4,442 matches
-
de miere într-un paradis exotic, Jamaica. Știam că Ohio a fost prima destinație a imigranților români, care au venit în SUA pe la 1800. La nunta Danielei am cunoscut mulți români simpatici din Ohio și am aflat ca Youngstown este populat, în proporție de pește 60% cu locuitorii de origine română. Eu încă nu mi-am găsit drumul în țara asta. Mă simt tot că o intrusa și după 3 ani. Încă nu am drept de muncă și din acest motiv
ANUL MEU 2010 de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344880_a_346209]
-
Sfânt. Ea implică o putere de viață care ne împinge irezistibil spre bine. Credință nu întreabă care sunt faptele bune ce trebuiesc făcute, ci trece la înfăptuirea lor, fără nici un fel de întrebare.” Cartea aceasta este o colecție de amintiri populate cu astfel de oameni ai credinței, a căror fapte mi-au influențat viață și m-au făcut să văd ceva din caracterul divin al Celui ce trăia în ei. O viață sfântă are glas. Ea vorbește chiar și în momentele
AMINTIRI CU SFINTI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344892_a_346221]
-
Și nu în zadar, pentru că toate acestea izvorăsc din starea lui firească. Micuțul poate să învețe o lecție strașnică despre viață, despre învingerea vitregiei naturii, chiar de la firavul ghiocel, chiar și de la firul de iarbă ori de la făpturile mici care populează mediul înconjurător. Totul în natură îți oferă exemple de curaj, vitejie, muncă, luptă pentru învingerea dificultăților. Dar și respectul față de natură, față de ființe și lucruri care trebuie ocrotite, îngrijite și iubite pentru a ne oferi darurile lor: culoare, parfum, prietenie
UNIVERSUL COPIILOR. CRONICĂ LA CARTEA VEREI CRĂCIUN ROCHIŢA CU BULINE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345975_a_347304]
-
ciucurăși care-o făceau să semene cu țărăncuțele din pânzele lui Grigorescu. Pentru moment nu știu ce să facă și ce să creadă, era parcă continuarea visului din pădurea Grinzlingului, acea Electră care-i întindea mâinile, sau femeia de gheață care-i populase închipuirea în ultimul timp, acea Ondină din întunecatul Nord, și de ce nu, Venera coborâtă din pânzele lui Rafael pe care-o cântase în ultima lui poezie. Și Eminescu, confuz, s-a roșit, a rămas uluit câteva clipe, și-a șters
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
-o și i-a sărutat vârful degetelor: -Veronica Micle! - s-a recomandat ea scurt și a zâmbit. Acum bănuiala devenise certitudine, ea era, cea de atunci, cea pe care o cunoștea și o visase de atâtea ori; cea care-i popula gândurile lui în împrejurările grele prin care trecuse astă iarnă, cea care-i mângâiase capul lui bolnav atunci când îl duruse, ea, cea cântată în Venere și Madonă... Fără să-și desprindă mâna din mâna ei pe care i-o ținea
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
ceva fantastic de frumos... Și întoarse ochii ei albaștri, acei luminători bandiți care pătrund unde nu poate pătrunde nici un hoț, în sufletul lui. „Nici o femeie din lume n-are ochii ei, ea este Zâna Mirandoniz, Zâna Bătrânului Nord ce-i populase ultimele zile cu făptura ei de lapte. Iată peste pod - privea el Zâna - / Trece albă, dulce, mlădioasă, jună,/ Albă ca neaua noaptea, păru-i de aur,/ Lin împletind în crinii mânilor,/ Ivind prin haina albă membri-angelici,/ Abia călcând podul cel
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
zâmbindu-i. -De azi dă-mi voie să-ți vorbesc ca unei prietene, spunându-ți tu. De azi, tu, Veronico, ești Zâna Mirandoniz sau Elena lui Paris, o zână pe care-o visez de-o viață și care mi-a populat copilăria și adolescența mea blestemată și acum îmi pare c-am găsit-o:Trece albă, dulce, mlădioasă, jună, / Albă ca neaua, noaptea, păru-i de aur, / Lin împletind în crinii mâinilor... Referință Bibliografică: EMINESCU ȘI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
trecut pe aici, reprezentând o amintire a unor locuri pe care nu ai avut niciodată ocazia să le vezi. Parapsihologia explică aceea „amintire” printr-o viață anterioară trăită de sufletul care mobilează acum ființa ta. De pildă sufletul meu a populat în precedenta viață trupul unui călugăr budist Tibetan care trăia în palatul - mânăstire din Lhasa capitala Tibetului. De aceea aș avea, cică, tendința de a medita, a filosofa, a căuta esența fenomenelor. Cine vrea s-o creadă s-o creadă
DEJA VU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347924_a_349253]
-
cuvinte lămuritoare, vizând activitatea savantului. Studiile sale s-au îndreptat spre cunoașterea limbilor altaice și a populațiilor care le folosesc. Acestea alcătuiesc o familie constituită din circa 60 de limbi înrudite, vorbite de aproximativ 330 de milioane de oameni care populează în special Asia centrală și spațiul rusesc aflat la limita continentului European cu cel Asiatic. Secția de pictură Mă întorc spre vest și plec spre cladirea care găzduiește Secția de Pictură a Universității de Arte și Design „Ion Andreescu”, aflată
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
extraordinar curaj civic. Poate că și de aici i s-a tras moartea... Marin Preda a fost un mare moralist, citind opera lui, înveți o mare lecție despre viață. S-a luptat cu bezmeticii și cu spiritele primare agresive care populau fauna noastră umană. A fost sincer precum Camus care zicea că libertatea este dreptul de a nu minți, într-o lume cuprinsă de minciună și delațiune. Lecturile lui preferate au fost Biblia, Dostoievski, Balzac, Celine, Sadoveanu, Carageale, a citit Cnoza
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
Hurezi, considerată drept „cea mai desăvârșită realizare a artei brâncovenești”. De ce a ales voievodul pentru ctitoria sa principală zona de la poalele munților Căpățânii, pe atunci împădurită, străbătură de râuri și pâraie, grăbite să ajungă cât mai curând în luncă, și populată de atâtea sălbăticiuni? Pentru că acesta era, încă de pe vremea când se afla numai în rândurile boierilor, și stăpânul satului și moșiei Hurezului, sat ale cărui începuturi se pierd în negura vremii și care purta, ca și râul ce curge prin
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
zumzet de morți ...terestre. Căci nu poți să zbori, e un mit, e o buclă, Încercat-am, pierdut-am și plâns cam în ciudă. Nici acum nu știu, dar nu e târziu, spune-mi, oare, sunt gol? sau doar pustiu... Populează-mi credința cu zâmbete oarbe Și spune-mi că sunt din ce-n ce mai aproape. Plimbă-mă des în păduri negre, coapte Și-nvață-mă din toate măcar una din arte. Scuipă-mi în sân un venin cât de
FIERBE STRIDENT de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347440_a_348769]
-
Raiului. Și Nicușor alunecă din Cer pe o rază de lumină, așteptând cu nerăbdare să-și întâlnească poporul iubit și să admire cu satisfacție măreața sa operă de odinioară cu câmpurile irigate, cu holdele mănoase sau turmele de mioare ce populau munții până la golurile alpine. Vroia să se bucure de noile realizări ale urmașilor săi cu fabrici și uzine performante și oameni fericiți! Dar deodată se trezi în niște hățișuri din dosul cărora îl priveau cercetători doi ochi de lup înfometat
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
românească într-o perioadă în care învățământul public nu fuseses instituit 163. A doua biserică importantă a Cernețiului a fost ridicată un secol mai tarziu pe un loc aflat în zona centrală a orașlui (de fapt a noului perimetru negustoresc populat la sfarsitul sec XVIII ), însă pe aceeasi ulița principala, care începea la Sfântă Troița. Piatră de temelie a fost pusă în 1784 din inițiativa boierului Radu Plesoianu și a rudelor sale Dimitrie și Stoican Plesoianu, iar dublul hram ales a
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
Vasile BURLUI, cuprind texte remarcabile prin modul relatării direct și firesc, cu o curgere lină, adecvată crontotopului povestirilor. Filonul principal este postulatul credinței ortodoxe. Poemele sunt un amestec original de teme creștine cu arhetipuri naționale, așezate într-o geografie interioară populată cu imagini de suflet. Versurile surprind mai ales prin ritmul și măsura lor, elemente orchestrate, în cel mai fin acord, cu o lume sacralizată. Mărturisesc însă că îți trebuie o anumită disponibilitate sufletească să citești versurile lui Vasile BURLUI. La
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]
-
Morariu, o fabulă modernă, captivează și ține cititorul cu sufletul la gură. Critic extrem de lucid al lumii în care trăim, autorul face o radiografie dură a societății actuale. Așa cum și a mărturisit deschis dragostea nețărmurită pentru țara natală, deși murdară, populată de oameni înfometați și înfrigurați, te¬rorizați de teamă, scriitorul, la fel de pătimaș și sarcastic, sur¬prinde realitatea dură din țara occidentală în care a emi¬grat. Astfel, ne este prezentată o țară în care oamenii simpli sunt trași pe sfoară
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
vină pe șapte cărări acasă, să-și cadorisească în primul rând nevasta și mai apoi cei trei copii cu câte un pumn sau o palmă - în cel mai fericit caz, probabil un fel de salut drăgăstos față de apropiații care-i populau casa și viața. Așa înțelegea el iubirea: mai o înjurătură, mai un pumn bine plasat consoartei ce-l aștepta cu mâncarea caldă, ba chiar și celui mai mare dintre copii, Marian, care începea să realizeze anormalitatea propriei familii. Probabil asta
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
volumului - Umbra și aparența - se întemeiază pe o subtilă ambiguitate (termenii sunt cvasi-echivalenți, în planul concret, al vederii, dar se opun în sfera retoricului, a enunțului artistic). Comparabile, interșanjabile, cu proiecția, cu umbra lor, în perspectiva înțelegerii raționale, lucrurile ce populează universul material sunt doar aparențe. Ochiul înșelător nu vede decât umbre ale puzderiilor de aparențe ce ne înconjoară și din care noi înșine facem parte.... : “ca sosită din rămurișuri celeste,/ frunză veștedă, cazi pe pământul/ splendorii/../ Și tu cazi mută
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
ține frâiele în mâini, că fără el lumea nu ar exista și, implicit, femeia din spate ar aluneca în prim planul abrutizării, ar sucomba în izolare și s-ar stinge într-un anonimat deprimant pentru cei ce încă îi mai populează grupul din care a făcut cândva parte ca un întreg. Ea reprezintă un sex slab, incapabil de a se adapta noilor condiții, când nevoită fiind, trebuie să facă față greutăților vieții, să combine viața personală cu cea profesională în mod
BĂRBAŢII ŞI FEMEILE DIN SOCIETATEA DE AZI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348416_a_349745]
-
pentru că ea percepe, în general (nu în special!), mai multe subtilități decât un bărbat, ea știe instinctual cum să-l facă pe cel de lângă ea să se îndrăgostească, să se REîndrăgostească și mai apoi, să-i ofere bărbatului ce-i populează zilele, clipe de neuitat atunci când își dorește sau când îl dorește. Fără ea, un bărbat va trăi debusolat, singur, trist și fără împliniri, deoarece nu degeaba Dumnezeu a lăsat pe pământ două sexe, ci - conform Genezei - în a șasea zi
BĂRBAŢII ŞI FEMEILE DIN SOCIETATEA DE AZI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348416_a_349745]
-
a rodi. „Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă.” (Ioan 12: 24) Alături de alte personalități ale științei și culturii românești care au populat temnițele țării, Mircea Vulcănescu, ca și Nicolae Mărgineanu, George Manu, Constantin Noica și nenumărați alții au făcut din celula de închisoare amfiteatru academic, transformând detenția care trebuia să secătuiască spiritul și să usuce mintea, într-un fertil timp al îmbogățirii
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
revelație a creației poetice carcerale o constituie versurile lui Costache Oprișan (Cărțile spiritului). Limbajul și planul ideatic care pot fi întâlnite în poezia lui Oprișan trădează formația sa filosofică. Trimiterile la figurile marcante ale filosofiei, din antichitate și până la Marx, populează textul său poetic și condiționează receptorul, acesta fiind nevoit să aibă o cultură filosofică bogată, astfel avem de-a face cu o poezie elitistă, în care ideea primează. Dar figura ce se desprinde din mulțimea creatorilor este cea a lui
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
lui Venus și Adonis) Pe ultima terasă, la distanță de trei kilometri de la palat se află două grupuri statuare, de o parte și de alta al cascadei, Fontana di Diana e Atteone (Fântâna Diana și Actaeon), într-un mic lac populat de asemenea cu pești. Apa pentru cascadă este captată printr-o conductă lungă de 41 kilometri. De la cascadă privirile îți alunecă înapoi către Palazzo Reale, satisfăcute parcă de frumusețile și noutățile oferite de Grădina Italiană. Spectacolul și splendorile parcului sunt
PALAZZO REALE DI CASERTA (ITALIA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345320_a_346649]
-
a culturilor, ci și a localităților de vânturile puternice din toate anotimpurile, respectiv de furia zăpezilor viscolite. Unde mai punem la socoteală efectul odihnitor și reconfortant al pădurilor pentru oameni și pentru feluritele viețuitoare cu păr și pene care le populează, deci importantul rol ce le revine pădurilor în profitabila industrie a turismului... Toate astea sunt bine cunoscute și apreciate cum se cuvine pe alte meleaguri, de pildă în țările nordice și apusene. Aici există legi pe cât de clare, pe atât
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
care culoarea fură spectacolul, dar și la altele de inspirație spontană. Trecând cu ușurință de la largile peisaje din natură la cele din aglomerația urbană, Liana Saxone-Horodi se simte la fel de bine și în cadrul strâmt și intim al interioarelor, pe care le populează cu minunate obiecte de artizanat. Aici este locul să subliniam rădăcinile, inspirația, suflul dual, caracteristic întregii sale creații, israelian fără îndoială, dar cu puternice rădăcini și bune influențe romanești. Artistă este firesc îndatorată maestrului Rudolf Schweitzer-Cumpănă care a îndrumat-o
EXPOZIŢIA LIANEI SAXONE-HORODI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345544_a_346873]