2,329 matches
-
curând de ele, un spectacol minunat pe care nu se sătura niciodată să-l admire, pentru că acele stele din nopțile liniștite erau, probabil, cele care îl ajutau să continue să fie mereu la datorie după o lungă zi de căldură, plictiseală și disperare. „Tuaregii înfig stelele în suliță ca să-și lumineze drumul cu ele...“ Era o frumoasă zicătoare din deșert, dar cine o născocise cunoștea bine acele nopți și acele stele și știa ce înseamnă să le admiri ceasuri întregi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
parte, pricepută de nu se poate să-ți intre pe sub piele și să se lipească de tine, fie numai și pentru un borcan de castraveți și, totodată, disponibilă pentru orice șofer de rabă care o claxonează, cine știe cum, din obișnuință, de plictiseală ori mai degrabă din greșeală, dacă o vede de la depărtare ori din spate și o confundă cu una mai acătării. O doamnă-domnișoară ca tine, Mirelo, nu erai tu de teapa Roșioarei. La altceva ai fi tras nădejde, și uite că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ar fi putut fi un semn de boală la o adică, îi adulmeca mohoreala, boala, dezastrul, presimțea un moment când i-ar fi întors spatele chiar și dace i s-ar fi oferit pe tavă. Resimțea o mohoreală și o plictiseală mai grele decât cele din el, care nu-l lăsau să respire altceva în afara cartierului ăstuia de ghetouri din plăci de beton afumate, plin de fete și de femei ca ea și de idilele lor sordide - o telenovelă nesfârșită, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
vede c-o face cu inima îndoită, păi, tot foamea, tot ea te împinge la tot felul de măgării de care n-ai avea cum să fii mândru. Se încarcă de păcate, dijmuindu-i pe sărmanii pensionari care-și omoară plictiseala cu peștele, își ia un ban grămadă-n contul lor, Rafaele, în vreme ce tu vii degeaba pe gârlă, să te limpezești, să te răcorești... Tembelul ăsta ras în cap se bălăcește la șase dimineața cu atâta foc, de-ai zice că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mai vadă, da, cum a auzit, să nu-l mai prindă la ușa ei și să-l ia dracu’ de golan nenorocit care i-a mâncat sufletu’ și tinerețea... Își mai treceau vremea și bălăcărindu-se-n felul ăsta când îi ajungeau plictiseala și urâtul mai ceva ca într-o căsnicie. Își vărsau năduful și-și scoteau ochii unul altuia. Velicu se aprindea și se învinețea la față și i se bulbucau ochii-n cap cât cepele. Arăta mai mult ca oricând ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
bunăoară, din distracția pe care i-ar fi oferit-o Revoluția, dar cam trecuse pe lângă ea. Poate unde erai prins cu altă distracție în perioada aia: zbenguiala cu madam Ortansa prin paturile din oficiu, ivită din frig și lâncezeală, din plictiseală și din strădania de a te convinge pe cont propriu că nu-i chiar atât de Doamne ferește, cum încercaseși să ți-o închipui. O veritabilă alteță, ce mai, o gladiatoare bună să se lupte cu ursul, pe care uite că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
nasturii pe care-i aveam, În Încercarea de-al scoate din pepeni pe Hawkins, dar el s-a făcut că nu observă, așa că, În final, am renunțat. Drumul până la garsonieră s-a desfășurat Într-o oarecare liniște, pe care, din plictiseală, am Întrerupt-o. — Am crezut că v-ați oferit să mă conduceți ca să mă prindeți cu garda jos și să mă iscodiți, i-am spus. Sau intenționați cumva să obțineți licență de șofer și vreți să mai faceți puțină practică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
uita drept la mine. Numai ochii i se mișcau, corpul fiindu-i tot atât de nemișcat ca cel al gardienei. Era ca și cum, odată intrați, cei mai inteligenți Învățau să-și mențină o anume stare de calm, care le permitea să facă față plictiselii, programului care se repeta la nesfârșit, zi după zi. Deprindeau modul prin care puteau să dea totul deoparte și să se retragă În sine, neinfluentați de ce se petrecea În jurul lor. Rachel părea a fi mult mai departe de mine decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cadiul nu l-a observat, isprăvește de judecat o pricină, discută cu pârâșii, Îi dă dreptate unuia, Îl dojenește pe celălalt. O veche ceartă Între vecini, se pare, pizme repetate, cârcoteli nînsemnate. Abu Taher sfârșește prin a-și manifesta zgomotos plictiseala, le poruncește celor doi capi de familie să se Îmbrățișeze, acolo, În fața lui, ca și cum nu i-ar fi despărțit nicicând nimic. Unul dintre ei face un pas, celălalt, un colos cu fruntea Îngustă, se Împotrivește. Cadiul Îl pălmuiește cu toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de la o neplăcută ședință de lucru cu Nizam, Malik Șah Își găsește liniștea În brațele lui Terken. Dă la o parte mătasea vaporoasă care o acoperă, vine să se lipească de pielea ei, se zbenguie, răcnește, Își povestește isprăvile și plictiselile. Chinezoaica Învăluie fiara Înfierbântată, o dezmiardă, o primește ca pe un erou În adânciturile trupului ei, o ține Îndelung, o strânge, nu-i dă drumul decât ca s-o atragă din nou; Malik Șah se Întinde cât e de lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
călduri, Zarganda se Însuflețea. Străinii și persanii cei mai bogați posedau aici reședințe somptuoase, unde se stabileau pentru luni Îndelungate de trândăvie, În mijlocul unei vegetații luxuriante. Nu Încape Îndoială că, pentru nenumărați diplomați, numai apropierea acelui paradis făcea suportabilă cenușia plictiseală de la Teheran. Cu toate acestea, iarna Zarganda se golea. Nu rămâneau decât grădinarii, câțiva paznici și puținii supraviețuitori din populația băștinașă. Șirin și cu mine aveam mare nevoie de acel pustiu. Din aprilie, vai, vilegiaturiștii Își reîncepură transhumanța. Prin fața tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
din ochi malul, mai exact femeile de pe mal. Trăgeam nădejde ca vreuneia dintre ele să i se întâmple un mic accident, astfel încât să putem privi, fie și numai pentru o clipă, ceea ce era acoperit cu atâta grijă. Ca să ne alungăm plictiseala așteptării în apă, ne-am istorisit mai întâi povești de groază, după aceea întâmplări cu extratereștri. Dar, pe măsură ce trecea timpul, extratereștrii ni se păreau tot mai puțin importanți, în schimb ne interesau tot mai mult sânii. Ei luau dimensiuni gigantice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
puțin mai înainte. Așadar, la începutul anilor cincizeci, am fost admis la școala de zbor și m-am mutat la Mediaș. Mediașul era un orășel de provincie, aflat nu departe de arcul Carpaților, iar pe noi, elevii ofițeri, ne omora plictiseala acolo. Eram ca niște armăsari tineri, nedeprinși cu zăbala, bărbați tineri, adunați din toată țara mulți dintre noi, copii de țărani. Eram mândri că ne găseam acolo și aveam în fața noastră un viitor asigurat. Tu n-ai să faci niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
deja refăcută, scrisoarea care fusese returnată la punctul de plecare și trimisă Încă o dată, se afla din nou acolo, În fața orbitelor ei uimite și goale. Dacă moartea visase la speranța de a avea vreo surpriză care s-o distragă de la plictiseala rutinei, se putea considera servită. Iată că o avea, și dintre cele mai mari. Prima returnare ar fi putut fi rezultatul unui simplu accident de parcurs, o rotiță descentrată, o problemă de lubrificare, o scrisoare de culoare albastru-ceresc care trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
adresa nici un cuvânt și nici eu nu vorbeam cu nimeni. În a doua săptămână a lunii septembrie am ajuns la concluzia că educația universitară este inutilă și de aceea am decis să o consider doar o perioadă de luptă cu plictiseala. Deoarece nu mi-am găsit o slujbă atractivă, nu aveam nici un motiv să părăsesc facultatea, așa că am continuat să merg la cursuri, să-mi petrec timpul liber citind în bibliotecă sau studiind diverse lucruri care mă interesau. * Cu toate că era pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
dragă. — Nu voiam să-ți spun decît că atunci cînd beau chestia asta mă simt ca atunci cînd mă pregătesc să scriu. Simt că aș putea face orice și că o să scriu ceva superb. După care scriu și iese o plictiseală. Cu cît Încerc să fac o chestie mai autentică, cu atît mai plicticoasă iese. Și cînd nu-i autentică, iese o prostioară. SĂrută-mă. — Aici? — Da. Se aplecă peste masă și o sărută: — Ești teribil de frumoasă cînd plîngi. — Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Ei, și de ce n-ar fi? Și așa o să și facem. Poate o să ne și placă pînĂ la urmă.“ — Și ce mai e cu scrisu’? o Întrebă. În afară de senzația aia că o să fie mișto și pînĂ la urmă iese o plictiseală. — La tine nu era așa la Început? — Nu. MĂ simțeam În stare de orice cînd mă apucam și În timp ce scriam simțeam că eu sînt cel care creează lumea și pe urmă, cînd citeam ce-am scris, mi se părea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
schimonosească din cauza îngrijorării - și sunt sigură că expresia mea e responsabilă de asta. Trebuie să dreg cumva lucrurile. —Douăzeci de kilometri! exclam detașată. E dat naibii! Cum poate cineva să reziste atât?! Eu mă plictisesc după câteva sute de metri! — Plictiseala nu e prima mea grijă, răspunde Matt. Eu mi-aș face probleme în legătură cu un atac de cord. Patrick m-a bătut întotdeauna la cap să merg cu el la sală, dar nu m-am lăsat păcălit. Aș vrea ca Matt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de umilință. Sunt convins că până și În textul cel mai dezolant voi găsi o scânteie, dacă nu de adevăr, măcar de minciună bizară, iar adesea extremele se ating. O să mă plictisesc numai acolo unde apar lucruri banale, iar pentru plictiseala aceea o să mă despăgubiți dumneavoastră. În funcție de plictiseala pe care am s-o Încerc, mă voi limita la a vă trimite la sfârșit de an o notiță scurtă, pe care o voi menține În limitele simbolicului. Dacă o veți socoti excesivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
În textul cel mai dezolant voi găsi o scânteie, dacă nu de adevăr, măcar de minciună bizară, iar adesea extremele se ating. O să mă plictisesc numai acolo unde apar lucruri banale, iar pentru plictiseala aceea o să mă despăgubiți dumneavoastră. În funcție de plictiseala pe care am s-o Încerc, mă voi limita la a vă trimite la sfârșit de an o notiță scurtă, pe care o voi menține În limitele simbolicului. Dacă o veți socoti excesivă, Îmi veți trimite o casetă cu vinuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-i veni să creadă. Ce-o apucase tocmai acum? Doar stabiliseră că vor avea primul copil după 45 de ani. Adică employer-ul (patronul) e interesat de cina lui romantică sau de randamentul pe care-l va da în project? Mare plictiseală. „Cină romantică!?” mai exact: vino, dragule, și în schimbul unui pahar de vin flambat la lumânare și a unui beefsteak în sânge, mângâie-mă o oră jumate (pe ceas) și regulează-mă cam patruzeci de minute. Dar vezi să n-adormi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cea mai fatală femeie e amenințată să fie la fel de puțin atractivă ca un bărbat. Probabil că Leo, imaginându-se în situații din cele mai neverosimile, ori descriindu-și apropiații de o manieră cel puțin neispititoare, încerca să se smulgă din plictiseala unei vieți ce amenința să devină banală - viața unui consumator oarecare, a cărui distracție maximă este să stea, în fiecare duminică, cinci ore la coadă la hypermarketul Auchan, însoțit, bineînțeles, de familie și de prietenii cei mai buni. De altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dea jos de-aici! nu vreau să mor! Aham, acum realizam că elevii mei erau niște mielușei. M-am întors bine dispus și mirosind a șprot afumat în clasă. Coblizanii se trântiseră de-a lungul coridorului și fumau desfigurați de plictiseală. I-am privit cu drag și m-am decis să-i trezesc la viață: care ziceai, mă, că ai un cuțit? Au ciulit urechile, s-au fonfăit câteva minute, dar în cele din urmă a venit unul cu un cuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pentru băiețașii de cartier. Se dădu jos din pat și o amețeală cumplită îi strigă bună-dimineața. Nu înjură - nu înjurase el nici în armată. Căută baia ținându-se de luciul dulapului și o găsi. Mica victorie nu-i spulberă totuși plictiseala. Se cățără atunci pe vasul de toaletă și reluă de la fila 153 Ulise, de Joyce. Trăgea apa des și ținea nările strânse, spre deosebire de Rimbaud care era...era un geniu. Cam la o jumătate de oră îl strigă nevastă-sa: găsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
craniul mă ajutau să gândesc. Acum se lămurea și misterul costumului. Dacă așa spera Sabina să mă recâștige, afișându-se cu mine în fața neamurilor la nunta lui frate-său...nu mai aveam nimic de zis. Oricum se anunța o mare plictiseală. Puteam și eu să-i fac totuși hatârul ăsta, ultimul. Să nu se mai spună că întotdeauna am făcut după capul meu, fără să-mi pese ce vor alții. Mai era și povestea aceea cu întreruperea tratamentului la presiunile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]