38,651 matches
-
Curentul electric a fost întrerupt, joi seara, în cea mai mare parte a Bagdadului, după ce tiruri ale artileriei au fost auzite, pentru prima oară, în capitala irakiană l Saddam Hussein i-a avertizat pe „invadatori“ că se vor sinucide la porțile Bagdadului l Infanteria S.U.A. a ocupat, în dimineața zilei de vineri, o parte a aeroportului din Bagdad l Forțele coaliției au bombardat cartierul general al forțelor aeriene irakiene. Sâmbătă, 29 martie l Vicepreședintele Convenției privind viitorul Europei, Giuliano Amato, a
Agenda2003-14-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/280859_a_282188]
-
continuarea tradiției emblematicului institut pentru partea de vest a țării, care a funcționat între 1863-1948. Piatra de temelie a grădiniței a fost sfințită în urmă cu doi ani, iar clădirea va fi inaugurată în 25 septembrie, când vor fi deschise porțile pentru copii de orice religie. Grădinița va funcționa într-o clădire nouă, ridicată în curtea din spatele Bisericii romano-catolice din Iosefin. Imobilul este structurat pe trei etaje și este prevăzut cu dormitoare, dușuri, sală de sport, sală de lecții, o cameră
Agenda2003-14-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280866_a_282195]
-
rămâne din noi dacă ne-am pierde toate patimile? 1938. În lipsa patimilor nici măcar pacea morții nu am putea să o găsim. 1939. Cât adevăr poate spune o minciună prin patimile sale? 1940. Suntem măsura patimilor noastre. 1941. Nu există altă poartă spre viață sau moarte decât poarta patimilor noastre. 1942. Alungă-ți patimile din destin și acesta va dispare.Vei reuși vreodată? 1943. Până și deșertăciunea își are patima ei prin care se îndoiește de adevăr la fel ca și adevărul
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
pierde toate patimile? 1938. În lipsa patimilor nici măcar pacea morții nu am putea să o găsim. 1939. Cât adevăr poate spune o minciună prin patimile sale? 1940. Suntem măsura patimilor noastre. 1941. Nu există altă poartă spre viață sau moarte decât poarta patimilor noastre. 1942. Alungă-ți patimile din destin și acesta va dispare.Vei reuși vreodată? 1943. Până și deșertăciunea își are patima ei prin care se îndoiește de adevăr la fel ca și adevărul absolut de ea. 1944. Prin patimă
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
echilibrului și iubirii și nu vei fi doborât niciodată de alte patimi. 1974. Dacă sfințenia se regăsește în patima iubirii, divinitatea se află în patima creației. 1975. Câtă patimă poate fi în mântuirea de sine a omului? 1976. Patimile sunt porțile omenirii care despart absurdul de absolut. 1977. Patima va fi mereu balanța care-ți va spune cine ești. 1978. Uitarea este un surâs fără patimă. 1979. Care orizont al inimii nu-și are patimile lui? 1980. Fiecare aripă își are
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
meciului decisiv pentru calificarea la turneul final din Portugalia. Dacă atacul, parțial, și-a făcut datoria, marcând două goluri, fundașii l-au pus în situații jenante pe portarul Lobonț. Din cauza neputinței defensivei noastre, danezii au tras 11 șuturi pe spațiul porții, marcând patru goluri, la care se adaugă și autogolul timișoreanului Cosmin Contra. Jucătorii Gheorghe Popescu și Iulian Filipescu și-au anunțat retragerea de la selecționata națională, iar Anghel Iordănescu a avut intenția să demisioneze din funcția de antrenor principal. O nouă
Agenda2003-14-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280876_a_282205]
-
etapa națională să participe, conform principiului alternanței aplicat și până acum, școlile generale; data și locul organizării întrecerii urmează să fie desemnate. M. HORESCU La dispoziția amatorilor de autoturisme l Lansarea modelului Dacia Solenza În perioada 10-14 aprilie, în cadrul Operațiunii „Porți Deschise“, la dealerii din țară are loc lansarea modelului Dacia Solenza, care deschide calea reînnoirii complete a ofertei Dacia și inaugurează noua identitate vizuală a mărcii. În realizarea modelului, Dacia a investit 40 milioane de euro, din care 30 milioane
Agenda2003-15-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280889_a_282218]
-
părinții în iarbă - egali îi străbate un semn greu, de vară,/ cuminte că o vipera - /dansați la Sfinx, doamnelor, dansați / cu taină lui..." (Rulmenți de rezervă). Evident, scriitura nu e aptă a cuprinde lumea, a cărei semiotica e inepuizabila, la porțile căreia adastă cu o ardoare prin verb filtrată. Ea nu e decît un caz individual, prea puțin eficace în raport cu universalul, concurata de experiențele lirice analoage ale celorlalți "pretendenți" la creație. Incandescenta cărții făcute constituie doar o probă a relativității ei
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
numeroasele răbufniri pe toate canalele față de confrați. Revizuirea scării valorilor în literatura întârzie la fel ca și în cazul celorlalte domenii - atât morale, cât și sociale. TOATE revizuirile promise după ^89 s-au amânat sine die. În manualele școlare - adevărată poartă de intrare în conștiința națională a unui autor - cei aleși să reprezinte literatura noastră sunt rodul acelorași reașezări mereu amânate. Cineva este de vină pentru toate astea, lăsând acum la o parte faptul că nevoia de vinovați este eternă. Până la
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
ore, iar după două ore de la începerea ei a venit precizarea că trebuie afectate 5 ore. Ce mai putea face un candidat care și-a conceput lucrarea pentru a fi terminată în 3 ore?! 2. La un liceu au fost porțile încuiate, iar portarul a...pierdut cheile, așa încît inspectorul din M.E.N. a fost nevoit sa sara gardul; de aici tot felul de urmări neplăcute: scandal făcut membrilor comisiei, amenințarea acestora cu demisia în bloc etc. 3. În altă parte, întreaga
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
Mihai Stoian Poate că dezvăluirea cea mai crudă și mai dureroasă a "post-ceausismului" este faptul că, decenii de-a rîndul, prostia a dominat - într-un fel sau altul - scenă autohtonă. Vină o poartă, indiscutabil, selecția defectuoasă, dictatoriala, a cadrelor, exercitată în virtutea "luptei de clasă", a hegemoniei proletariatului, precum și decimării - deliberate și "teoretizate" - a elitelor societății românești. Un uriaș val distrugător, de sînge și nedreptate, a izbit frontal țărmurile, aducînd la suprafață domnia unei
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
a face parada de descoperirile sale. Le las istoricilor de specialitate misiunea de a se pronunța asupra acurateții demersului, rezumîndu-mă la o observa că, alături de eseul lui Paul Valéry, studiul lui Grosser propune discutarea unei chestiuni care pe noi, la porțile Orientului, pare să ne frămînte tot mai mult în ultima vreme: cea a europenității. Mă tem însă că nu vom afla prea mari încurajări pentru pretențiile noastre de europenitate la Grosser, și nici măcar la Valéry, în ciuda cuvîntului sau introductiv adresat
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
meschina, ca un asemenea edificiu monumental costă prea mult, ci se întreabă - epic - cum ar putea fi mântuit un "neam" care nu mai știe să folosească ocazia mântuirii. Preoții care au în grija catedrală constată că au dispărut cheile de la porțile ei, iar muncitorii care vin să forțeze intrările descoperă că intrări de fapt nu mai există, întrucat zidul a devenit între timp zid pe toată suprafața lui. Toată această comedie a catedralei impracticabile, comedie care începe cu inaugurarea oficială a
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
se va înecă în miasmele amețitoare ale propriilor sale amintiri. Și atunci, face un efort imens de a renunța la dulcele sau viciu. Dar nu peste mult timp va alunecă într-un altul, căci nostalgia să nevindecata își caută sistematic porți de evadare spre trecut: într-o peșteră, Robinson găsește un fel de vizuina nu mai mare decît trupul său, în care adoarme hipnotizat de o lumină albă, vîscoasa, care îl duce în depărtări fabuloase ale copilăriei sale. Peșteră este spațiul
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
cerințele laice, de pildă divorțul ș.a.) s...ț Biserică a pus mai presus de adevăr și de Dumnezeu ideea suveranității laice a catolicismului român; în același scop, a proclamat și infailibilitatea conducătorului ei, si a proclamat-o atunci cînd la porțile Romei bătea și intră puterea laică; o excelentă coincidență, care vestește "sfîrșitul sfîrșitului". Pînă la căderea lui Napoleon al III-lea, biserica română mai putea spera încă în protecția împăraților, pe care se sprijinea (și mai ales pe Franța) de
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
la sută dintre noi, inclusiv eu, eram fiii dușmanilor poporului muncitor [...] - Ei sunt mai importanți. Fug întotdeauna. - Unde? Doar de-aici nu se poate fugi. - Știu și ei asta, dar vor să moară în libertate. Li se pare că dincolo de poartă începe libertatea. Ei, niște cretini!” Așadar, o libertate dorită, binecunoscută și de oficialii zilei. Pentru ei, libertatea dorită de cei mai mulți reprezenta dezastru social, profesional și financiar. Libertatea era granița peste care nu se trece decât cu acte-n regulă. Cum
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
sau prea puțin viabile. În loc să vîndă un Renault mai mult sau mai putin adaptat, pe care piața externă nu-l mai vrea, aceasta uzina care a fabricat vise pentru multi dintre compatrioții noștri, cu mașinile care i-au ieșit pe poarta, își propune o nouă aventură, paradoxala. Pe vremuri, cumpărătorul autohton era fericit să aibă o Dacie cu piese franțuzești. Acum, el ar dori un Renault autohtonizat la prețul unei Dacii de azi. Poate că aici se gaseste, în mare parte
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]
-
parcă un răsuflat de ușurare: "ăM-au omorît, mătușa Weneă, spuse. Se poticni de ultimă treaptă, dar se îndrepta imediat. ăĂ avut chiar grijă să-și scuture țarina de pe măruntaieă, îmi spuse mătușa Wene. Apoi intra în casa lui pe poarta din spate, care era deschisă de la ora șase, si se prăbuși cu fața în jos în bucătărie." Mai există un element important pe care românul lui Marquez îl preia din tehnică genului polițist: misterul. Cronică unei morți anunțate este construită
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
produs tocmai - sau este pe cale să se producă - ireparabilul, preludiu de apocalipsa, alarmă se iscă în însăși esență elementelor, în paralel cu pașii istoriei: Sfârteca ură, trufia coase, câte-un suspin,/ vibrează într-un trup cu cărnuri alese/ Încerc o poartă, închid, deschid/ nimeni nu intră nu iese" - Un mers împleticit. Sunt stări de cumpănă, împotriva cărora feminitatea, în condiția ei umană, lupta să-și salveze miracolul prezenței: "O zi se încheie în valea tăcerii/ alerg prin iarbă, hoinara,/ cortul copacilor
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
lăsînd să vibreze albul hîrtiei din jurul lor. Razele lirismului se adună în focarul textual, precum într-o lentilă, cu un efect incandescent: "Între tărmii/ poemului/ marea/ își înghite cascadele". Sau: "aceste/ cuvinte/ vii cum lumină/ fii sigur/ moarte și mate/ poartă în ele/ oricît de vii// moarte și mate!". Sau: "și se făcea/ în illo tempore/ ca-n dulap/ hainele mele/ iubeau hainele/ tale, gemînd" (Tratat de psihanaliza). În scrisul acestui autor interiorizarea se vădește atît de avansată, încît ajunge la
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
o ispita cerebrală. Aidoma introvertiților în genere, poetul are puseuri (compensatoare) de cinism, bunăoară această cruzime thanatică, subțiata însă, îmblînzita prin scriitura: "pe la cinci dimineață visa/ moartea îmbrăcată frumos/ în costum popular cu ie/ chemînd-o să meargă la/ hora lîngă poartă mănăstirii/ era o hora de morti toți/ frumoși dar mai tineri decît/ au murit atîția spun/ că moartea te și întinerește/ am jucat ne-am distrat pînă/.acum la noua ce m-am/ trezit și numai ceva nu-mi/ amintesc
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
Nu își face cuib din țină/ Nici din fragedă lumină.// De-o privesc o zi întreagă/ Nu-i nici albă și nici neagră.// De-o aud cîntînd în prag/ Nu știu înger e sau drac.// De-o aud cîntînd în poarta/ Nu știu vie e sau moartă.// De-o aud cîntînd în pom/ Nu știu fiara e sau om.// Iar prin sînge dacă-mi trece/ Nu e caldă și nici rece.// Brațul către ea de-ntind/ Nici n-o scap și
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
Cîteva încercări de a nu face nimic). Poetul se pune în paranteză, paradoxal, filtrîndu-si ființă pentru a obtine esențele ei mixte, metaforic-morale, cu alura obiectivă: "așteptînd scrisori pe cerul galben/ versurile ce par ale mele se duc/ să bată pe la porți că acei milogi/ ce-și împart roșia cu un cîine// sînt trist: și pentru a nu spune nimic/ ai nevoie de timp" (zile particulare). Rănile ce le exhiba sînt concomitent ale sale și ale celuilalt, ale lumii: "în dimineața cînd
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
parodie balcanică, departe de procesiunea veche, în care schimbarea gărzii avea motivație deplină.Acum, flăcăii ăștia, vreo cinci-șase, într-un albastru foarte chimic, anevoie retinîndu-si rîsul, apar, nu prea cadențat, de după colțul clădirii și se îndreaptă, pe trotuar, catre majestuoasa poartă. Nimeni nu-i observa. În urma lor, ca la țară, vin leneși doi cîini vagabonzi, probabil amicii flăcăilor în răstimpul dintre schimbări. Dincolo, clădirea fostului CC, intactă după răpăiala regizată din decembrie ^89, conserva cîteva urme de gloanțe, ricoșeuri scăpate regizorului
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
din proverbe și zicători, înzestrate cu o anumită autonomie sintactica și semantica - e mai rar cuprins ca atare în dicționare. Dificultățile tratării lexicografice se văd în DEX chiar în tratarea celeilalte expresii cu funcție asemănătoare: "(pop.; în expr.) Ce hram porți (ori poartă) sau ții (ori ține)? = ce fel de om ești (sau este)?". În orice caz, expresia cu ce se mănîncă apare cu o frecvență tot mai mare în texte contemporane, în primul rînd în limbajul jurnalistic foarte (și chiar
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]