22,633 matches
-
acelui absolut pe care erosul nu-l oferă și, în consecință, profund răscolit, pe fondul unei necruțătoare lucidități ce-l pune și pe el în acuzație, Anton Holban structura un personaj de o mai acută tensionare decât cel camilpetrescian, de pildă, dar, ca și acela, cunoscând ravagiile incomunicabilității, implacabilei singurătăți, silei de sine, geloziei, afecte ale unei conștiințe în război cu lenifiantele soluții ale locului comun, ca și cu puținele clipe de răgaz, reverie în ambient. Un erou febricitant, crispat, într-
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
și pe care el o găsise foarte pertinentă, nu știam cît de des aveam s-o invoc cu diferite prilejuri; practic, de cîte ori mă izbea paralelismul dintre evoluția ideilor societății și aceea a microcosmului personal. Pe plan istoric, de pildă, valorile individualismului au fost instituționalizate după acelea colective, etnice, naționale; am trecut printr-un proces asemănător pe plan personal, ca urmare a lecturilor și experienței. Uneori am impresia însă că noi cei din Israel trăim de fapt în atmosfera și
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
nu-nțeleg și nici nu-ncerc prea tare să-nțeleg, de teamă să nu-mi traumatizez neuronul. Uitați-vă, de exemplu, cu ce tag-uri se lucrează pe blogul asta: Ce-i aia “rosiglitazone”? Dar “Chicxulub”? Dar “K-T”? Uite, de pildă, tocmai l-am întrebat pe autor “Ce dracu-i aia K-T??”. Răspuns: “E Cretacic Terțiar, toată lumea știe că atunci au dispărut dinozaurii, la granița K-T...”. Aha... La granița K-T deci... Interesant. Ce-i un Chicxulub? “E craterul
Albinele matematiciene şi dinozaurii cu pene by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21297_a_22622]
-
să vă fie rușine că va prostituați intelectual, pentru o mână de ‘admiratori’, să zicem. Ați găsit un subiect sensibil și hop în căruță oportunității.. ce să spun, să fi fost un alt subiect nu va mobilizați așa repede. De pildă, zilnic, ateii sunt discriminați de către religioși, cei corecți sunt discriminați de către ce incorecți, românii de către țigani.. și tot așa. De când homosexualii sunt o ‘rasă’? De ce nu ar fi Cheloo asta discriminat pt. opinia lui? Fiecare om are dreptul la o
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
să vorbim mai des despre ei. Că de fiece dată, găsesc lucruri interesante de citit în paginile tale. Ooo, da, oralitatea lui Tutea era perfectă pentru social media. Foarte interesant dialogul restituit aici. Adică rentierii începutului de secol XX, de pildă, erau mai neliniștiți și mai metafizici pentru că aveau mai mult timp. Mai mult timp de privit, contemplat, gândit, visat ... Păi, nu ni se spune mereu că tehnologia zilelor noastre ,,grăbește” tot, ne face sa ,,câștigăm” durăte cronologice?( În principiu, ar
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
piano-pianissimo, cât și sunete puternice, în fortissimo. De aceea a și fost “completată” prezența ei în scenă de către instrumentistul de la hang. Nu doar pentru muzică live... E și o știință a dozajului. Uneori, ce-i prea mult strică. Așa cum, de pildă, a fost celălalt spectacol de ieri - “Berlin, Alexanderplatz”, în regia lui Dragoș Galgotiu - la care nu am rezistat să-l văd până la sfârșit. Păcat de așa o investiție enormă de resurse umane și financiare, pentru un spectacol eșuat în vulgaritate
De ce? De ce? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82611_a_83936]
-
într-o țară ca asta, superbă. Polițiștii au greșit, unii dintre ei, poate agitatorii, nu se știe.. dar și președintele mare caracter.... la Pitești în anii instaurării comunismului tinerii nationalisti-crestini, se rugau pt. sufletul torționarilor... dar cine să învețe din pildă lor? cine? închei spunând că președintele poate s-a grăbit ” javra....” fiind de fapt buldogul de Blaga. O zi bună, tuturor.Doamne Ajuta! Frate, POLIȚIA este o structură “arici” - mă înțepi, te înțep! Cum vă așteptați să scandeze polițiștii în fața
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
Transilvaniei și-au dat întâlnire la București spre a întemeia o fundație care să cultive îndeosebi muzica, dar și alte valori ale spiritului. în scurt timp numărul membrilor a sporit la 100 care, tot în același an, au aniversat, de pildă, Centenarul nașterii lui Friedrich Schiller. Iar programele, manifestările, cât și dările de seamă asupra lor au început să atragă și personalități românești. în 1862, deci la zece ani de la înființare, corul Liedertafel și-a putut permite și un prim turneu
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
localul sechestrat și amenințată la un moment dat cu desființarea, dar salvată până la urmă de insistențele profesorului dr. Adolf Frank, medic dar și finanțist, întemeietorul Băncii Transilvania. După care au urmat ani liniștiți, marcați de fructuoase domenii. în 1934, de pildă, un prestigios ansamblu de la Josephstädter Theater din Viena a prezentat cu mare succes celebra "Liebelei" a lui Arthur Schnitzler, aflat atunci în mare vogă. în 1936 a funcționat acolo, e adevărat scurt timp teatrul "Renașterea" întemeiat de câțiva tineri actori
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
Machiavelli și umblă cu machiaverlîcuri. Că îl confundă cu nemuritorul Gambetta, e altă poveste. Zița citește Dramele Parisului în traducere, neștiind franțuzește decît superficial (orvoar, țațo!). Pedagogul de școală nouă știe însă nemțește. El are lecturi de specialitate, Pestalozzi de pildă, ca și de istorie. În chestiunea cometei, Rostogan respinge interpretările gazetelor ca "Universul" și trimite la surse cu autoritate științifică. Totuși lumea lui Caragiale și cea românească în general, de pînă la 1900, citea cam puțin! De personajele lui Creangă
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
văd în cărțile tatălui doar potențiala valoare materială. Sînt neliniștiți că latinistul le-ar putea înstrăina, "dezmoștenindu-i". Sultana, anticăreasă de mobilă, leagă luxos volume vechi, cu conținut indiferent, doar pentru a decora biblioteci. Ioanide are și lecturi mai recente, de pildă Freud pe care îl califică, referindu-se la Complexul Oedip, drept "mare dobitoc". Probabil culmea raporturilor livrești ale personajelor este atinsă în povestirea Insula a lui Ioan Groșan. Un cuplu ajunge pe o insulă pe care sînt aglomerate cărți de
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
Era un spirit monden, participa cu entuziasm nu numai la concerte și spectacole, dar și la ceaiuri și baluri. Temperament artistic, "mare iubitoare de culori și forme", avea pasiunea horticolă și a decorațiilor interioare. îndrăgise vechile noastre mănăstiri, ca, de pildă, Horezu, unde maicile o întâmpină cu cântări și lumânări aprinse. Compania cea mai plăcută e a fetelor sale cele mai mici, Mignon și Ileana. Firește, n-o uită pe Elisabeta (Lisabeta), care-și vopsea părul în roșu aprins, ceea ce contrariază
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
Nu sînt printre cei care au înclinat să creadă că imposibilitatea realizării acelui vis atît de simplu, la care mereu a tînjit, l-a împins pe Sebastian la sinucidere, (ades invocată ca o posibilă soluție) așa cum l-a împins, de pildă, pe alt mare nefericit, Cezare Pavese. Ultimele pagini ale jurnalului atestă că resursele lui vitale, speranța de a se bucura de beneficiile libertății erau mai puternice decît tristețea, amărăciunile și deziluziile. O afirmă chiar el în ultima însemnare din jurnal
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
nici nu era chiar atât de disperată. Se revoltase mai mult din cauza prejudecății că surditatea ar fi un handicap. Între timp, învățase că - nici vorbă! - cofoza (așa îi spun specialiștii stării celor ce nu aud) are și unele avantaje. De pildă, nu ai parte de toate bazaconiile din jur, nu ești distras de tot felul de nimicuri, te poți concentra cât vrei la ale tale. După o jumătate de an, obișnuindu-se pe deplin cu noua sa situație, descoperi și alte
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
bazaconiile din jur, nu ești distras de tot felul de nimicuri, te poți concentra cât vrei la ale tale. După o jumătate de an, obișnuindu-se pe deplin cu noua sa situație, descoperi și alte numeroase avantaje ale surdității: de pildă, era scutit de multe corvezi din partea superiorilor, a obținut un spor de bani pentru invaliditate, a început să frecventeze un club al celor fără auz, unde întâlni niște oameni extrem de simpatici, foarte solidari unii cu alții și foarte eficienți. În
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
clipească. Totuși, în pofida caracterului absurd al celor mai multe situații, se constată că, mai totdeauna, capătă câștig de cauză opțiunea pentru revenirea bruscă la logica obișnuită a lucrurilor. Și tocmai această pendulare poate deveni neliniștitoare. Într-un rând ni se povestește, de pildă, cum mopete, întorcându-se noaptea acasă este urmărit și terorizat de o umbră, probabil propria sa reflecție, care îi dă târcoale, vrând "să-i sară în spinare și cine știe ce să-i sufle în ureche"; altădată - ca în-- tr-un veritabil coșmar
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
tonalitate dublă, ca și cum livrescul, intertextualitatea, ironia, ar urmări - paradoxal - să dea o nouă consistență "textului lumii", adeseori sufocat de poncife livrești. Multe poeme au - după cum am văzut - aspectul unor "rescrieri" ale unor texte de un anumit gen (romane polițiste, de pildă), dar la o lectură atentă constatăm că ele se înfățișează mai curând ca niște eboșe, ca niște scheme sau cadre de roman în care nu se întâmplă de fapt nimic. Să fie acesta un mod indirect de a mărturisi atracția
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
e greu. Aș îndrăzni, de aceea, să spun că relația mea cu Ada este și una vizuală, și una ritualică. Ca într-un fel de spectacol japonez. Se poate defini prin trasee fixe, semne, obiecte mici, de folosință mare. De pildă, cînd plec iarna la Sibiel, mă împodobesc cu un superb cojoc, călduros și fein, confecționat cîndva prin partea locului, prin Mărginimea Sibiului, de care și Ada este legată. Mi l-a dat firesc, cum dăruiește, spunîndu-mi că acum am eu
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
să nu insist asupra amănuntelor pro-domo. Spuneam și în recenzia anterioară că marele merit al autorului este că reproduce ireproșabil fragmentele cele mai semnificative din memorialistică, documente, scrisori, care evidențiază, fără rezerve, strălucita personalitate omagiată. Georges Dumézil îi scria, de pildă, entuziasmat prietenului său la 30 decembrie 1958: "Sunt bucuros că, grație Americii, aveți în sfârșit situația și recunoașterea internațională pe care Franța nu a știut să vi le ofere". (p. 569) Peste un sfert de veac, unul din cei mai
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
l-a numit pe Eliade doctrinar al fascismului" (p. 438). " Se pare că apariția în Italia a monografiei scrise de Culianu nu i-a făcut o plăcere deosebită lui Eliade" (p. 629). Insinuarea se strecoară pe nesimțite: La Londra, de pildă, "pe lângă atribuțiile de propagandă culturală a acceptat probabil și sarcini de alt gen" (p. 384). Alteori se apasă puternic pe pedală. O scrisoare a lui Eliade către Lucian Blaga din 29 iulie 1937 relatează: "Am vorbit cu câțiva șefi... secretarul
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
boiul său (păr bogat, prins uneori cu bentiță, dar lăsat de obicei liber, în plete lungi, ondulate; nas cărnos, trup cu răni), apoi prin psihicul său: individ cu răbufneli și frustrări, despotic adesea (pentru ipostaza dizgrațioasă de capricios pledează, de pildă, pasiunea lui Ștefan cel Mare pentru obiectele italiene, pentru a le obține fiind în stare să poruncească jefuirea ,legală" a italienilor trecători prin Moldova, uneori chiar hotărând uciderea acestora, nu doar jefuirea și umilirea lor; tot voievodul este cel care
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
s-a adăugat emblema de uns al lui Dumnezeu, a fost aproape firesc ca Ștefan să devină sveti, adică sfânt. Analizate cu acribie și farmec sunt și scrisorile voievodului (după victoria de la Podul înalt) către varii zone ale Europei: de pildă, către Papa Sixt al IV-lea (la 25 noiembrie 1474) și către dogele Veneției (la 25 decembrie 1475), epistole celebre astăzi, care vădesc diplomația domnitorului de a consacra Moldova ca pe o Poartă a Creștinătății. Dar la fel de interesante sunt și
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
Frumos, inamicul voievodului moldovean; mai întâi captivă timp de patru ani, Maria Voichița l-a sedus pe maturul Ștefan încă înainte ca Maria de Mangop să se stingă). Ovidiu Pecican nu pierde din vedere nici celebrele adulteruri (cu Răreșoaia, de pildă) ale principelui sau relația acestuia cu fiii ori fiicele sale. Sânge și trandafiri este o carte care s-ar cuveni să facă parte din bibliografia obligatorie a românilor, tocmai pentru că nu este rigidă, ci suplă și foarte inteligentă. Este o
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
și elenistică și terminând cu Evul Mediu european. Trei mii de ani de gânduri exprimate de omenire în regiunile unde s-a născut civilizația și care au plămădit spiritul și cultura europeană. Pe lângă texte cunoscute de orice om cultivat, de pildă fragmentul din Teogonia lui Hesiod, Imnurile homerice, versurile lui Teocrit, cititorul va întâlni poeme pentru prima dată tălmăcite în limba română, cum sunt imnul în cinstea zeiței akkadiene Innana, compus de poeta Enheduanna în secolul al douăzeci și patrulea î
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
cea ,inventată" (tot prin ,aluzii" însă) de către literatură (romanul istoric îndeosebi), așa și acum, creația literară are șansa de a cosmetiza, estetiza preferințele politologiei seci (și ale publicului), dezafectivizate cu bună știință. Rămâne însă în roman, la Marius Tupan, de pildă, sistemul acela de transmitere sumară, fără comentarii inutile, din pricina unui obiectivism care se dorește, chiar dacă nu se respectă niciodată. Proza poate însă crea aparențe, alăturări cu parfum de ,indiferență" jucată. Așa se întâmplă și în Rhizoma. Nu trebuie ocolită nici
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]