21,807 matches
-
îți este bine.../ O veste vreau, iubire, de la tine” (Câmpia cu maci). Referitor la arta sa poetică, remarcăm că în urma unei experiențe intelectuale și a unei bogate creații artistice, poeta se află în perioada de maturitate spirituală și a expresiei poetice care și-au pus o puternică amprenta lirică pe creația sa. Poeziile sale sunt confesiuni prin rememorare. Chiar dacă se nasc din propriile trăiri, ele depășesc caracterul personal, căci în ele ne regăsim fiecare din noi. În versurile în care Domnița
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
prospețime aparte, farmec și muzicalitate. Versurile devin un cântec sublim, răsună ca o melodie caldă, suavă, lină, care pătrunde în fiecare fibră a inimii. Poeta își exersează condeiul uneori și în versuri libere fără să se îndepărteze de canoanele fiorului poetic. Expresii originale, într-un stil elevat, concis, nuanțat, iau forme în funcție de propriile trăiri și precepte. Creația sa poetică, „Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă), desigur va înfrunta vremurile și toate exigențe critice, pentru că
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
pătrunde în fiecare fibră a inimii. Poeta își exersează condeiul uneori și în versuri libere fără să se îndepărteze de canoanele fiorului poetic. Expresii originale, într-un stil elevat, concis, nuanțat, iau forme în funcție de propriile trăiri și precepte. Creația sa poetică, „Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă), desigur va înfrunta vremurile și toate exigențe critice, pentru că e mirifică. Se desfășoară ca un spectacol al inteligenței, luminează, creează o stare de liniștite, de calm, de
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
că în toate cele 3000 de limbi în care Biblia există redată integral sau doar fragmentar, de-a lungul a mai bine de trei milenii, nimeni niciodată nu s-a gândit ca această capdoperă să fie redată într-un limbaj poetic care să aibă ritm, rimă, forme prozodice fixe și figuri de stil, iar această îndrăzneață încercare iată că ne onorează să fie făcută chiar pe plaiurile mioritice, de către un poet din Cluj-Napoca, românul Ioan Ciorca. Las la o parte faptul
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
de către un poet din Cluj-Napoca, românul Ioan Ciorca. Las la o parte faptul că - trecătoare, timide și foarte mici încercări - s-au făcut sporadic în diferite limbi ale lumii, dar numai din cartea psalmilor și a proverbelor ori simple rezumări poetice din alte capitole, dar marea Biblie, această capodoperă în totalitatea ei, uriașa Biblie, nimeni, absolut nimeni, nu a încercat să o versifice vreodată... Și iată de ce: A versifica Biblia (peste 1220 de pagini) este o muncă enormă, colosală și foarte
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
4. Măsura Lui, de viață-i plină, Iar ea-i a omului lumină. 5.Lumina-n beznă strălucește, Iar bezna nu o biruiește. Am oferit aceste câteva exemple pentru a putea înțelege mecanismul de lucru al autorului a cărui transcriere poetică este mai de grabă analitică decât sintetică, ceea ce vine în avantajul cititorului. Dacă cineva își pune întrebarea la ce ar folosi să avem o Biblie versificată, răspunsul s-ar oferi simplu: versificările întotdeauna au ajutat memorizarea textelor mult mai ușor
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
critic literar din tabăra cărora nu fac parte. La primul contact cu cartea, constați că autorii, Manuela Cerasela Jerlăianu și Al Francisc sunt niște poeți nonconformiști. Forma, în care își îmbracă ei creațiile personale, este ceea ce se numește, îndeobște, proză poetică, având caracteristica de a nu se supune nici unei reguli structurale precise privind rima, ritmul, numărul de silabe al fiecărui vers, etc. Dar proza poetică se realizează exemplar în cristalizări individuale inedite încărcate de infuzii lirice. Valoarea acestor proze poetice o
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
poeți nonconformiști. Forma, în care își îmbracă ei creațiile personale, este ceea ce se numește, îndeobște, proză poetică, având caracteristica de a nu se supune nici unei reguli structurale precise privind rima, ritmul, numărul de silabe al fiecărui vers, etc. Dar proza poetică se realizează exemplar în cristalizări individuale inedite încărcate de infuzii lirice. Valoarea acestor proze poetice o dau tocmai această formă elaborată și calitatea imaginilor, chiar dacă uneori se folosește un limbaj prozaic. Ea se distinge prin unitatea și lapidaritatea sa, prin
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
proză poetică, având caracteristica de a nu se supune nici unei reguli structurale precise privind rima, ritmul, numărul de silabe al fiecărui vers, etc. Dar proza poetică se realizează exemplar în cristalizări individuale inedite încărcate de infuzii lirice. Valoarea acestor proze poetice o dau tocmai această formă elaborată și calitatea imaginilor, chiar dacă uneori se folosește un limbaj prozaic. Ea se distinge prin unitatea și lapidaritatea sa, prin universul poetic bazat pe o constantă - esențializarea. Originalitatea și actualitatea acestora se desprind ușor, iar
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
realizează exemplar în cristalizări individuale inedite încărcate de infuzii lirice. Valoarea acestor proze poetice o dau tocmai această formă elaborată și calitatea imaginilor, chiar dacă uneori se folosește un limbaj prozaic. Ea se distinge prin unitatea și lapidaritatea sa, prin universul poetic bazat pe o constantă - esențializarea. Originalitatea și actualitatea acestora se desprind ușor, iar această structură este agreată ca stil postmodern. Acest volum mai are o notă specifică, una mai rar întâlnită, e conceput sub formă de dialog. Pe fiecare pagină
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
zilele una după alta/ într-un răsărit târziu/ să văd cum se opresc/ în fața clipei/ în care noi/ hoinăream înfloriți de speranță” (Speranță, p. 79). Deși nu o spun direct, amândoi poeții pun mare preț pe forța vindecătoare a creației poetice, pe lumina ei neînserată, poate și ca o contrapondere a faptului că amândoi au dificultăti fizice împovărătoare. În urma unor accidente intervenite drastic în viața lor, Al Francisc și-a pierdut vederea, și Cerasela, mobilitatea membrelor. Ea se foloseste acum doar
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
sfârșitul zilei,/ că nu am făcut economie/ de rutină”, îi răspunde Cerasela Jerlăianu, în poezia cu același titlu (p. 38). Creațiile lor s-au născut din capacitatea cu care au reușit să-și asculte experiențele lăuntrice, raportând totul la eul poetic, ca apoi să le comunice îmbrăcate în haina cuvântului frumos rostit. Citindu-le cărțile și notele lor biografice, aflăm dramele și victoriile acestor poeți care au pășit printre cioburi și spini înghițind-și lacrima mută a durerii pentru a ieși
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
să-l ții departe, fiindcă îi auzi permanent respirația și tumultul trăirilor sale. În încheiere, nu stau la îndoială să afirm că poezia acestor poeți va dăinui în timp, pentru felul cum sunt înregistrate mișcările lăuntrice, viziunile, contemplațiile, întrega lume poetică încărcată de emoție și de frumuseți turnate în forme care respiră prospețime. ----------------------- Elena BUICĂ Puckering, Toronto, Canada 31 decembrie 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - AL FRANCISC & MANUELA CERASELA JERLĂIANU - ECUAȚII LIRICE - LUMINA SINELUI NOSTRU / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
de la Pontul Euxin, evident o alterare a vechiului nume al armilor sau armpeilor. Chiar și Istrul apare ca fiul lui Egypt și al Arabiei (Apollodor, Bibl. Lib. II. 1. 5. 4). La poetul Eschil (Prometeu încătușat, v. 425) găsim formula poetică „floarea marțială a Arabiei” cu referire la populația de lângă Munții Caucaz și râul Oceanos. Râul Oceanos nu era decât Dunărea, iar Caucazul era lanțul carpatic de la Dunăre, lucru știut de toți anticii și chiar și de cărturarii evului mediu, după cum
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
douăzeci de câini, care vroiau numaidecât să afle ce gust are carnea de francez, neștiind nici limba, nici obiceiurile locului! Închipuiți-vă toate aceste împrejurări pe capul unui om și mă veți crede lesne dacă v-oi spune că admirarea poetică ce mă cuprinsese deocamdată se prefăcuse într-o grijă, vară primără cu spaimă (...) Între Brăila și Cazasu, unde cu peste un sfert de secol în urmă era teren arabil în care lanurile de porumb dovedeau prin verdele lor negru sănătatea
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
astăzi,/ greșit// aerul se sufocă/ din pricina mea. (Astăzi, ...nici o scăpare). Poemul pare a fi incantatoriu și hipnotic, o lungă zicere în egală măsură spontană și premeditată, ca și cum dicteul automat s-ar amesteca indisolubil cu cea mai atentă și minuțioasă arhitectură poetică, acest amestec stând sub semnul unei subiectivități trăite din exterior. Ca și cum ființa se privește din afară și se mulțumește să constate tot soiul de mici adevăruri cărora nu li se poate împotrivi. Dar poate că vorba sub semnul căreia stă
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
păstrat-o. Numărul este un popas în lumea lui Mircea Ivănescu. Poetul, traducătorul, eseistul, artistul, omul, personajul. Un popas prilejuit de împlinirea celor șaptezeci și cinci de ani. Tot numărul este consistent, sînt analize extrem de interesante, făcute de tineri, studii pe textele poetice. Sînt perspective asupra universului unui creator atît de important, vizibil prin operă, greu, ponderal, marcant pentru istoria noastră literară, pentru vigoarea și autenticitatea cuvîntului, a verbului și a rezonanțelor sale și, totuși, retras departe de agitația cotidianului, a patetismelor și
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
un interviu. Răspunsul vine de la sine: NU!. Citind și acest "Euphorion", dorul de Mircea Ivănescu se aprinde. Textele semnate de Virgil Nemoianu, Gheorghe Grigurcu, Al.Cistelecan, Alexandru Uiuiu, Ștefan Stoenescu, Andrei Terian și alții îl reintroduc pe cititor în ipostazele poetice ale protagonistului acestui număr din revista sibiană. Iarăși, tulburătoare, este vocea lui Matei Călinescu și raportul pe care se situează acești doi mari prieteni, unul față de celălalt. Fragmentul selecționat și publicat din prefața pe care Matei Călinescu a semnat-o
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
nouă apărut la Polirom, în 2003, este o alegere justă și întemeiată. Comentariul în jurul poemului autobiografic poveste scurtă ne introduce în dimensiunea profundă a unui tip de limbaj, în raportul lui Mircea Ivănescu cu amintirea, cu sinele, cu eu-l poetic. "Emoția din acest poem strict autobiografic e perfect obiectivată, înstrăinată pentru a deveni mai profund subiectivă, copleșitoare prin seninătatea ei, prin transparența ei, în care se topește taina. Lipsește aici, în mod clar, și (auto)ironia " atît de specifică lirismului
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
în mod clar, și (auto)ironia " atît de specifică lirismului ivănescian. Cînd poetul o regăsește, mai evidentă sau mai ascunsă, vocea lui devine dublă: e a lui și a altcuiva, adeseori poate a fratelui său mort, resuscitat prin magia vorbirii poetice. Însăși singurătatea lui, în ironie, e dublă. Iată unul - doar unul - din secretele dedublării care joacă un rol atît de important în poezia lui Mircea Ivănescu", scrie, analizînd subtil și emoționant, Matei Călinescu. Ipostaze și tonuri ivănesciene, culese din diferite
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
poema Moartea căprioarei. 7. În plin urcuș spre instaurarea dogmatismului proletar și a literaturii de partid, revista Viața românească, nr. 10, din 1954, va tipări această capodoperă. 8. Ea va rămâne, pe drept, cea mai valoaroasă capodoperă a creației sale poetică, zice editorul Nicolae Cârlan. Ieri (1978) criticul literar, academicianul de astăzi, Eugen Simion, în vol. Scriitori români de azi, Ed. Cartea Românească, în capitolul Buzduganul unei generații, referindu-se și la acest poem, se rostea astfel : Plastică și muzicală, poezia
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Tudorel Urian Roxana Sicoe-Tirea nu este una dintre vedetele celei mai noi generații poetice. Nu i-am văzut numele pe listele de pariuri literare privind viitorul poetic al "Generației 2000" (cu siguranță, ar merita), nu participă la tradiționalele colocvii ale tinerilor scriitori, necum la emisiuni radio sau de televiziune, ideile sale estetice nu își
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
Tudorel Urian Roxana Sicoe-Tirea nu este una dintre vedetele celei mai noi generații poetice. Nu i-am văzut numele pe listele de pariuri literare privind viitorul poetic al "Generației 2000" (cu siguranță, ar merita), nu participă la tradiționalele colocvii ale tinerilor scriitori, necum la emisiuni radio sau de televiziune, ideile sale estetice nu își fac loc decât sporadic în paginile celor mai prestigioase reviste literare. Aceasta în pofida
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
de plecare (,partir c'est mourir un peu", dar și a muri înseamnă să pleci ceva mai departe), cum tot o plecare este trecerea dintr-o vârstă în alta. Toate aceste tipuri de plecări sunt în măsură să stimuleze imaginarul poetic foarte dens al Roxanei Sicoe-Tirea. Rezultatul este o carte de mare coerență și profunzime. În poemul harta, care deschide volumul, plecarea bunicului spre alte zări (moartea sa, neenunțată ca atare, este sugerată prin verbele la timpul imperfect) îi dă posibilitatea
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
posibilitatea poetei să colinde confortabil prin ceea ce presupune a fi imaginarul celui dispărut. Imaginarul poetei se insinuează în imaginarul bunicului, acesta se aprinde, iar plecarea sa se transformă în acută prezență. Vechile povești și obiceiuri revin în minte, sunt transfigurate poetic, iar cel plecat dobândește o nouă existență, este recreat din perspectiva imaginarului său, reprodus la mâna a doua, filtrat prin cel al poetei: "kamikaze, explozibilul din buzunare ți s-a-nvechit/ spre sfârșit; îi spuneai zahăr candel, îl îndesai printre
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]