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
și numai în cazuri foarte rare cu un preparat special numit „săpon de uns carăle”. Iarna, sania lua locul carului. Tracțiunea se făcea cu mai mare ușurință, ea nu mai depindea de starea naturală a drumului, dar se ridicau alte piedici. În primul rând lipsa pășunilor. Din această cauză transporturile pe distanțe lungi se făceau destul de rar și numai atunci când pe parcurs se asigura hrana animalelor de tracțiune fără mari cheltuieli. Transporturile în acea perioadă, în marea lor majoritate, erau efectuate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
necesar pentru construcțiile de poduri și drumuri - mai ales lemnos - a fost transportat pe apă, de către plutași, și pe uscat de către birnici. Lucrările de construcții de drumuri și poduri, ori de îmbunătățire a comunicațiilor, s-au lovit însă de mari piedici. Boierimea continua să rămână refractară la apelurile pe care le făcea Paul Kiselev și refuza orice contribuții la efortul obștesc. Schimbările de direcție ale drumurilor moldovenești - conform planurilor făcute de inginerii ruși - trebuiau să fie acceptate de către proprietarii moșiilor pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de către proprietarii moșiilor pe care ele treceau. Îndreptarea drumului Bordei s-a aprobat numai după ce s-a constatat că „nu poate aduce vreo supărare proprietarilor de moșii”. Adeseori însă consimțământul marilor proprietari se căpăta numai după foarte multe intervenții. O piedică în desfășurarea lucrărilor a constituit-o refuzul boierilor de a da lemnul necesar pentru construcțiile de poduri, din pădurile lor, fără plată. Din această cauză s-au desființat podurile de pe traseele secundare, iar materialele au fost utilizate pentru construcții de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și aceasta cu atât mai mult, cu cât cele două principale râuri - Siret și Prut - curgeau de-a lungul Moldovei pentru a se vărsa în Dunăre aproape de Galați, unicul port al țării. Încercările de navigabilizare s-au lovit însă de piedici serioase. Orice progres în acest domeniu era împiedicat, pe de o parte, de conservarea trăsăturilor esențiale ale proprietății feudale legată de o sumă de practici învechite, ca și de însăși economia iobăgistă, care prin caracterul organizării sale și prin lipsa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ca proprietari ai malurilor, feudalii moldoveni construiau poduri, făceau iezături, instalau mori, asupra cărora ei aveau drept de monopol, îngreuind orice lucrări de navigabilizare. Ei aveau tot interesul, și acționau în consecință, pentru a împiedica știrbirea acestui privilegiu. O altă piedică în calea navigabilizării râurilor noastre o constituia lipsa de capital, ceea ce explică faptul că inițiativa în acest domeniu a aparținut reprezentanților capitalului străin. Suzeranitatea turcească, până la abolirea monopolului otoman asupra comerțului nostru exterior (1829), ridica primejdii luate întotdeauna în considerare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lor îndatorirea de a transporta cerealele la locul de desfacere, iar aceștia din urmă așteptau ca negustorii să cumpere pe loc cerealele. De aceea, scria Atanasiu, „neapărat face trebuința ca să se deschidă drum pe apa Siretului” până la Adjud. Una din piedicile principale în calea navigației o constituiau podurile de pe râu. El propunea ,,ca podurile ci sânt stătătoare să aibă fieștecare pod câte două hiare mici de corăbii, să-s puie la acele două vase ce stau în mijlocul Săretiului, ca să le arunce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
necesare în vederea stabilirii măsurii în care Prutul și Siretul pot fi făcute navigabile. Cercetările au stabilit că Siretul putea susține caice (de 5-6.000 oca) până la Călieni, iar Prutul până la Leova și pe mici porțiuni discontinui până la Bădărani (Iași). Principalele piedici în calea navigației le constituiau podurile, iezăturile și morile. Prin anaforaua Sfatului din 30 aprilie 1836, întărită de domn, s-a luat hotărârea să se redea navigației mai întâi Siretul, deoarece „înfățoșază mai puține greutăți întru plutire decât Prutul”. Sfatul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să se combine transportul cu șeicile, trase de cai, și cele cu vasele, deoarece râul „este supus la dese creșteri de apă, care acoperă malurile în depărtare foarte mare și-și schimbă adeseori chiar și cursul albiei sale”. O mare piedică în calea navigației o constituiau podurile joase, pe tărașe și șeici. Plutașii, atunci când treceau cu plutele, erau nevoiți să se culce pe plută sau să sară podul pentru a cădea pe plută de cealaltă parte a podului. Cam în aceeași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]