16,876 matches
-
cea de portretistica, autoarea făcîndu-i fiecărui coleg un portret amplu, de cele mai multe ori, punîndu-se mereu în relație cu celălalt. Nu e ușor să găsești cuvinte pentru a creiona, altfel, chipul unor titani. În fond, acest capitol intitulat Viața, voința, victorie. Portrete subiective este un tablou mișcat al promoției de aur. Aceasta defilare de chipuri și destine de mari figuri ale teatrului nostoru este, la urma urmelor, si un spectacol în care răzbat acorduri de Recquiem. Prea multi n-au așteptat sfîrșitul
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
în numai câțiva ani, să devină un nume în poezia românească actuala. Volumul sau de debut - Bărbați și femei. 29 în ordine alfabetică, apărut în 1993 la Editură Phoenix - a atras imediat atenția, fiind conceput că o originală galerie de portrete ale unor "eroi ai timpului nostru". Răceală observației, dusă adeseori până la sarcasm, blazarea iremediabila a autoarei, tentă suprarealista a unora dintre portrete aveau farmec. Ca să nu se repete, Diana Manole a reunit în volumul următor - Dragoste printre (sic!) etaje, Editura
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
alfabetică, apărut în 1993 la Editură Phoenix - a atras imediat atenția, fiind conceput că o originală galerie de portrete ale unor "eroi ai timpului nostru". Răceală observației, dusă adeseori până la sarcasm, blazarea iremediabila a autoarei, tentă suprarealista a unora dintre portrete aveau farmec. Ca să nu se repete, Diana Manole a reunit în volumul următor - Dragoste printre (sic!) etaje, Editura DU Stil, 1997 - poeme despre viața prozaica de fiecare zi, dintr-o țară în care nimeni nu mai are iluzii. Volumul, la fel de
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
care și-au antrenat colegii de la Ambasada Finlandei, Institutul Francez, Goethe Institut, Institutul Cervantes și Centrul Cultural al Republicii Ungare. Filmele - indiferent de valoarea lor, inerent inegala - au configurat nu neapărat noțiunea de feminism - susceptibila de încriminări "militantiste", cît un portret (defel "robot") al feminității însăși. Lucru cu atît mai tulburător cu cît imaginea această globală este pe cît de complexă, pe atît de simplă, trimițînd cu gîndul la momentul Facerii cînd Omul era androgin, coabitînd într-o unică ființă bărbatul
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
necesare, prin intermediul aceluiași Mihai Antonescu, tocmai în vederea tratativelor cu Aliații și a încheierii unui armistițiu care să provoace și o întoarcere de front... într-un tîrziu, retrospectiv, Al. Voitinovici - fost președinte al Tribunalului Poporului - avea să-i schițeze un sumar portret demnitarului condamnat la moarte și executat în 1946: "...Mihai Antonescu era un plîngăreț, afirmă mereu ce a făcut el, ca a fost un democrat din grupul ăClartéă, asociație de prietenie româno-franceză, francofil. A avut o poziție detestabila pentru un om
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
redacție nu i-a displăcut, era destul de comoda, iar șefii - Nestor Ignat, Sorin Toma, Andrei Băleanu, Sergiu Fărcăsanu - îl tratau bine, afabil. Fiecăruia din acești renumiți dogmatici proletcultiști, care aplicau plini de zel directivele partinice, li se face cîte un portret binevoitor, prin ochii tînărului Dumitru Micu de atunci. De exemplu: "La începutul deceniului al șaselea, Sorin Toma trona asupra întregii prese că un semizeu. În 1957, puterea sa era în descreștere, dar a ședea lîngă el, aplecați amîndoi asupra unui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
de preocupări și un caracter nobil, dar care știa să prețuiască și plăcerile senzuale ale vieții, vorbele de duh, prietenia, umorul. Revelațiile pe care ni le aduc fragmentele din vastă lui publicistica anticomunista scrisă în exil și din corespondență conturează portretul unui personaj de o frumusețe rară, alcătuită din demnitate și modestie, corectitudine morală și comprehensiune pentru semeni, patriotism adînc, fără umbră de demagogie, un bărbat pasiune, generozitate și curaj. Articolele omagiale scrise la moartea lui și publicate în acest număr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
frumusețe rară, alcătuită din demnitate și modestie, corectitudine morală și comprehensiune pentru semeni, patriotism adînc, fără umbră de demagogie, un bărbat pasiune, generozitate și curaj. Articolele omagiale scrise la moartea lui și publicate în acest număr adaugă fiecare alte nuanțe portretului psihologic al unui om de mare calitate, din toate punctele de vedere. * Dar cea mai neașteptată surpriză a acestui număr din Jurnalul literar este descoperirea romancierului N.I.Herescu, rămas necunoscut pînă acum. În 1960, la editură pariziana "Le Mont Saint-Clair
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
toate aceste tragedii. Dar întîrzierea apariției plachetei fundamentale de versuri și a celor două române (publicate postum) se datorește și delăsării scriitorului, care a tot întîrziat, vreo două decenii, să le publice atunci cînd le-a scris. Izbutit e și portretul lui Camil Petrescu, creionat, cu dragoste și prețuire, din amintiri trăite, omul care se tot plîngea că e muritor de foame, lua, zilnic, micul dejun la Capșa (cornuri, ouă moi la pahar, cuburi de unt, cafea cu lapte), apoi șvarțul
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
soț, concepînd, cu el, doi băieți, ca și, mai tîrziu, felul cum a scris eșuatul român Un om între oameni. Cu conturul și farmecul știute apare și silueta lui Ion Barbu, despre care se povestesc frumoase amintiri. Pilduitor este și portretul lui Lovinescu și atmosfera, știuta, a cenaclului sau, - ca și cel al lui Ionel Teodoreanu (care, aflu acum, l-a salvat, ascunzîndu-l la loc sigur, pe Sadoveanu în vremea domniei legionare) cu avatarurile sale din ultimii ani, rămas fără marile
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
și din încadrarea lor în timp. Construită după criterii oarecum exterioare, logice și didactice în aceeași măsură, adică după criterii tematice, iconografice și cronologice, expoziția s-a închegat cu o foarte mare acuratețe, în ciuda cantității și a diversității materialului vizual. Portretul, peisajul, scena de gen, natură moartă, compoziția și compoziția abstractă, cu nenumăratele lor nuanțe și particularități, au constituit terenul ferm pe care s-a așezat aproape un secol și jumătate, intervalul 1800 - 1940, de pictură belgiană și românească. Expuși alături
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
linia partidului". Cezar Petrescu a scris "scenariul literar" Nepoții gornistului în colaborare cu Mihai Novicov, Aurel Baranga a compus piesă de teatru Anii negri în tandem cu Nicolae Moraru ș.a.m.d. Din convorbirea cu Radu Boureanu reținem un insolit portret al lui A. Toma, surprins în ipostaza de profesor de limbă română. Un profesor megaloman și abuziv, care-i obligă pe elevi să recite propriile lui poezii (anoste) la serbările școlare. (Mai tarziu avea să supună aceluiași chin o țară
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
A. Toma, surprins în ipostaza de profesor de limbă română. Un profesor megaloman și abuziv, care-i obligă pe elevi să recite propriile lui poezii (anoste) la serbările școlare. (Mai tarziu avea să supună aceluiași chin o țară întreagă!). Iată portretul: "- Era atâta tenacitate și orgoliu în gesturile sale, încât, deși la început mi s-a părut un om bun, amărât și căruia eu îi spuneam ăomul care are o vioară la picioră (era șchiop, iar pantoful lui ortopedic îl botezasem
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
și inexhaustibila-i frumusețe, pentru a-i evita pericolele. Într-un astfel de Bombay nu e loc decât pentru oamenii care știu să se încadreze în comunitate, care înțeleg că datorează supunere și fidelitate unei singure credințe, renunțând la identități multiple. Portretul unei Indii frumoase, calde și fertile, se leagă de ideea maternității unificatoare: țară că mama și mama că țara este un leit-motiv simbolizat de filmul Mama India, menționat în repetate rânduri în acest român. Mama lui Moraes, Aurora Zogoiby, este
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
psihologia membrilor săi. Seria maura a picturilor sale s-a nascut dintr-un tablou palimpsest, al cărui autor este de fapt Vasco da Gamă (nu întâmplător numit că străbunul lui Moraes), chemat de tată pentru a-i face familiei un portret de grup. Fiind însă îndrăgostit de mama, nu pictează toți membrii familiei, ci doar pe Aurora, șezând pe o șopârla și legănând aer la pieptul sau gol. Înciudat de supărarea tatălui, acoperă pictură cu un alt tablou, intitulat că și
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
pieptul ieșit, cu fruntea mare, cu chipul de o rară frumusețe bărbăteasca și cu toate mișcările măsurate, Andrei Șaguna se arătă în fața creștinilor ca să rostească ultimul său cuvînt, înainte de a-și pleca din cercul în care-și petrecuse tinerețile." E portretul unui întemeietor. Discursul lui Șaguna începe cu: Tot omul din clipă nașterii sale, de când face întâiul pas în lume, începe a muri..." Și se încheie cu acest jurământ: "Mai pe urma iarăși înaintea Ta Doamne cad și zic: Tu, Doamne
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
sînt mărturii nemijlocite ale unui tonus epuizat și ale unei imaginații cromatice și formale care a încetat să creeze și se ocupă exclusiv cu reproducerea și cu un fel de emisie prin stanțare. Indiferent dacă este compoziție, natura statică sau portret, pentru că pictorul rămîne fidel genurilor consacrate, strategia de construcție a imaginii este în permanență aceeași: un fundal neutru, pe o scară previzibilă de alb-gri, realizat în tentă plata, uneori cu cîte un colț serializat prin mici casetoane în relief, pe
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
și salvat de pierzalnica să viața, e, cel puțin pentru mine, mult mai puternică, măi impresionantă, decît cea a vocii care i se adresează, a soțului înțelept. Mustrat, disprețuit, compătimit, ostracizat, Don Juan-ul are totuși strălucire, care emană indirect din portretul lui reconstituit de cel ce i se adresează, mult mai puternic decît cea a moralistului. Figură lui servește mai mult decît unei definiții prin negație a căsătoriei, ea reprezintă o alternativă care pentru a putea fi eliminată e elaborată mai
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
lui Kierkegaard, de altfel, promite la începutul textului că își va susține pledoaria cu propria să experiență de soț fericit. Și totuși, atît el cît și soția lui există doar că absențe pilduitoare; vocea moralistului se dizolvă de fapt în portretul Don Juan-ului pe care incearca sa il convertească. Paradoxul, revin, este ca iubitele seducătorului sfîrșesc prin a avea un contur mai distinct decît soția moralistului, si asta pentru că ea rămîne simplă ipostază ideală. E invizibilă pentru că iubirea căsătorită, astfel definită
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
un râu și unde salariile/pensiile nu se achită cu lunile/anii, într-o amorțeala pe care nu o înviorează împrumuturile din Vest, întocmai cum trecătoarele ploi de vară nu înlătura secetă. Acolo, statuile lui Lenin străjuiesc mai departe piețele, portretele lui Stalin sunt purtate deasupra capetelor de către bătrâni smintiți și țațe oțărâte. La noi, Miron Cozma își declară disponibilitatea de a reveni cu ortăcii lui la București. (Cam cum visează intelectualul să ajungă la Paris!) Ideea că ar putea, cu
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
un rus de secol 19. Traian D. Stănciulescu are un sistem hermeneutic mai sofisticat decît al meu, pentru a stabili, sherlockholmesian, un profil spiritual, măcar, dacă nu biografic, al lui Casamayor. Interpretînd stilul și natura observațiilor autorului, prefațatorul creionează acest portret: probabil un cărturar din domeniul umanioarelor, care pare să fi făcut parte din straturile superioare ale societății. Am lăsat deoparte celelalte trăsături, pentru că ele sînt simple elogii, la care eu una nu subscriu. După frecvența cu care folosește, lemnos și
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
și Eva - Studiu genetic și interpretare, Paris, 1993-1997) etc., dar și ale celor de proză: Eloge du migrant. E pericoloso sporgersi (Elogiul migrantului. E pericoloso sporgersi, Lausanne, 1984), Les Portes d'Italie (Porțile Italiei, Lausanne, 1986), Portrait de l'artiste... (Portretul artistului..., vol. I, Lausanne, 1988, vol. II, Geneva, 1989), Le Veilleur de Paris (De veghe în Paris; n. I.B.: deși un termen inexistent în română, "veghetorul", ar reda mai bine în acest caz titlul și centrarea asupra subiectului narator, Geneva
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
Eminescu i-a emoționat pe Titu Maiorescu, E. Lovinescu, Tudor Vianu, G. Călinescu, I. Negoițescu, Edgar Papu și atâția alți cititori supercompetenți. Ăștia sunt "ștabi", "mahări", "merțani", cărora trebuie să le regulezi dacă nu fiicele (așa cum reiese dintr-un excelent portret psihologic făcut băieților de cartier de Marius Ianuș), atunci măcar ideile literare. T. O. Bobe descrie batjocoritor statuia lui Eminescu din fața Ateneului Român, râzând cu sughițuri de ideea genialului sculptor (Gh.. D. Anghel) de a-l reprezenta pe poet într-
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
la nici trei săptămâni până ăntălnirea de la Helsinki, n-au fost capabili să numească un negociator pentru iluzoria aderare la U.E. Fiecare grupuscul de bișnițari, fiecare stăbulet mai gureș, fiecare falanga a lingăilor ași are propriul candidat. Parcă-i văd portretul robot: tuns "plastic" și duhnind a securism de la o poștă, mic, negricios, ămbrăcat fie că un cioclu, fie că un clown, asortând cravată cu costumul rămas an dulap, transpirând an șuvoaie la fiecare sunet al englezei cu accent de Caracal
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
povestește și se analizează plin de spirit și de ironie. Criticii vremii o numesc textualism. Se pune accentul pe concret, existențial și alegorie socială" etc. O senzație de rătăcire în timp i-o mai provoacă lectorului și scurtele descrieri sau portretele eroilor, romanțioase și cu un iz pașoptist: "(...) Alex observa la o masă alăturată o tânără cu părul căzut pe umeri că o beteala de aur și ochii că un iaz sărutat de soare. Era în prezența unui bărbat de vreo
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]