1,649 matches
-
a zbucni, foc pulsator de galaxii, din sine! Cu prim și-ultim cuvîntul vieții vii, ca-n ziua-ntîi pe-arterele divine, schimb lumea,-l proferînd, din temelii! VII Cînd rugă-n mine ești, eu sînt cuvînt, cînd nesosit vii, - inimii pogor, cînd înțelesul ești, eu mă fac gînd, cînd îndurare ești, eu mie-mi mor, și crește-n mine crucea pînă cînd mă răstignește-nuntru pe-adevăr și în afar’, din sîngele-mi dă flori, cu crengi spre cer nălțîndu-se cîntînd. În Tine
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
Grațian Jucan Nimic nu reprezintă impietate din ceea ce intră în aura marilor personalități, mai ales, dacă e vorba de M. Eminescu. Iată de ce amintirea acestor două obiecte ( ceasul și inelul), care fac astăzi mândria expoziției muzeale a Casei "Vasile Pogor" din Iași, pot interesa nu numai pe vizitator, ci și pe cititorul acestor rânduri. I.L. Caragiale în necrologul În Nirvana scria: "Peste câțiva ani a venit în București tata lui Eminescu. Era un bătrân foarte drăguț, glumeț și original. Făcuse
Ceasul și inelul lui Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/13670_a_14995]
-
de haine, mobilă stil vienez ( pe ușa unuia din interior stă scris: A Drogli), astăzi în Casa memorială "Mihai Eminescu" din Ipotești Botoșani, ceasul de aur ( fără lanț) și inelul de aur al poetului, astăzi la muzeul din Casa "Vasile Pogor" din Iași. Doctorul emerit a mai deținut o vreme 4/5 scrisori de-ale poetului adresate Aglaiei, care s-au pierdut în timpul celui de-al doilea război mondial, în bombardamentul de la Drezda. Armatele germane în retragere l-au luat forțat
Ceasul și inelul lui Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/13670_a_14995]
-
tresare tremurând ; Ard ochii ei peste măsură, Tot trupu-i văd de frământări, Si gura-i cere-o altă gură, Si brațele - îmbrățișări ... ................................. ................................. VII Dormeau în noapte munții grei, Si Gruiza, și-ntreaga fire, Cănd Demonul, ca de-obicei, S-a pogorât la mănăstire. Dar multă vreme cel trufaș N-a cutezat să se atingă De pacea sfanțului locaș. Și-ades, aprinsul gând vrăjmaș Ar fi dorit, plecând, să-l stingă. Neliniștit și ros de gânduri, Sub zidul cu chilii în rânduri
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
la o răscruce de neevitat, între realul mensurabil și divinațiile imaginarului. Îl susținuse un imbold norocos, înfruntase temerar noianul de ape scăldînd în enigmă țărmurii Europei, la miază-noapte. Lansat oarecum să pipăie marginile de sus ale capacului de neguri ce pogoară dintr-acolo, imens, asupra lumii, navigatorul pretindea că atinsese insula extremă a orizontului. Era, pentru antici, punctul unde se înscrie, culminant, visată ca o fascinație, contiguitatea cu necunoscutul. O găsise, exploratorul nu de toți crezut, la cîteva zile de plutire
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
pe infractor pare deja o prețiozitate. l Erată. Cronicarul speră că nu le-a fot greu cititorilor să-și dea seama că junimistul Vasile Pojor (din articolul de la Revista revistelor din nr. 16) este una și aceeași persoană cu Vasile Pogor. Facem totuși cuvenita rectificare. "Academia Cațavencu" și viciile A apărut ALMANAH 2004 al Academiei Cațavencu. Tema: Viciile și românii. Ia să vedem ce vicii au românii. Dar mai întîi, capitolele introductive: Cele zece păcate mișto, Despre vicii și păcate și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
se regăsea câtuși de puțin în mielul pascal cel blând, ea era acolo, trup și suflet alături de prooroci, și adesea, când urgiile cerului nu se abăteau asupra celor ce meritau, o găseai bosumflată sub copaci. Destul de des, însă, ele se pogorau asupra celor păcătoși, voia Domnului ori a ei, nu știu să spun. Întotdeauna se ruga în exact același mod. În primul rând, îi mulțumea lui Dumnezeu că trăise să mai apuce încă o zi, apoi îi mulțumea lui Dumnezeu că
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]
-
de minuni și chiar străduindu-se să le imite? Și pentru ce s-a făcut Dumnezeu om? Ca să mîntuiască creaturile pe care tot el le-a făcut? Ce fel de Dumnezeu e cel care, după ce a dat naștere supușilor, se pogoară apoi cu dragoste asupra lor spre a-i izbăvi, cînd de fapt nu ar trebui să le ceară decît ascultare și supunere? Relația dintre Dumnezeu și credincios, crede musulmanul, nu e una cerînd obligatoriu dragoste, ci supunere. În al treilea
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
Ba mai funcționa chiar și un Salon al tineretului pentru că, după logica paternalistă a statului totalitar, artistul matur biologic și, mai ales, ideologic, trebuia să-l ocrotească pe cel tînăr, să-i tempereze năbădăile pînă cînd înțelepciunea doctrinară se va pogorî și asupra lui și imaginația i se va fi tocit îndestul spre a putea expune cu drepturi depline la ,,seniori". Și ciclul acesta căpătase în timp aerul unei fatalități aproape cosmice. Premiile se dădeau și ele în consecință: pentru pictură
Salonul Oficial, între memorie și proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10690_a_12015]
-
că sicriul era așezat pe două lungi șine de metal paralele, legate în urmă cu un cărucior, cu care a fost împins pe gura cuptorului (oh, de ce nu pot spune asta cu liniștea cu care aș spune că a fost pogorât în mormânt!). Nu curiozitatea m-a lipit de unul din ocheane, ci dorința de a-mi urma dascălul până la sfârșit (privilegiu pe care nu-l poate oferi înhumarea). Nu am rezistat însă decât o clipă, atât cât a fi văzut
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
considerat un zeu solar, el apărând ca un personaj ambivalent: are puteri miraculoase, dar are și atribute tipic umane: este bătrân, are barbă și este bogat. Păstorii care-i păzesc turmele îl colindă în fiecare an. V. RUBANSCHI Pogorât-a pogorât/ Domnul sfânt pe-acest pământ În pragul Crăciunului, să ne oprim o clipă din zbuciumul vieții și să cugetăm cu inima deschisă la frumusețea și mesajul colindelor. Colindele aduc în suflete o bucurie unică și o liniște cu totul aparte
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
casă, este „Rămâi om bun sănătos/C-ai fost gazdă lui Hristos”. Se spune că bogații nu primesc colindători, iar săracii se bucură de ei și-i omenesc cu ce pot. Este și-o colindă pe această temă: „Pogorât-a pogorât/Domnul sfânt pe-acest pământ/În mijlocul satului/ La ușa bogatului/ Bună seara, om bogat/Gata-i cina de cinat? /Cina-i gata, nu-i de voi/Că-i de alți boieri ca noi/Și s-a dus la capătul satului
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
Mircea Mihăieș Dan C. Mihăilescu este, în peisajul cultural actual, un unicat. Traseul lui, sinuos și imprevizibil, l-a dus dinspre publicistică spre critică și istorie literară, pentru a-l proiecta în înălțimile exegezei academice, de unde a pogorât triumfător în zona eseului. Astăzi îl întâlnim cel mai adesea pe tăpșanul multicolor al amestecului genurilor: el este și istoric literar, și eseist, și recenzent. Uneori simultan, așa cum se întâmplă în irezistibilele sale tablete matinale de la o televiziune de mare
Critica electrică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3480_a_4805]
-
a rămas în lume. Ca două pietre de hotar stau cele două femei, una la începutul istoriei, iar cealaltă la sfârșitul ei: Eva și Maria. Prin Eva toată lumea cade; prin Maria, Maica vieții, toată lumea dobândește mântuire. Maica Domnului L-a pogorât din Ceruri, jos, pe pământ, pe Iisus Hristos. Iată de ce toată creștinătatea o preacinstește pe Maica Domnului și se roagă ei cu tot sufletul, cu toată credința, cu toată puterea, pentru că avem nevoie de viață. Preot HORIA ȚÂRU Hramurile bisericilor
Agenda2004-33-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282771_a_284100]
-
deși a abordat cam toate genurile (poezie, proză, dramaturgie, memorialistică), Iacob Negruzzi a avut norocul rar, întîlnindu-l pe Maiorescu în 1863, să fie, în martie 1864, unul dintre cei cinci fondatori ai Junimii (T. Maiorescu, P.P. Carp, Th. Rosetti, Vasile Pogor și el). Și, deși era cel mai tînăr dintre cofondatori (avea numai 22 de ani) s-a dovedit a fi cel mai grijuliu dintre colegi, el fiind secretarul perpetuu al Junimii (pînă în 1885, cînd se mută la București), păstrătorul
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
diferite limbi, deși acești ucenici erau știuți de mulți dintre cei prezenți ca fiind Evrei simpli, în nici un caz preocupați de învățarea limbilor străine (trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul). Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceștia au devenit "preaînțelepți", fiind umpluți "de lumina, râvna și toate harurile dumnezeiești"; abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieșit în toată lumea, săvârșind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând - de la oameni simpli la împărați - pe
RUSALII. Ce trebuie să faci a doua zi de RUSALII by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24996_a_26321]
-
săritul peste foc pentru a scăpa de iele - zâne rele. Tot de RUSALII, în biserici se aduc ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvintează și se împart credincioșilor. Acestea simbolizează limbile de foc ale puterii Sfântului Duh pogorât peste apostoli.
RUSALII. Ce trebuie să faci a doua zi de RUSALII by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24996_a_26321]
-
Rotaru, Ion Păun și Constantin Gheorghe, ofițerii care în decembrie 1989, au asasinat cu sânge rece timișorenii aflați în zona cazărmii din Calea Lipovei? închisorile gem de nenorociți condamnați pentru c-au furat o pâine, dar asupra lor n-a pogorât clemența prezidențială. Oare de ce? Pentru că îi ajutăm pe cei cu care tindem să ne identificăm? Sau pentru că Ion Iliescu, galanton cum îl știm, îi răsplătește pe asasinii suficient de deștepți să nu fi declarat la proces mai multe decât era
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
de un exemplu unic, scos din context. Iată încă o bucată, vreo 300 de pagini mai încolo: „la 1674 au dispărut moaștele muceniței Caterina, cea rea de muscă. Ținuse bordel în port la Neapole și într-o seară s-a pogorât asupra ei Sfântul Duh. L-a zărit o clipă doar, pe tavan, pe când ea se futea cu un marinar din Tunis pe-o carafă de bere și un castron de linte. A zvârlit bărbatul jos și din clipa aia s-
Nici un schepsis by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3667_a_4992]
-
în vremea comunismului covârșea, adeseori, paginile revistei, reducând literatura la câteva pagini pipernicite, "Orizontul" era citit pentru acei câțiva quadrați care nu fuseseră maculați de jegul ideologiei comuniste. Am prins în plin perioada anilor '80, când asupra Timișoarei s-a pogorât din senin ciuma. Sinistra molimă avea și un nume: Eugen Florescu. Am văzut atunci pentru prima oară chipul unei bestii negre la suflet, capabilă să calce peste cadavre doar pentru a-și sluji mai bine stăpânii din Comitetul Central. Nu știu cum
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
Dar ce să-ncapă-n schit atâta turmă Cu-atâți ascultători, câini și măgari! Plâng, fulgerate, oile din urmă Și prinse-n drum de secetele mari. Baciul Isus și-apostolii ciobani, Scârbiți de slava ce-o dau vieții vecii, Au pogorât, ca-ntr-alte mii de ani, Să pască oile, măgarii și berbecii. Ca în poezia lui Arghezi, Târlă, Isus coboară adesea incognito printre noi, plictisit de slava stătătoare și curios să vadă starea turmei. Dacă problema noastră, prin străduința vieții creștine, e
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
ai pașoptismului. Dar nu se poate contesta că aici au exercitat un rol hotărîtor influențe culturale ale mediului germanic, în care s-au format intelectual nu numai Maiorescu, dar toți ceilalți patru cofondatori ai Junimii (P.P. Carp, Th. Rosetti, V. Pogor, Iacob Negruzzi). Mai tîrziu, ideologia paseist-antiliberalistă a lui Eminescu se datorează, și ea, influenței culturale germane în spiritul căreia s-a format. Însă, încă o dată, mă întreb: Este asta un element de imagologie în sensul strict al termenului? Revenind la
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
constată, descrie, face comparații și dacă descoperă "modele" ori măcar fapte ce merită urmate, acestea aparțin în exclusivitate profesiunii sale (de scriitor) și nu mai puțin pasiunii sale (cea de muzeograf, de șef al "Atelierului de potcovit inorogi" de la Casa Pogor). Iată: "China e un conglomerat fantastic de popoare și de populații. Minoritățile etnice și-au recăpătat identitatea, sînt cultivate, protejate, personalizate". Atît, fără alte comentarii, spunînd, totuși, parcă, în subtext: "à bon entendeur, salut!". Temele des abordate în comparațiile inevitabile
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
M.T.: Titlul acestei cărți a fost ratat. Ea se chema inițial Vântul paraclet, adică suflarea pe care au resimțit-o apostolii la Ierusalim, la 50 de zile de la învierea lui Iisus, când Sfântul Spirit, sub chipul limbilor de foc, a pogorât asupra lor. În greacă, paracletos înseamnă mângâietor. După ce am terminat însă romanul, mi-am dat seama că nu mi-a izbutit o carte a suflării Duhului, ci că am făcut doar meteorologie. Dar în reprezentarea oamenilor, întotdeauna, cerul a fost
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
fundamental, personalități publice. Indivizi ai etichetei. Ceilalți, mai degrabă populari, au, chiar atunci când existența lor e atestată documentar, ca în cazul lui Nastratin, o aură de anonimat. Dau impresia că descind de nicăieri. În sensul acesta, Paleologu vorbește despre Carp, Pogor sau Negruzzi ca aparținând primei categorii, pe câtă vreme Creangă ar ilustra-o pe cea de-a doua. N-am înțeles exact unde ar trebui să-l plasăm pe Cornel Regman. Ambele postúri i se potrivesc la fel de bine. Paleologu le pune în
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]