5,361 matches
-
-ți dai seama că această lungă și prost ordonată frază putea fi înțeleasă de celălalt ca o parolă falsă și atunci, din două una, ori bărbatul îi chema pe militari să vină să-l prindă pe vicleanul provocator, ori scotea pistolul și chiar acolo, jos cu votul alb, jos cu starea de asediu, moarte trădătorilor, făcea o justiție sumară. Comisarul ajunsese la barieră. Bărbatul îl privi fără să se miște. Avea degetul mare al mâinii stângi încârligat de curea, mâna dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
trădătorilor, făcea o justiție sumară. Comisarul ajunsese la barieră. Bărbatul îl privi fără să se miște. Avea degetul mare al mâinii stângi încârligat de curea, mâna dreaptă băgată în buzunarul pardesiului, totul prea natural ca să fie autentic. E înarmat, are pistol, gândi comisarul și spuse, Timpul ajunge întotdeauna. Bărbatul nu zâmbi, nu clipi, spuse, Oh, nu, niciodată nu e timp, și atunci îi înmână plicul, poate acum își vor da bună ziua unul altuia, poate vor conversa câteva minute despre dimineața plăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cerului, inclusiv pe cei care încă își așteaptă canonizarea pe pământ, că plicul avea înăuntru fotografia și lista de nume și adrese, așa cum i se ordonase, Răspunderea mea, albatros, a încetat în momentul în care mesagerul dumneavoastră, după ce a lăsat pistolul pe care-l avea în mână, da, am văzut eu bine că avea un pistol, a scos mâna dreaptă din buzunarul pardesiului ca să ia plicul, Dar plicul era gol, l-am deschis eu, ar țipa ministrul, Asta nu mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fotografia și lista de nume și adrese, așa cum i se ordonase, Răspunderea mea, albatros, a încetat în momentul în care mesagerul dumneavoastră, după ce a lăsat pistolul pe care-l avea în mână, da, am văzut eu bine că avea un pistol, a scos mâna dreaptă din buzunarul pardesiului ca să ia plicul, Dar plicul era gol, l-am deschis eu, ar țipa ministrul, Asta nu mai e treaba mea, albatros, ar răspunde el cu seninătatea celui perfect împăcat cu conștiința sa, Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
la gaura din stâncă. Pat cunoscut și primitor poate, prin urmare, încă să aibă comisarul, presupunând că n-or să vină să-l trezească la miezul nopții, cu ușa deschisă cu un șperaclu subtil și el ținta amenințării a trei pistoale îndreptate spre el. E foarte adevărat că, așa cum am spus de câteva ori, există momente atât de nefaste în viață încât de o parte ne plouă, de cealaltă ne bate vântul, exact în această situație se afla comisarul, obligat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
la concluzia că nu-l aștepta nici un pericol la providențial, s.a. și nici nu-l va ataca în noaptea asta, nu înseamnă că samarra nu era unde trebuia să fie. Această reflecție îl făcu pe comisar să ducă mâna la pistol și să gândească, Pentru orice eventualitate, profit de timpul de urcare cu liftul ca să-l armez. Taxiul se opri, Am ajuns, spuse șoferul, și exact în acel moment comisarul văzu, lipită de parbriz, o fotocopie a articolului. În ciuda fricii, neliniștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
împinse cu spatele, aprinse lumina și acum va străbate toate dependințele, va deschide toate dulapurile unde ar putea să încapă cineva, se va uita pe sub paturi, va da la o parte perdelele. Nimeni. Se simțea vag ridicol, un fanfaron cu pistolul în mână îndreptat spre nimic, dar cel ce se asigură, se spune, moare de bătrân, trebuie s-o știe bine această providențial, s.a., fiind o firmă nu numai de asigurări, ci și de reasigurări. În cameră lumina robotului telefonic era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
alungând visele departe, spre ținutul fantasmelor, acolo unde, unind focul cu apa, se nasc și se înmulțesc. Se făcuse ora nouă când s-a trezit comisarul. Nu plângea, semn că invadatorii nu utilizaseră gaze lacrimogene, nu avea mâinile încătușate, nici pistoale îndreptate spre cap, de câte ori nu vin temerile să ne amărască viața și până la urmă nu aveau bază, nici motiv să existe. Se sculă, se bărbieri, se spălă ca de obicei și ieși cu gândul la cafeneaua unde în ajun luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
buline albe a urcat pe terasa unei clădiri aproape lipite de partea din spate a celei în care locuiesc soția medicului și soțul ei. Avea o cutie de lemn lăcuită, de formă dreptunghiulară. Înăuntru se afla o armă demontată, un pistol automat cu lunetă telescopică, care nu avea să fie utilizată, pentru că la o distanță ca asta e imposibil ca un bun trăgător să poată rata ținta. Nu avea să utilizeze nici amortizorul, dar, în acest caz, din motive de ordin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de suflet, de circumstanțe, își amintește de un film celebru, Salvați soldatul Ryan, filmul lui Spillberg, momentul în care tancul vine peste tot și toate, peste tânăr, iar acesta armează încă o dată, trage, și trage, și trage cu un biet pistol în oțelul tancului... datoria înainte de toate, pentru asta ai fost făcut... Deși tancul vine peste tine. Teatrul înainte de toate, pentru asta ai fost născut. Revine la masă, a terminat de spălat nenorocitele alea de farfurii, le-a așezat pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
la șosea, cineva vorbește pe nu știu ce post, extrem de convins: dacă Van Gogh ar fi avut cele 200 de milioane de lire sterline - valoarea de astăzi, 6 octombrie 2005, a lui Damien Hirst - pe când se afla în lanul de secară cu pistolul la tâmplă, ar fi apăsat și mai tare pe trăgaci... Zice și ăsta așa, un nebun!, își spune Maestrul, închide trist radioul și fredonează iar, tot Ană, zorile... îi face bine melodia. Am făcut-o de oaie cu Tina și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
să-și țină răsuflarea, să se învârtă până amețeste și cade cu capul de marmura neagră, să bea pe nerăsuflate doi litri de vodcă, să meargă în Ferentari, să lase gazul aprins, să adoarmă în cadă, să-și cumpere un pistol, să plece în Irak, să meargă la dresură de lei când e la ciclu, să-și petreacă noaptea în havuzul de gheață, să se arunce în fața tramvaiului ca cealaltă Contesa, câinele nefericitului care i-a adus nefericirea, să umble cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
ofițer și ce‑a ieșit? Copiii ăștia doi, care‑l îngrozesc; pe timpuri nu vedeai asemenea copii, în zilele noastre se pare că există destui. Nevasta amestecă terciul, ceea ce nu‑l face însă mai bun. Domnul Witkowski se îndreaptă spre pistol ca să‑l curețe și să‑l lustruiască; chiar dacă nu‑l folosește acum, lucrurile astea trebuie făcute. Trebuie să fii pregătit. Oțelul atârnă rece în mâna domnului Witkowski. În cutie se află fotografiile lui preferate cu Gretl: Gretl în poziție ginecologică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
se află fotografiile lui preferate cu Gretl: Gretl în poziție ginecologică - o fotografie care ar trebui făcută în curând din nou, fiindcă între timp a mai acumulat experiență de fotograf -, Gretl la bordel, Gretl școlăriță, cu șorț și nuia. Tocul pistolului se află în sertarul secret al dulapului din bucătărie, pe care nu‑l știe nimeni. Nici n‑ar interesa, de altfel, pe nimeni, fiul nu‑i interesat, din păcate, decât de literatură. Fostul ofițer se duce - dând curs unei hotărâri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pe primele două. Ca să faci carieră trebuie să fii o persoană de încredere, or Hans a făcut deja acest prim pas, fiindcă Sophie are încredere în el. Iar al doilea pas urmează îndată. Câteodată Rainer se dă mare cu un pistol care cică ar aparține tatălui său, dar pe care poate să‑l ia și el ori de câte ori vrea, ceea ce e de asemenea o lăudăroșenie, că doar îl cunoaștem pe Rainer. Pe de altă parte, taică‑său îl lasă uneori să conducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de‑ale noastre. Dar o s‑o omoare. N‑are decât, abia scăpăm de unul, urmează apoi al doilea, care intră imediat la pușcărie, unde cu siguranță o să crape singur cuc. Iar noi am fi în sfârșit liberi. Dar are pistol. Ei și? Oricum e prea laș. Așa că mama, fără să fie protejată de copii, se grăbește la bucătărie - așa plină de vânătăi și părăduită, cum este - ca să prepare un mic dejun de duminică, din cale‑afară de hrănitor. Astăzi Anni vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fac moarte de om. Dar azi nu voi mai țipa la tine, ca de obicei, fiindcă ai ignorat deja de multe ori, fără să‑ți pese, aceste avertismente; nu, astăzi te anunț calm, dar tăios, că te voi omorî cu pistolul meu Steyr cu țeavă rabatabilă - am tot dreptul s‑o fac. Dar, Otti, pentru numele lui Dumnezeu, nu, nu, nu‑l cunosc pe‑acest contabil, care are o căsnicie fericită, decât de la cumpărături, unde mă grăbesc întotdeauna și nu schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Eu unul nu m‑aș juca cu focul, aș avea prea multe scrupule, zice Rainer. Multe lucruri se petrec doar în închipuire și‑l îmbogățesc pe om, dar unele chiar trebuie puse în practică. În suportul unde‑și ține tata pistolul, o casetă de fier cu înălțimea de 7‑8 cm, lungimea de 30 cm și lățimea de 15 cm, se află pistolul. Sub el sunt pozele nud cu mama lui Rainer, printre care și câteva imagini, luate de aproape, ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și‑l îmbogățesc pe om, dar unele chiar trebuie puse în practică. În suportul unde‑și ține tata pistolul, o casetă de fier cu înălțimea de 7‑8 cm, lungimea de 30 cm și lățimea de 15 cm, se află pistolul. Sub el sunt pozele nud cu mama lui Rainer, printre care și câteva imagini, luate de aproape, ale organelor ei genitale. Tata nu se dezlipește niciodată de cheia casetei, o poartă mereu la el. Într‑o compunere pentru școală despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de persoane. Rainer pleacă devreme de acasă și se duce la un atelier de lăcătușerie, cu dorința vagă de a‑și comanda - după un tipar în ceară făcut la plesneală - o copie a cheii de la cutia în care ține tata pistolul. Încă nu știe de ce face asta, probabil că o face ca să ascundă pistolul pentru ca tăticul să n‑o poată împușca pe mămica, așa cum a anunțat‑o deja de mai multe ori, însă fără consecințe demne de menționat. Dar nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de lăcătușerie, cu dorința vagă de a‑și comanda - după un tipar în ceară făcut la plesneală - o copie a cheii de la cutia în care ține tata pistolul. Încă nu știe de ce face asta, probabil că o face ca să ascundă pistolul pentru ca tăticul să n‑o poată împușca pe mămica, așa cum a anunțat‑o deja de mai multe ori, însă fără consecințe demne de menționat. Dar nu se știe, nu se știe... Cert este că: unde nu‑i pistol, nu‑i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ca să ascundă pistolul pentru ca tăticul să n‑o poată împușca pe mămica, așa cum a anunțat‑o deja de mai multe ori, însă fără consecințe demne de menționat. Dar nu se știe, nu se știe... Cert este că: unde nu‑i pistol, nu‑i nici împușcătură. Mai târziu, Rainer va trebui să constate că cheia nu se potrivește, fiindcă nimic din ce face Rainer nu funcționează vreodată, în afară de activitățile cerebrale. Mai exact, Rainer este un om al intelectului, Dumnezeu este un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
se gândește deloc la asta, nici dacă‑i bine, nici dacă‑i rău. O aude pe mama în baie. Se scoală, se duce în hol și ia din legătura de chei a tatei, care atârnă la ușă, cheia de la cutia pistolului. Cutia e de fier și are înălțimea de 8 cm, lungimea de 30 cm și lățimea de 15 cm. Deasupra ei se află portofelul, care trebuie mai întâi dat la o parte. În apartament e liniște, cu excepția zgomotelor urâte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cm. Deasupra ei se află portofelul, care trebuie mai întâi dat la o parte. În apartament e liniște, cu excepția zgomotelor urâte pe care le face mama la baie. Ea se scoală întotdeauna prima. Rainer deschide caseta și scoate de acolo pistolul Steyr cu țeavă rabatabilă și calibrul de 6,35 mm. Sub pistol se află fotografiile cu organele genitale ale mamei, organe care nu‑i fac lui Rainer nici o impresie deosebită, deși cândva a venit pe lume prin ele. Cu pistolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o parte. În apartament e liniște, cu excepția zgomotelor urâte pe care le face mama la baie. Ea se scoală întotdeauna prima. Rainer deschide caseta și scoate de acolo pistolul Steyr cu țeavă rabatabilă și calibrul de 6,35 mm. Sub pistol se află fotografiile cu organele genitale ale mamei, organe care nu‑i fac lui Rainer nici o impresie deosebită, deși cândva a venit pe lume prin ele. Cu pistolul în mână, Rainer se duce la sora lui care a dormit toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]