2,800 matches
-
proceselor de dezvoltare asigură integrarea normală a celor în dificultate după vârstă, tip de dificultăți și arie de acoperire). Stabilirea priorităților de acțiune. Precizarea unui plan de intervenție individualizat - managementul de caz. Propuneri strategice de dezvoltare a politicilor sociale și „pledoarii” (lobby) pentru implementarea lor. Identificarea tuturor resurselor de suport la nivelul comunității. 2. Capacități de relaționare-comunicare: Crearea unui climat pozitiv-suportiv în relația cu beneficiarul. Responsabilitate în relația cu instituția în care lucrează. Deprinderi de a lucra în echipe de specialiști
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cea mai grea ca înfrângere a inhibiției). De atunci încoace asemenea îndrăzneli literare au devenit din ce în ce mai mult niște rentabile și prestigioase întreprinderi. Cazul lui Gide păstrează încă o aură de probitate, deși mărturisirile lui sunt în fond nu numai niște pledoarii, dar au chiar o alură provocatoare, care dă impresia că nu a trebuit deloc să se constrângă pentru a le face. Cu toate că în prefața la Corydon spune: „Nu țin decât la stima câtorva foarte rare spirite, care, sper, vor înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
trecut, cum prea bine se știe și ah! nici acum, nici acum... Un punct de vedere ca al lui Ivasiuc ar fi destul de periculos dacă, rău înțeles și deformat, ar avea la rându-i consecințe: ar putea să însemne o pledoarie pentru intoleranță, pentru indexuri și procese de idei. (Preopinentul meu poate aprecia, în spiritul celor spuse cu câteva rânduri mai sus, omagiul pe care i-l aduc acum cel puțin ipotetic.) Dar dacă ne-am gândi la eventualele urmări ale
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
numai o poetică, ci mai multe. Una e a acelui dolce stil nuovo pe care l-au ilustrat în primul rând Guido Cavalcanti și Dante Alighieri. Francesco De Sanctis chiar îi face acestuia o vină din faptul că abuzează de pledoarii teoretice („pro-domo”!) pentru arta lui poetică: „Dante se crede obligat să susțină prin argumente, să expună conceptul său într-o formă doctrinală, și în aceasta stă greșeala lui, aceasta este forma care-l arată a fi un om al acelui
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
e legat de caracterul monumental pe care-l ambiționează o atare operă. Faptul că în ciuda obiectivității efective a operei și în ciuda ținutei ei academice, autorul nu se poate stăpâni de a-și exprima, sub tonul său de generalitate, pornirile subiective, pledoariile pro-domo, obsesiile polemice și idiosincraziile, nu mi se pare deloc un defect, ci dimpotrivă un farmec al acestei opere. Asemenea porniri pasionale, asemenea vindicte platonice și asemenea aluzii revendicative găsim și la Iorga. Ele au, la amândoi, ceva debonar și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
am ajuns la paradoxul ca un fapt care era considerat împotriva naturii să fie natural, iar un fapt care era considerat natural să fie împotriva naturii. Îmi amintesc că De Marsico (colaborator la întocmirea Codului Rocco 1), într-o sclipitoare pledoarie în apărarea unui film al meu, l-a numit „porc” pe Braibanti, declarând ca fiind inadmisibil că raportul homosexual este inutil pentru supraviețuirea speciei; ei bine, acum el, ca să fie coerent, ar trebui să afirme contrariul: raportul heterosexual ar trebui
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cultura „claselor inferioare”, văzută, mai întotdeauna, ca o realitate despre care pot vorbi doar „ceilalți”. „Autoapărarea” lui Camon este foarte frumoasă, repet; scrisă în „jargon”, este adevărat, dar în același timp cu spontaneitate și simplitate (după cum cere destinația sa practică). Pledoaria acuzatului care se apără valorează - într-un alt univers cultural - cât pledoaria bătrânei rude biblice care îl acuză. Conține același fanatism și aceeași incertitudine existențială: rușinea de a fi țăran. În cele din urmă, Camon ajunge la condamnarea amănunțită și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
vorbi doar „ceilalți”. „Autoapărarea” lui Camon este foarte frumoasă, repet; scrisă în „jargon”, este adevărat, dar în același timp cu spontaneitate și simplitate (după cum cere destinația sa practică). Pledoaria acuzatului care se apără valorează - într-un alt univers cultural - cât pledoaria bătrânei rude biblice care îl acuză. Conține același fanatism și aceeași incertitudine existențială: rușinea de a fi țăran. În cele din urmă, Camon ajunge la condamnarea amănunțită și motivată a bătrânei sale rude: este vorba despre un paleocatolic moralist, retrograd
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un singur om cuplată cu necesitatea lucrului în echipă; activitatea în cadrul consiliului de administrație) și problematica formării cadrelor superioare (principiile formării cadrelor superioare; formarea echipei de conducere; formarea în vederea exigențelor viitoare; programe de formare etc.). Reținem din aceste două capitole pledoaria lui Drucker pentru munca în echipă a managerilor, ca și convingerea lui că formarea managerilor „nu este un lux, ci o necesitate”. Cum traducerea în fapt a celor trei funcții ale managementului superior nu se poate face independent de formele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
București, 1970; Alphonse Allais, Să fim sobri!, pref. Marian Popa, București, 1971; Piet Legay, Furtună la Tobruk, București, 1971; André Maurois, Prometeu sau Viața lui Balzac, București, 1972; H. Charrière, Papillon, I-II, pref. Modest Morariu, București, 1972; Em. Roblès, Pledoarie pentru un răzvrătit, București, 1973; Hervé Bazin, Preafericiții de pe insulă Dezolării, București, 1974; Gilbert Durând, Structurile antropologice ale imaginarului, pref. Radu Toma, București, 1977; Jules Romains, Oameni de bunăvoință, vol. V: Trufașii, București, 1979. Repere bibliografice: N. Carandino, Autori, piese
ADERCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285183_a_286512]
-
care ne amintește statornica alianță dintre sabie și mătăuz („le sabre et le goupillon”, se spunea pe vremea afacerii Dreyfus)! Concluzia doamnei Murgescu Într-o pagină finală, care-și caută pretextul Într-o parabolă a lui Umberto Eco, este o pledoarie pentru pluralism și pentru onestitate. Cartea, chiar dacă traducerile, pe alocuri, mai lasă de dorit și deși sistemul de trimiteri În note nu cunoaște „op.cit.” sau „ibidem”, este un semn Îmbucurător că un număr de tineri intră În breaslă cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Contrea („Altarul cărții” și promovarea scrisului bănățean, cu privire la problema cenaclurilor și a editurilor că medii și instrumente de promovare a producției literare), Aurel Bugnariu (Astra și realizările sale pe tărâmul culturii naționale) și Mircea Ț. Bându (Pentru literatură bănățeana, o pledoarie împotriva noțiunii de „provincialism cultural”). Alți colaboratori: Cezar Petrescu, Ioachim Miloia, Gh. Atanasiu, Romulus Fabian. C.Tt.
MAGAZINUL ARDEALULUI SI BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287952_a_289281]
-
Cu o acțiune desfășurată la voia întâmplării, cu personaje parazitare, textul, în care se amestecă și elemente de comedie sau de melodramă, a fost ridiculizat, într-o cronică, de Pantazi Ghica. Altfel, M. era, se pare, un bun orator, cultivat, pledoariile sale vădind un talent care în compunerile dramatice e mult mai discret. SCRIERI: Furiile tinereței, București, 1880; Hatmanul Drăgan (în colaborare cu Frédéric Damé), București, 1880; În pragul scenei, București, 1894. Repere bibliografice: Arutnev [Grigore Ventura], „Hatmanul Drăgan”, „L’Indépendance
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
unor aserțiuni tendențioase, originea latină a neamului nostru, vechimea și continuitatea lui. „Disertațiunile” sale, risipite prin diferite publicații („Columna lui Traian”, „Românul”, „Trompeta Carpaților”, „Buciumul român”) sau adunate în broșuri, nu sunt demonstrații de erudiție ale unui savant, ci impetuoase pledoarii politice. O idee care iese în relief este aceea a unirii tuturor românilor sub oblăduirea națiunilor de stirpe latină. În pasiunea pe care o investește în susținerea „cauzei române”, el are ceva de tribun. Prin vehemență și sarcasm, unele dintre
MANIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
MĂRGĂRITARE BASARABENE, revistă apărută la Chișinău, lunar, din septembrie 1927, având ca director pe medicul Fr. I Pop-Delarodna. Ca moto, publicația își alege un citat din cartea lui S. Mehedinți Poporul, vibrantă pledoarie pentru înțelegerea profundului mesaj al poeziei Limba noastră de Alexie Mateevici, reprodusă aici integral. Articolul-program, semnat de director, anunță că se vor consemna obiceiurile, datinile, cântecele populare, constituite în „baricade sufletești” în calea programelor de înstrăinare a basarabenilor - intenții ale
MARGARITARE BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288014_a_289343]
-
Zidul și iedera, București, 1977; Zece mii de culturi, o singură civilizație, București, 1998. Repere bibliografice: Marin Sorescu, „Repere”, AST, 1968, 9; Al. Andrițoiu, Cartea unui erudit, RL, 1969, 23; Demostene Botez, „Repere”. „Sfinxul”, VR, 1969, 5; Dumitru Isac, Mircea Malița. Pledoarie pentru inteligența creatoare, TR, 1971, 24; Șerban Cioculescu, Semnele timpului nostru, RL, 1971, 27; Nicolae Balotă, Lauda inteligenței, LCF, 1971, 31; Grigore C. Moisil, Metalurgia aurului cenușiu, CNT, 1971, 35; Mircea Tomuș, „Aurul cenușiu”, T, 1972, 7; Șerban Cionoff, O
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
culturii se pun la cale cele mai uriașe asasinate, cele mai fioroase furturi, cele mai îngrozitoare ipocrizii”), în Mizeria noastră se găsește un ardent rechizitoriu împotriva meschinelor interese care duc la declanșarea războiului, iar Suntem aici și rămânem! este o pledoarie pentru menținerea integrității statale, în contextul spinoasei probleme a revizuirii tratatelor politice. Abordarea aplicată a filosofiei lui Nietzsche, Heidegger și a altor gânditori îl relevă pe M. ca pe un eseist de mare rafinament atât în articole, cât și în
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
Bisericii Ortodoxe cu Biserica Catolică, autorul militând pentru restabilirea autonomiei religioase a românilor, pentru respectarea drepturilor stipulate inițial. Înrudită îndeaproape cu Istoria Besearicei.... este Protopapadichia (publicată abia în 1865-1866, în revista „Sionul românesc” din Viena, și editată în 1997), o pledoarie la fel de vie pentru apărarea prerogativelor funcției de protopop, după canoanele ortodoxe. În spiritul acelorași imperative și al convingerii iluministe că un mijloc de ridicare a unui popor este cultivarea limbii, M. a fost preocupat de formarea și istoria limbii române
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
acestuia. Autoarea se străduiește să scrie în limbajul moldovenesc al epocii, să reconstituie mediul boieresc, menținând în prim-plan sensibilitățile și trăirile fetei. Formula epică aleasă face însă concesie gustului pentru senzaționalul romanțios, iar M.-M. pare să uite propria pledoarie pentru autenticitate. SCRIERI: Ada Lazu, București, 1911; ed. București, 1919; Natalița, București, [1916]; Tulburea, București, 1922; Făclii în noapte, București, 1930. Repere bibliografice: C. A. [G. Ibrăileanu], „Ada Lazu”, VR, 1911, 7; Chendi, Schițe, 175-177; A. Vojin, „Ada Lazu”, „Minerva
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
seama de acestea sau chiar suprimându-le, el a ajuns să fie un eșec atât pentru presupușii săi beneficiari, cât și pentru creatorii lui, În cele din urmă. O mare parte a cărții de față poate fi citită ca o pledoarie Împotriva imperialismului ordinii sociale planificate a modernismului extrem. Accentuez aici cuvântul „imperialism” deoarece, categoric, nu critic nici ideologia modernismului extrem și nici vreo altă ideologie a planificării birocratice În ansamblul ei. Cu toate acestea, mă pronunț Împotriva unei mentalități hegemonice
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
stări naturale egalitare, mitice, ci că proiectele formale de stabilire a unei ordini sunt imposibil de realizat În lipsa anumitor elemente practice pe care tind să le elimine. Ceea de-a doua acuzație este aceea că lucrarea mea ar fi o pledoarie anarhistă Împotriva statului Însuși. Statul, după cum demonstrez În nenumărate rânduri, este instituția controversată ce stă la baza libertăților noastre, dar și a lipsei noastre de libertăți. Teza mea este că anumite tipuri de stat - conduse de planuri utopice și având
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nevoit să Îl submineze.) „Întreruperea” ajustărilor structurale din Franța În vederea introducerii monedei unice europene - Întrerupere cauzată de greve frecvente - reprezintă un indiciu. Pe scurt, lista mea de acuzații Împotriva unui anumit tip de stat nu este În nici un caz o pledoarie În favoarea nerestricționării politice a pieței, așa cum este cazul la Friedrich Hayek și Milton Friedman. După cum vom vedea, concluziile pe care le putem extrage din eșecurile proiectelor moderne de inginerie socială se aplică În egală măsură standardizării impuse de piața capitalistă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
schițezi o zonă destinată unei singure activități, decât una ce urma să Îndeplinească mai multe funcții. Minimizarea numărului de Întrebuințări - și, prin urmare, a numărului de variabile cu care trebuia jonglat -, se alătura așadar unei estetici a ordinii vizuale În pledoaria pentru cauza doctrinei unifuncționale. În acest context, metafora care ne vine În minte este aceea a unei armate la paradă, În comparație cu trupele prinse În focul luptei. În primul caz, există o ordine vizuală limpede, determinată de unitățile și rândurile dispuse
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
frazele importante și profund adevărate ale lui Karl Kautsky”, care spunea că proletariatul nu poate aspira la „conștiința socialistă modernă” de unul singur, deoarece Îi lipsește „cunoașterea științifică temeinică” necesară: „Vectorul științei nu e proletariatul, ci intelighenția burgheză”. Iată esența pledoariei pe care o face Lenin Împotriva spontaneității. Există doar două ideologii: cea burgheză și cea socialistă. Dată fiind răspândirea și puterea istorică a celei dintâi, dezvoltarea spontană a clasei muncitoare va determina Întotdeauna succesul ideologiei burgheze. Lenin a formulat memorabil
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
hotărât să respingă datele menite să arate cât de eficientă sau competitivă este agricultura familială, a exploatat inadvertențele prezente În dovezile empirice avansate și a folosit informații furnizate de alți savanți, atât ruși, cât și germani, pentru a-și susținea pledoaria. Atunci când probele păreau absolut inatacabile, el pretindea că agricultorii care au supraviețuit au reușit acest lucru doar răbdând foame și lucrând peste măsură - ei, soțiile și copiii lor, vitele și animalele de povară. Toate profiturile fermelor mici se datorau excesului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]