3,697 matches
-
nu vă supărați de deranj, a rostit politicos domnul, am venit numai să vă predăm o datorie de onoare... Cinci dolari pe care cineva ne-a rugat să vi-i achităm în mână. - Mie? Am întrebat curios. De la cine? Dar poftiți în casă, luați loc, vă rog.. Așa, va să zică, cineva v-a rugat să... - Da, spuse domnul așezându-se pe canapea, concomitent cu restul familiei. Ne plimbam prin Amsterdam, când cineva ne-a întrebat: „Nu-i așa că sunteți israelieni? Aș avea
SCHIŢE UMORISTICE (46) – DATORIA DE ONOARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369749_a_371078]
-
că se aseamănă cel mai bine cu noi, românii” Dar ne vorbește în același timp și despre obiceiuri ciudate, amuzante. De exemplu în Barcelona: „Poți să-ți cumperi un cocoș și să te plimbi cu el în lesă dacă asta poftești...” Alteori autoarea ne povestește și despre mentalitatea canadienilor care sunt adepții muncii voluntare în biblioteci, centre medicale, în general în folosul societății. Trecând în revistă diferite mentalități ale națiunilor autoarea face și o paralelă între americani și români, ca un
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
o inima de bou ... mare cât roată carului ... stai așa ... stop ... ceva nu e bine, parcă eram pe stradă și ... apoi numai știu nimic ... dar eu unde sunt ? uhhh ce pernă moale, dar mi-e sete ... unde să ... merg să ? - Poftește maria ta, de bea apă de izvor din munții Nachdand ! auzi în spatele ei, se întoarse și își încorda întraga ființă precum un arc, sări înapoi. În fața ei stătea o arătare ce semăna a om dar parcă dădea a animal după
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
o inima de bou ... mare cât roată carului ... stai așa ... stop ... ceva nu e bine, parcă eram pe stradă și ... apoi numai știu nimic ... dar eu unde sunt ? uhhh ce pernă moale, dar mi-e sete ... unde să ... merg să ? - Poftește maria ta, de bea apă de izvor din munții Nachdand ! auzi în spatele ei, se întoarse și își încorda întraga ființă precum un arc, sări înapoi. În fața ei stătea o arătare ce semăna a om dar parcă dădea a animal după
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
se numea această zi prin părțile lui de baștină. - Bună ziua Floareo și Constantine, spuse părintele Plutașu când intră pe poartă. - Sărut dreapta părinte, răspunse bunica emoționată, de onoarea de al avea oaspete pe bătrânul preot. Bine ați venit la noi. Poftiți, luați loc la masa de sub salcâm. - Lasă Floareo că de stat am să tot șez. Să sosească și coana preoteasă. I-am trimis vorbă să vină și ea. - Foarte bine părinte. Chiar, nu am mai stat de vorbă de ceva
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
mai ceva decât o sfeclă numai lupul în slovacă râde mai rău ca o vacă Și un cui rănit în freză râde de cheia franceză vai de mama lor de boi fac politică-n butoi Și o curcă foarte chioară poftim râde la chitară Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: SUBLIMA COMEDIE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1333, Anul IV, 25 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SUBLIMA COMEDIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368262_a_369591]
-
fost îndrumata la etajul unde în sfârșit reușeam să- l cunosc pe ,,îngerul meu salvator,,. S- a deschis ușa cabinetului și în cadrul ei mi- a apărut în față un bărbat cu părul negru, ochi strălucitori , negri, pătrunzători care m- a poftit să mă așez la masa discuțiilor. Am avut intenția să- i sărut mâna pentru tot ceea ce făcuse pentru mine. Nu a acceptat! Lacrimi calde au început să- mi curgă pe obraji, nu aveam cuvinte ca să- i pot mulțumi.... Dar
DR. FLORIN CATALIN CARSTOIU de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362553_a_363882]
-
Codruța Bota și Alexandru Popa a reieșit dorința ca elevii să opteze pentru studiu la universitatea de stat. De altfel acestia au văzut pe viu Complexul unde săli de curs îmbietoare îi așteaptă iar Laboratorul Gastro al FIATPM i-a poftit să deguste produse proaspete făcute de mâna studenților. După Ziua Porților Deschise va urma promovarea UAV prin județ sub genericul Caravana UAV a declarat prof.univ.dr.ing.Alexandru Popa, prorector. Să ne bucurăm așadar! Referință Bibliografică: PRAGURI UNIVERSITARE-UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD ÎN
PRAGURI UNIVERSITARE-UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD ÎN SĂRBĂTORI FESTIVE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362591_a_363920]
-
domnule, vorbim acum.-glasul lui Marian Pleșoianu era calm. -Nu am timp de voi, am alte probleme mai importante de rezolvat. Zbierea era ca un taur furios, gata să ia în coarne pe oricine îi stătea în cale. -Ba da, poftiți dosarul, semnați-l! Dați-mi cei 80 de mii de lei și plec cu copilul acasă. -Nu am banii, de unde să vi-i dau? -Zbierea se vedea încolțit, nu știa cum să iasă din clinciul în care era prins, pe
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
o sprijini de braț și o îndemnă să pășească mai departe. Ajunsă în fața ultimei trepte îngăimă un bună ziua abia șoptit. Atât Veronica cât și Ștefan, părinții lui Mircea au reținut cu satisfacție încurcătura în care se găsea musafira fiului lor. - Poftește Săndica. Așa parcă te numești după câte ne-a spus fiul nostru. Intră, noi nu mâncăm pe nimeni, spuse Veronica de la înălțimea rangului pe care dorea să-l evidențieze. - Vă mulțumesc... desigur... din nou bună ziua. Sunt puțin obosită de pe drum
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
la festre și uși se ascundeau că a venit nimeni să le ceară plată pentru geamurile prin care au privit. și se fereau de nimeni acolo unde ferestrele și ușile caselor erau puse. numai în casele de roșu nimeni era poftit în casele de roșu. l-au pus pe masă și l-au deschis. să scoată toate lucrurile. toate lucrurile nefolositoare. au început de la inimă că toate au un început de la inimă. inima nu voia să se lase scoasă din piept
POEME TIMIDE (2) de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370100_a_371429]
-
trăsături cunoscute. Era Gabriel, băiatul din Ajunul Crăciunului. - Mulțumesc, bine! Dar voi ? Ieronim este bine ? întrebă bărbatul. - Da, el este sănătos... și bine. Aura este însă la pușcărie. A furat o ciocolată de la supermarket. Era din nou însărcinată și a poftit.... iar Mihai a intrat pentru a treia oară la închisoare. Spune că acolo îi este mai bine... că măcar are adăpost și mâncare... Notă : Aceasta este o povestire. Orice asemănare izbitoare cu persoane, locuri și situații cunoscute este pur întâmplătoare
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
arunc undeva deșteptătorul, să nu-l văd, să nu-l aud. Dorm cât intră-n mine! Mă scol, îmi fac o cafeluță tare, bine calculată, aburindă, băută în tihnă, cu o țigară bună, o plăcere... Mă plimb în pijama cât poftesc, iau o revistă bună, mă tolănesc într-un fotoliu... Am să fiu ca regele Portugaliei... - Ah, ce te invidiez! Spune domnul Ghezuntertoit. - Și după aia, continuă Menase, deschid televizorul și mă uit la programul pentru copii. Eu mă dau în
SCHIŢE UMORISTICE (30) – AH, CE TE INVIDIEZ ! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353431_a_354760]
-
domnul Ghezuntertoit. - Și după aia, continuă Menase, deschid televizorul și mă uit la programul pentru copii. Eu mă dau în vânt după desene animate. Sunt cele mai reușite emisiuni din câte există. Pot să râd în voie, să privesc cât poftesc, am să fiu stăpân absolut pe timpul meu, pe fotoliul meu, pe salonul meu. Mă voi simți că președintele din Insula Paștelui... - Of, ce te invidiez!! Oftează domnul Ghezuntertoit. - Așa, și după aceea îmi pun un disc, am o duzină pe
SCHIŢE UMORISTICE (30) – AH, CE TE INVIDIEZ ! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353431_a_354760]
-
la pălărie, cu brâuri late, călări pe cai, cântau și chiuiau, zicând că ei merg la măritul Soare-Împărat să-i ceară pe mândra Primăvară ca să-i fie soțioară chipeșului Mărțișor, care-așteaptă cu mult dor... Iar la astă nuntă mare, să poftească mândrul Soare! Și dă-i chiote și pocnete de bici! Căpitanul Zefir rămase cu gura căscată, uluit de ce-auzea, dar și contrariat că flăcăii voiau musai să treacă de cordonul format de soldații din garda sa, ca să meargă... la
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
odată, Fiindcă știu deja un loc, Iar de ai puțin noroc Și albinele-s plecate, Ai mânca pe săturate! -N-am încredere în tine, Fără coadă sunt, vezi bine, Și numai din cauza ta, Ia, pleacă din calea mea! - Bine, bine, cum poftești, Stai apoi, de flămânzești, Mierea am s-o ling eu toată, Tu n-ai să guști niciodată! Prinde ursul a gândi „Oare tot șireat-o fi Vulpea, sau rău i-o părea Ce-a făcut cu coada mea?” Pân-la urmă, hotărăște
URSUL PĂCĂLIT DIN NOU (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352816_a_354145]
-
le sunt „mosafiri”. Gospodăria este curată, atât casa în exterior cât și grajdul de animale. Șura, depozitul de fân și celelate anexe gospodărești sunt destul de bine îngrijite. Suntem invitați în casă. Odaia de zi este puțin cam intunecoasă. Gazdele ne poftesc să ne așezăm la masă! Scoatem merindele noastre, iar ei pe ale lor. Le punem la comun! Noi avem mâncăruri mai orășenești, șnițele, chiftele, roșii, castraveti, pâine albă. Ei ne servesc cu merinde tradiționale: caș de oaie, slănină, ceapă și
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
cap.16, vers. 19 - 31 19. Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră și în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit. 20. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porții lui, plin de bube, 21. Poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; dar și câinii venind, lingeau bubele lui. 22. Și a murit săracul și a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit și bogatul și a fost înmormântat
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
degajată, hotărâtă să-și ascundă iritarea. "De ce să-mi fac probleme?... Cel mai vârstnic este așa numitul șef, presupun. Dar celălalt? Nu a știut că sunt și alți invitați? Se pare că vom sta ceva timp aici...". Fănel i-a poftit și a încercat să facă oficiul de gazdă, dar bărbatul ușor grizonat a intervenit cu intenția clară de a crea o atmosferă de destindere: - Lasă-mă pe mine! Bine v-am găsit și vă rog să primiți scuzele noastre pentru
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
detectiv. Au râs cu toții, glumind pe seama lui Ștefan. Și, iată, că a sosit. Intră în curte și apoi sună la ușa casei. Se ridică Cristi să-i deschidă ușa. Își spuse... L-am mai văzut undeva! O, da! E geamănul! Poftiți, domnule! îi spuse Cristi întinzându-i mâna. Sunteți bine venit, vă așteptam! Prin urmare, ați ajuns fără o informație prealabilă! Mă faceți să cred că ați mai fost aici, glumi Cristi! — Așa sunt eu, mă descurc oriunde! Referință Bibliografică: Să
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354484_a_355813]
-
-n zori, băierile inimii. Mă cuprinde din vertex un zăduf Pân’ la călcâiul lui Ahile-n poala vremii. Au, Luminăția Ta, bărbate, Închipuirea-ți ce îți șoptește? Că pentru mine-ai fi vreo zeitate? Dar, hai, ce stai în ușă? Poftește! E ziua ce mi-o-nchipui, Semețule emir, La mine că ai veni Cu dragostea-n chimir. Mangalia, 22.10.2016 Referință Bibliografică: Închipuire / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2122, Anul VI, 22 octombrie 2016. Drepturi de
ȊNCHIPUIRE de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354566_a_355895]
-
una specială, foarte corectă și fata este cea mai bună prietenă a ei. - Riscul tău, fratele nostru. Să nu cumva să profiți de statutul de sărbătorit și să te dai la fetele noastre. Doar voi ați stabilit regula: fără să poftești la bunul altuia. - Stați fără grijă. Am încredere în sora mea. - Atunci haideți la cursuri și mai vedem noi până sâmbătă seara ce va fi! La plecarea din aula facultății, cele două prietene ajunse în stradă au intrat în prima
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
cu voce scăzută, dar fermă: - Da! Ar fi bine să-ți vezi de treabă! Nu tulbura liniștea discuției noastre!... Albert, furios ca un curcan datorită insuccesului său, urcă în trăsură, apoi mai adăugă cu mânie: - Alice, pentru ultima oară, te poftesc să urci în trăsura mea!... Ea însă era fermă în întențiile ei: - Poți pleca singur, ce mai aștepti? Nu e nicio pagubă dacă nu mă plimb cu trăsura ta! Furios de-a binelea, Albert închisese portiera trăsurii, vizitiul struni hățurile
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
nuanță și material, se asorta cu rochia și pantofii decupați, din piele neagră întoarsă. Pe mâna stângă avea o brățară lată ce se completa ca set cu bijuteria de pe inelarul mâinii drepte. La gât purta un șirag de perle albe. - Poftiți, vă rog să mergem la masă, șeful de sală ne așteaptă nerăbdător să fim serviți. Masa era aranjată cu deosebită eleganță. Lumânări gata să fie aprinse, o vază plină cu trandafiri albi, proaspeți, care își împrăștiau mirosul lor deosebit, șervete
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
ieșit unchiul să ne vadă, a ieșit apoi și mătușa. S-au bucurat de nepoate. Ne-au primit în casa lor, modestă, cu lucruri amărâte prin două odăi. Aici ne-am descurcat mai bine. Gazda făcuse mămăliguță și ne-a poftit la masă. Mămăliguță cu câteva nuci ... câteva nuci ... atât, câteva nuci! Au mâncat copii ce li s-a dat, fără mofturi prea mari, erau lihniți de foame. După încă vreo două ore de stat la povești, ca la priveghi, în
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]