2,275 matches
-
pe două nivele, Dorrit Cohn propune un model narativ pe trei nivele, ce poate fi aplicat în analiza textelor factuale: référence/ histoire/ discours 58. Nivelul pe care îl au în comun istoriografia și naratologia este histoire. Conceptul de referință în poetica ficțională are conotații non-factuale, chiar dacă denotează elemente ale lumii ficționale preluate direct din lumea reală. Procesul care transformă datele arhivelor într-un text istoric cu formă narativă diferă calitativ de procesul prin care un romancier își transformă sursele (autobiografice, anecdotice
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
romanesque, PUF, Paris, 1986. E. Bibliografie generală Ce este literatura? Școala formală rusă, antologie și prefață de Mihai Pop, note biobibliografice și indici de Nicolae Iliescu și Nicolae Roșianu, Univers, București, 1983. Angelescu, Silviu, Portretul literar, Univers, București, 1985. Aristotel, Poetica, studiu introductiv, traducere și comentarii de D.M. Pippidi, ediția a III-a îngrijită de Stella Petecel, Editura IRI, București, 1998. Auerbach, Erich, Mimesis. Reprezentarea realității în literatura occidentală, traducere de I. Negoițescu, prefață de Romul Munteanu, Editura pentru Literatură Universală
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
biobibliografice și bibliografie critică selectivă de Livia Cotorcea, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1994, pp. IX-XLIV. Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, ediția a II-a, Polirom, Iași, 1998. Cornea, Paul, Interpretare și raționalitate, Polirom, Iași, 2006. Doležel, Lubomir, Poetica occidentală. Tradiție și progres, traducere de Ariadna Ștefănescu, prefață de Călin-Andrei Mihăilescu, Univers, București, 1998. Dornier, Carole, Renaud Dulong (eds.), Esthétique du témoignage (actes du colloque 18-21 mars 2004, Caen), Éditions de la Maison des Sciences de l'Homme, Paris, 2005
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
interpretării, traducere de Ștefania Mincu și Daniela Bucșă, Pontica, Constanța, 1996. Eco, Umberto, Lector in fabula: cooperarea interpretativă în textele narative, traducere de Marina Spalas și Cornel Mihai Ionescu, Univers, București, 1991. Eco, Umberto, Opera deschisă. Formă și indeterminare în poeticile contemporane, ediția a II-a, traducere de Cornel Mihai Ionescu, Paralela 45, Pitești, 2002. Eco, Umberto, Șase plimbări prin pădurea narativă, traducere de Ștefania Mincu, Pontica, Constanța, 1997. Forster, E.M., Aspecte ale romanului, traducere de Petru Popescu, E.P.L.U., București
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Seraphim Rose, Ieromonah, Scrieri, Editura Sophia, București, Editura Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2009. Simion, Eugen, Genurile biograficului, vol. I, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2008. Spiridon, Monica, Despre "aparența" și "realitatea" literaturii, Univers, București, 1984. Stancu, Valeriu P., Paratextul. Poetica discursului liminar în comunicarea artistică, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2006. Șklovski, V.B., Despre proză, traducere de Inna Cristea, Univers, București, 1975. Șklovski, V.B., "Arta ca procedeu", în Teoria limbajului poetic. Școala filologică rusă,. antologie, traducere, studiu introductiv, note
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Al.I. Cuza", Iași, 1994, pp. 39-51. Tatarkiewicz, Wladislaw, Istoria celor șase noțiuni, traducere de Rodica Ciocan-Ivănescu, prefață de Dan Grigorescu, Meridiane, București, 1981. Panaitescu, Val. (coord.), Terminologie poetică și retorică, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1994. Todorov, Tzvetan, Poetica. Gramatica Decameronului, traducere de Paul Miclău, Univers, București, 1982. Todorov, Tzvetan, "Categoriile narațiunii literare", în Poetică și stilistică. Orientări moderne, traducere de Virgil Tănase, Univers, București, 1972, pp. 370-400. Тодоров, Т., Понятие литературы // Семиотика. Составление, вступительная статья и общая редакция
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
narațiunii literare", în Poetică și stilistică. Orientări moderne, traducere de Virgil Tănase, Univers, București, 1972, pp. 370-400. Тодоров, Т., Понятие литературы // Семиотика. Составление, вступительная статья и общая редакция И. С. Степанова, Москва, Радуга, 1983, с. 355-369. Tomașevski, Boris, Teoria literaturii. Poetica, traducere, prefață și comentarii de Leonida Teodorescu, Univers, București, 1973. Vlad, Ion, Povestirea. Destinul unei structuri epice, Minerva, București, 1972. Wellek, René, Conceptele criticii, traducere de Rodica Tiniș, studiu introductiv de Sorin Alexandrescu, Univers, București, 1970. Wellek, René, Austin Warren
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la dignité humaine et le sens de la vie. Mots-clés: Alexandre Soljénitsyne, Goulag, littérature concentrationnaire, document littéraire În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Comicul, Jean-Marc Defays Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake, Cătălin Ghiță Fantasticul în literatură, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
exilului românesc, Mihaela-Nicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Romancieri interbelici
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Scriitorul și umbra sa (vol
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
I.A. Richards, "Cele două funcții ale limbajului", în Principii ale criticii literare, traducere de Florica Alexandrescu, cuvânt înainte de Anca Roșu, Univers, București, 1974, p. 254. 47 Vezi G. Genette, "Povestire ficțională, povestire factuală", în op. cit., p. 157. 48 Aristotel, Poetica, studiu introductiv, traducere și comentarii de D.M. Pippidi, ediția a III-a îngrijită de Stella Petecel, Editura IRI, București, 1998, 1460 b 5. 49 Ibidem, 1454 a 35-37. 50 Vezi Dorrit Cohn, Le propre de la fiction, Seuil, Paris, 2001, p.
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și comentarii de D.M. Pippidi, ediția a III-a îngrijită de Stella Petecel, Editura IRI, București, 1998, 1460 b 5. 49 Ibidem, 1454 a 35-37. 50 Vezi Dorrit Cohn, Le propre de la fiction, Seuil, Paris, 2001, p. 31. 51 Aristotel, Poetica, ed. cit., 1451 b, p. 76. 52 Vezi Paul Ricoeur, Temps et récit, tome I, Seuil, Paris, 1983. 53 Vezi D. Cohn, op. cit., p. 24. 54 Vezi R. Barthes, Littérature et réalité, Seuil, Paris, 1982, p. 87. 55 Vezi D.
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
studiile din perioada Renașterii, din perioada neoclasică sau romantică unde dramei i se alocă, alături de epică, un spațiu de analiză considerabil, cu referiri la subiect, personaj, intrigă, început și final, considerate fiecare la fel de relevante și pentru teoria narativă și pentru poetica dramei. Richardson consideră că drama oferă un număr mare de exemple convingătoare care amplifică disponibilitățile interpretative ale audienței atunci când este vorba de elemente-cheie ale narațiunii. În accepția lui, prezența fizică a actorului pe o scenă fizică solicită o conceptualizare extinsă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
studiile din perioada Renașterii, din perioada neoclasică sau romantică unde dramei i se alocă, alături de epică, un spațiu de analiză considerabil, cu referiri la subiect, personaj, intrigă, început și final, considerate fiecare la fel de relevante și pentru teoria narativă și pentru poetica dramei. Richardson consideră că drama oferă un număr mare de exemple convingătoare care amplifică disponibilitățile interpretative ale audienței atunci când este vorba de elemente-cheie ale narațiunii. În accepția lui, prezența fizică a actorului pe o scenă fizică solicită o conceptualizare extinsă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
studiile din perioada Renașterii, din perioada neoclasică sau romantică unde dramei i se alocă, alături de epică, un spațiu de analiză considerabil, cu referiri la subiect, personaj, intrigă, început și final, considerate fiecare la fel de relevante și pentru teoria narativă și pentru poetica dramei. Richardson consideră că drama oferă un număr mare de exemple convingătoare care amplifică disponibilitățile interpretative ale audienței atunci când este vorba de elemente-cheie ale narațiunii. În accepția lui, prezența fizică a actorului pe o scenă fizică solicită o conceptualizare extinsă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
din Londra cu Ernest Milton în rolul titular și cu Jean Forbes-Robertson în rolul Cordeliei. 1931 John Gielgud joacă pentru prima oara în rolul titular la Old Vic. În același an, la Stratford, Randle Ayrton va interpreta în maniera extrem de poetica rolul lui Lear. În 1931 Marcu Beza publică la Londra, la editură J.M. Dent and Sons Ltd., cartea Shakespeare în Roumania din care citam: Apoi autorul cărții Histoire Regum Britanniae vorbește despre fiul regelui Bladud, Lear, și cele trei fiice
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să-i plîngă de milă? Pot oamenii să le ceară zeilor indurare? "Natură, esti zeița mea, doar ție Și legii tale îmi închin viață" (Regele Lear, I, 2) Russell A. Fraser în Shakespeare's Poetics în Relation to King Lear ("Poetica lui Shakespeare în raport cu "Regele Lear") discuta iconologia piesei și conceptele de providența, ordine, soarta, anarhie, voința. Paul Scofield interpretează rolul regelui Lear într-o producție brechtiană în regia marelui Peter Brook, la Stratford și Aldwych. Zoe Dumitrescu-Bușulenga în Influențe shakespeariene
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
amintirea), focalizată pe "conținuturi"/ "imagini", reactualizate mecanic, și funcția fantasmatic-vizionară (implicând și uitarea, și "efortul reamintirii"), ce stabilește raporturi noi și surprinzătoare între "amintirile" cu pricina, resuscitându-le într-o altă formă, mult mai laborioasă. Încercând să explice publicului larg poetica romanului său genial, înțeles de foarte puțini la epoca respectivă (de pomină rămâne lipsa de receptivitate a "modernului" Gide), Proust afirma că artistul autentic "trebuie să-și caute materia primă a operei numai în amintirile involuntare", capabile să reînvie trecutul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de ea"26 (suprapunerea dintre "subiectul" și "obiectul" cunoașterii depășește, la Proust, momentul dinamic al vitalismului bergsonian, atingând treapta extatică a transfigurării și a conștiinței de sine). Dar, dincolo de eroarea semnalată, Camil Petrescu interpretează abuziv (tot în cheie "bergsoniană") însăși poetica romanului proustian, roman al cărui mecanism de producere s-ar datora numai "structurii afective" ce călăuzește memoria naratorului, chiar și atunci când "accentul cade esențial pe cunoaștere": astfel, ghidată de sensibilitate, și nu de intelect, narațiunea proustiană ar urma o traiectorie
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
chiar autorul cărții trăite și scrise de el dar semnate de un anume domn numit Proust ceea ce sugerează necesitatea transferului invers, de la literatură la viață, printr-un proces complementar, de remodelare a unității eului și a personalității scindate. Or, cum poetica romanului proustian postulează conjuncția memorie voluntară memorie involuntară, intelect sensibilitate, "subiect" "obiect", "eu" "lume", era firesc ca problema identității și a raportului cu alteritatea să-și afle o asemenea, fericită, rezolvare. Nu la fel de inspirat a fost Lovinescu atunci când a ales
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de construcție narativă, articulat ca expresie nemijlocită a unei psihologii "schizoide" invariabile, schițată de Lovinescu încă din primele texte literare. Plecând de la observația că memoria are rolul de a anula "opoziția suflet/ trup", un exeget subtil precum Caius Dobrescu considera poetica eminesciană o poetică a memoriei par excellence, deoarece "prin puterea ei de a crea, prin repetiții continue, un câmp al disipării, al indeterminării, opus cauzalității și fatalității", memoria "este învestită în același timp cu aceeași funcție ca și poveștile Șeherezadei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ideea că romanele lovinesciene au fost mai întâi citite ca operă critică (Mite, Bălăuca) sau memorialistică (Viață dublă, ciclul Bizu)228, iar dacă li s-a acceptat statutul literar autonom, au fost desconsiderate din pricina inadecvării lor la modelul acreditat de poetica realismului psihologic și social, de care Lovinescu însuși se prevala pentru a indica literaturii noastre direcția bună, orientând-o de la "subiectiv" la "obiectiv", adică de la romantismul minor al sămănătorismului la modernitate. Cum se explică, atunci, discrepanța dintre principiile criticii lovinesciene
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prin care au fost interpretate romanele criticului în interbelic, cât și de teoriile structuraliste de mai târziu, ce explică fenomenul indeterminării generice ca "ilustrare a unui mecanism intertextual", pentru a demonstra în schimb, foarte convingător, valoarea pragmatică a limbajului în poetica romanului lovinescian, edificat la început pe tiparele genului dramatic (mai exact, ale tragediei percepută de Lovinescu, în opinia mea, ca specie asimilabilă genului "vieților romanțate") și, ulterior, pe o schemă compozițională hibridă (sugerând degradarea tragicului înspre absurd eu aș spune
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
citit, așadar, dincolo de caracterul deseori ilizibil al "narațiunii" în sine, ca o dramă a neputinței de a vorbi (și trăi) autentic, câtă vreme literatura, incapabilă de a mai atribui existenței un sens, se mulțumește să-i prescrie doar niște reguli. Poetica romanului lovinescian se bazează, după convingerea Ligiei Tudurachi, pe exploatarea posibilităților de expresie și de semnificare ale clișeului, clișeu care nu e doar o prezență ubicuă în spațiul narativ, ci se constituie și ca sursă genetică a romanului însuși 233
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]