3,781 matches
-
mănăstirea își pecetluiește în scurt timp porțile, iar călugării și frații săi iau calea pribegiei. După o scurtă ședere la Kiev, la Așezământul monahal Pecerskaia Lavra, Petru Velicikovski devenit acum rasoforul Platon, decide să fugă din calea urgiei bisericii catolice polone prăvălite peste jumătate de Ucraină și să plece în căutarea liniștii și a dreptei învățături în Țările Române. Avea doar douăzeci de ani când ajunge în Muntenia și se oprește în Vrancea. Timp de patru ani va învăța aici de la
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
autobiografii, în conceperea în subsidiar a unui jurnal, care așa cum vom vedea ne oferă rând pe rând, informații minuțios detaliate despre realități istorice și sociale ale vremii, culese de pe teritoriul a patru state est și sud europene: Ucraina țaristă, Ucraina polonă, Țara Românească, Moldova și Muntele Athos, a cărui mănăstiri erau, la momentul respectiv, adică începutul de veac XVIII, tributare de biruri grele Imperiului Otoman, ca tot restul Greciei de altfel. O altă funcție a scrisului este pentru Paisie Velicikovski mijlocirea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
imagine iterativă în traseul biografic al lui Paisie Velicikovski, care va proceda la fel în numeroase rânduri pe parcursul vieții, sacrificându-și o aparentă stabilitate a traiului de zi cu zi și încredințându-se drumului, pentru a se sustrage autorității catolice polone, fiscalității turce sau, mai târziu, jurisdicției catolice austriece. Scena dramatizează într-un singur act, componentele unei personalități uriașe, care se anunță, iată, de la vârstă adolescentă, supusă doar stăpânirii lui Dumnezeu și căutătoare a autenticului, într-o lume întreagă de imitații
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pentru siguranța tânărului de șaptesprezece ani, dacă ne gândim că încercările pe care le face de a se instala definitiv într-o mănăstire au loc în special, în schiturile de pe malul drept al Niprului, adică pe teritoriul ucrainean stăpânit de poloni, unde catolicismul polon, prin intermediul unui curios artifact administrativ numit Biserica Uniată, face ravagii, închizând lăcașele de cult ortodoxe unul după altul, și trecând la nevoie preoții pravoslavnicei credințe prin fierul sabiei. Pornind de la principiile teoretice ale lui Iurii Nikolaevici Tînianov
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de șaptesprezece ani, dacă ne gândim că încercările pe care le face de a se instala definitiv într-o mănăstire au loc în special, în schiturile de pe malul drept al Niprului, adică pe teritoriul ucrainean stăpânit de poloni, unde catolicismul polon, prin intermediul unui curios artifact administrativ numit Biserica Uniată, face ravagii, închizând lăcașele de cult ortodoxe unul după altul, și trecând la nevoie preoții pravoslavnicei credințe prin fierul sabiei. Pornind de la principiile teoretice ale lui Iurii Nikolaevici Tînianov<footnote Vezi, Iurii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de la tipicul stabilit al textului, iar funcția constructivă a acestor abateri se materializează într-o adevărată serie cinematografică de chipuri și mișcări, desfășurate frenetic înaintea ochilor noștri. Râurile Nipru și Desna urcă spre Cernigov, de acolo trecând granița către Ucraina polonă, „bariera” cum este numită în text, personajul intră frate la mănăstirea Liubețki. Aici primește să intre în ascultare la cămara mănăstirii. După numai trei luni, aflăm din text, are loc o schimbare de egumen, care îl înspăimântă pe tânărul frate
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Ritmul alert al povestirii este întrerupt însă de două tablouri, care se succed unul după altul ca un binom de întuneric și lumină, care își pun în lumină reciproc dimensiunile. Primul ne relatează martirajul unui diac din Ucraina ocupată de poloni, pentru vina de a fi rostit în biserică, Simbolul Credinței, Crezul, după tipicul Bisericii de Răsărit. Diacul este târât afară din biserică și ucis cu bâtele de către mai-marii catolici ai satului, chiar sub ochii mamei sale. Al doilea, ne înfățișează
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
puterile atât fizice, cât și psihice. De altfel, parcursul pare a nu avea sfârșit. Sfârșitul său, întrevăzut prin intrarea în monahism a tânărului la mănăstirea Medvedovski, este doar iluzoriu. Curând după aceea, mănăstirea este închisă și literalmente sigilată de autoritățile polone, care îi inventariază și îi confiscă bunurile, îi bat porțile în cuie și îi aruncă pe călugări în stradă. Fără a fi avut răgazul să asimileze experiențele deja trăite, sau să-și găsească părintele duhovnicesc atât de dorit, rasoforul Platon
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
o autobiografie, scrisă de un bătrân stareț de mănăstire, care ulterior a fost și sanctificat. Și totuși, avem pe de o parte, perechea de prieteni Platon — Aleksei, care își propun un excurs clandestin, trecerea graniței din Ucraina țaristă în Ucraina polonă, și apoi a celei de a doua granițe, dinspre Ucraina polonă în Țările Române, o pereche de călăuze, una ucraineană, una străină, chiar un monah de altfel, și un urmăritor asiduu, pornit să zădărnicească toată această acțiune, fratele mai mare
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
aparentă reușită trecere dintr-o țară în alta, spulberarea planurilor de călugărire ale lui Aleksei, întâmpinat de fratele mai mare de cealaltă parte a graniței și reîntors acasă, cu forța. Rămas singur, fără prietenul său, pe teritoriul Ucrainei ocupat de poloni, Platon caută adăpost la schitul Motreanski, unde rămâne din iarnă și până la sărbătoarea Paștelui acelui an, 1742. Imediat după Paști, însoțit de Alți trei călugări doritori să treacă în Țările Române, trece Nistrul cu barca și coboară în Țara Românescă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
patru ani, 17751779) și Neamț (cincisprezece ani, între 1779 și 1794, data dispariției sale pământești). Un simplu calcul de matematică, ne arată așadar că, din șaptezeci și doi de ani de viață, petrecuți pe teritoriul a cinci state diferite, Imperiul Țarist, Regatul Polon, Țara Românească, Imperiul Otoman și Moldova, treizeci și cinci de ani, adică aproape jumătate de viață, i-a petrecut pe pământ românesc. Astfel că, prima perioadă petrecută în Muntenia, are valoare de acomodare și descoperire a unui topos care va deveni în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
1878), dintre care 82 639 bărbați și 95 014 femei. Gări: Gara de Nord și Gara Filaret (ultima deservind numai linia București-Giurgiu). Principalele căi de comunicație: Calea Victoriei; Bulevardul Academiei; Bulevardul Elisabeta; strada Colței; Calea Griviței; strada știrbei Vodă; Calea Dorobanților; strada Clemenței; strada Polonă; Calea Rahova; Calea șerban-Vodă; Calea Văcărești; Calea Plevnei; Calea Moșilor; străzile: Lipscani, Smârdan, Carol I, Covaci, șelari, Gabroveni, Sf. Vineri; strada Doamnei; strada Corabia; strada Episcopiei; strada Mercur; strada Dionisie; strada Pitar-Moșu; strada Scaunelor; strada Pensionat; strada Batiștea; străzile: Fântâna, Manea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
II 1 290 electori (p. 205). Lungimea străzilor Calea Plevna, 3 350 m; ” șerban-Vodă, 3 137 m; ” Moșilor, 3 068 m; ” Victoriei, 2 800 m; Strada Romană, 2 549 m; Calea Rahova, 2 482 m; ” Grivița, 2 482 m; Strada Polonă, 2 116 m; ” Teilor, 2 032 m; ” 11 Iunie, 1 919 m; ” știrbei Vodă, 1 775 m; Calea Dorobanților, 1 449 m; Strada Fântânei, 1 057 m; ” Colței, 1 024 m (p. 205). Tabelul imobilelor din București: 21 037, repartizate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
are un repertoriu inferior, piesele sunt rău montate și tot atât de rău jucate; afară de cei câțiva artiști de mâna întâia, ceilalți nu sunt demni de prima scenă a Regatului. în sfârșit, după atâtea melodrame jucate prost, precum Marion Delorme, Cazacii și polonii etc., Alexandru Odobescu, finul prozator, trimite teatrului o localizare: Nea Frățilă, localizată după L’Ami Fritz a lui Erckmann-Chatrian.<footnote id=”71”><Într-adevăr, piesele Marion Delorme de Victor Hugo (în care rolul titular era interpretat de Aristizza Romanescu) și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
finul prozator, trimite teatrului o localizare: Nea Frățilă, localizată după L’Ami Fritz a lui Erckmann-Chatrian.<footnote id=”71”><Într-adevăr, piesele Marion Delorme de Victor Hugo (în care rolul titular era interpretat de Aristizza Romanescu) și Hatmanul (Cazacii și polonii) de Paul Déroulède, reprezentate în toamna anului 1881, nu s-au bucurat de o prea bună primire din partea publicului (Massoff, op. cit., pp. 117-118); pregătită tot pentru această stagiune premiera localizării realizată de Al. Odobescu și G. Ionnescu-Gion după piesa L
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să preia el și conducerea Ministerului de Interne. Tătărăscu era acum, pentru mine, al treilea ministru de Interne pe care-l secundam. Venea rar la minister, lucra mai mult la el acasă, în micul birou din casa lui de pe strada Polonă. Sarcinile mele la minister erau mereu mărite. Rămăsesem singurul din echipa cu care începusem conlucrarea la ministerul de Interne și reprezentam astfel o continuitate. Vasile Bîrca, care fusese directorul Internelor, pe vremea cînd Basarabia era republică independentă, era însărcinat ca
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
îi aluneca șapca pe chelie pînă la urechi și barbă; Ion Mihalache a trebuit să-și lase ițarii acasă la Topoloveni și toți ceilalți surtucele și pălăriile. Gheorghe Tătărăscu a purtat și uniforma rușinii. Eram în biroul său din strada Polonă cu Inculeț și alți cîțiva prieteni, cînd am aflat că a primit să plece ca ambasador la Paris. Cu toții am fost contra, socotind actul ca o dezertare de la locul lui, din țară, de șef politic și am refuzat să participăm
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
foarte rudimentare, un fel de șanț cu parapet de lemn, care te punea la adăpost numai dacă bomba cădea cît mai departe de el. Într-un astfel de adăpost mă aflam în timpul bombardamentului de la 4 aprilie, în fundul curții din strada Polonă, la soacra mea, împreună cu toată familia, înșirați unul lîngă altul, toți cu picioarele în apa acumulată de ploi. Lîngă mine aveam pe Mihai, care era mic, avea numai șase ani și se speriase de zgomotul infernal al bombelor care explodau
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
gară, s-a deplasat la Palatul Prezidențial, unde a fost găzduit. La sosire, o companie a dat onorul. Șeful Casei civile a Președinției Republicii și aghiotantul președintelui l-au condus în apartamentele ce-i fuseseră rezervate. Gazeta „Polska”, oficiosul guvernului polon, publica informații elogioase despre Mihai: că i se dă o educație deosebită etc. și sublinia importanța vizitei sale pentru aprofundarea relațiilor polono-române, precum și sentimentele de prețuire ale națiunii polone pentru această vizită. La ora 11, Mihai a făcut o vizită
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
condus în apartamentele ce-i fuseseră rezervate. Gazeta „Polska”, oficiosul guvernului polon, publica informații elogioase despre Mihai: că i se dă o educație deosebită etc. și sublinia importanța vizitei sale pentru aprofundarea relațiilor polono-române, precum și sentimentele de prețuire ale națiunii polone pentru această vizită. La ora 11, Mihai a făcut o vizită Președintelui Republicii Polone și apoi soției acestuia. În scurt timp, Președintele i-a înapoiat vizita lui Mihai. La ora 12, Mihai a vizitat pe mareșalul Smigly Rydz și pe
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
elogioase despre Mihai: că i se dă o educație deosebită etc. și sublinia importanța vizitei sale pentru aprofundarea relațiilor polono-române, precum și sentimentele de prețuire ale națiunii polone pentru această vizită. La ora 11, Mihai a făcut o vizită Președintelui Republicii Polone și apoi soției acestuia. În scurt timp, Președintele i-a înapoiat vizita lui Mihai. La ora 12, Mihai a vizitat pe mareșalul Smigly Rydz și pe doamna mareșal Pilsudsky. La ora 1320, mareșalul Smigly Rydz a înapoiat vizita lui Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
o vizită în România, fiind întâmpinat în gara Mogoșoaia de regele Carol. În fața Palatului Regal are loc o paradă militară, la care asistă și Mihai, în tribuna oficială, alături de rege și președintele Moscicki. Seara, a avut loc dineul oferit Președintelui polon la Palatul Regal. Marți, 8 iunie. Președintele Poloniei asistă la serbarea Zilei Tineretului. La amiază se oferă un prânz de gală la Palat, iar seara un dineu intim, urmat de un concert. Cu siguranță, Mihai nu putea lipsi. Miercuri, 9
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
oficiali au plecat cu un tren special la Bolechov (Belochov), lângă Poznan. Aici, în tabăra de la Biedrușko, la 29 iunie, ora 9, a avut loc solemnitatea remiterii către Carol al II-lea a comenzii Regimentului 59 de Infanterie din Armata polonă. Apoi, au început importante exerciții militare. La 30 iunie, Carol și Mihai au vizitat orașul Cracovia, Castelul Wawel și monumentul ridicat în cinstea mareșalului Pilsudski la Sowiniec. Joi, 1 iulie. Ora 1130. Carol al II-lea și Mihai au plecat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
être verolé”; De boala aceasta vorbesc cronicarii din secl. al XVIII, ceia ce arată că nu putem da Începuturile acestei boale la noi, pe la 1400, și că doar Ivan Frenciuc nu putea fi altul decât Ivan Francisc, un străin, oștean polon, Împământenit cu ocini la noi de vechii voevozi ai țării. / Orice altă tulpină nu e de căutat; așa nu punem În legătură numele Frenciuc cu tulpina frant, fripon, rusé, scha’k, francic, friponneau; potlogar Întrucât nu vedem legătură Între un
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
imens de lucru, pe care putem să-l facem fertil; noi, prin mesajul nostru, prin faptele noastre, putem schimba lumea! Ieri am primit un SMS de la Diana: - Domnu’ Florin, veniți, vă rog, la 12.30 la Casa Pensionarilor de pe strada Polonă! Vom cânta! Recunosc, în primul moment am fost iritat, chiar dacă sunt obișnuit cu spontaneitatea Dianei. Ce vom cânta? Ultimele noastre repetiții nu s-au finalizat cu piese bine puse la punct pentru un spectacol! În fine, era o provocare, iar
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]