2,303 matches
-
trebuie educată la copii și necesitatea ca toate instanțele de socializare să participe la o educare în spiritul toleranței (G. Lipovetsky, 1996: 170-174). În timp ce țările occidentale parcurg un proces integrativ (Tratatul de la Maastricht pentru Europa, Alena, Mercosur pentru America de Nord), societățile postcomuniste sînt marcate de tendințe centrifuge, dezintegratoare (ce urmează firesc asimilării forțate a "lagărului comunist"); de fapt, sentimentul apartenenței și demnității naționale a contribuit în mare măsură la colapsul regimurilor comuniste într-un fel de izbucnire a "pulsiunilor refulate", "puse în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
practică efectivă a dialogului, negocierii, discuției). Lipsa de petinență este accentuată și de deficitul de reperaj (un fel de maladie a abstracțiilor, a teoriilor disjuncte de contextul real) și de numeroasele reminiscențe ale limbii de lemn. 10.4. Sistemul mediatic postcomunist În modelarea evident simplificatoare a peisajului mediatic post-comunist vom prezenta principalii parametri ai triunghiului comunicațional emițător-mesaj-receptor sau în limbajul retoricii antice ethos-logos-pathos. Vom încerca să punem în evidență caracteristicile mesajelor (noua logică a sistemului mediatic), ca și schimbările actanțiale (statutul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
parametri ai triunghiului comunicațional emițător-mesaj-receptor sau în limbajul retoricii antice ethos-logos-pathos. Vom încerca să punem în evidență caracteristicile mesajelor (noua logică a sistemului mediatic), ca și schimbările actanțiale (statutul și rolul jurnalistului, orizontul de așteptare al publicului). Mass-media comunistă Mass-media postcomunistă * presă controlată și subvenționată de stat * presă controlată de piață " Sfîrșitul subvențiilor publice, creșterile de preț la hîrtie, precum și la costurile de producție, spiritul unei concurențe sălbatice au contribuit la crearea unei situații noi. Numeroase publicații ambițioase au dispărut definitiv
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Evenimentul zilei". Această presă este pîndită în opinia lui Slavko Splichal (1994) însă de pericolul "italianizării". Splichal consideră partizanatul politic, fuziunea elite politice/elite mediatice (modelul Berlusconi), absența unei etici profesionale consolidate drept caracteristici ale sistemului italian și ale tranziției postcomuniste. * sistem închis (redus la lagărul comunist, separat de restul lumii prin cortina de fier) * sistem al liberei circulații a informației: free flow of information * sistem generator al unui discurs fatic * sistem generator al unui discurs referențial inițial euforic (1990) ulterior
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
funcționarea jurnalistului ca actant social. Această reflecție bazată pe observare, analiza discursurilor (interviurilor) jurnaliștilor și a documentelor corporative (coduri deontologice, dezbateri privind utiliatea unei legi a presei etc.) este o tentativă de a contribui la resemantizarea statutului jurnalistului în societățile postcomuniste. * de la jurnalistul agitator (rotița anonimă în vasta mașină a propagandei cf. și Ivan Lenvai, apud P. Gross, 1996:13) * la mediatorul între eveniment (realitatea factuală) și informație (reprezentarea mediatică a factualității, altfel spus schematizarea realului dintr-o anumită perspectivă pentru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în egală măsură și proactiv și explicativ (subliniind faptul că diversitatea de pildă nu înseamnă necesarmente haos sau toleranța subversiune). Mediatori între eveniment și public sau "brokeri între politică și receptori" (Henry Grunwald, redactor șef la "Times"), ziariștii din țările postcomuniste își mitizează rolul apropiindu-se de profet sau scriitor; ei simt că au o vocație mesianică (de aceea unii dintre ei vor deveni adepți ai presei de partid sau ai unei prese pseudo-independente, i.e. fără afiliere politică declarată). * de la specializarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de-a doua maladie ar fi paranoia eșecului (multe editoriale utilizează toată rețeaua metaforică a ruinei, bolii, distrugerii combinată cu o singură dimensiune temporală trecutul). Schizofrenia comunismului definită de Havel ca ¨a gîndi negru și a vorbi alb¨ devine monomania postcomunistă a lui ¨a gîndi negru și a vorbi negru¨. * de la o castă închisă, cu selecție de sus în jos, bazată pe criterii exclusiv ideologice * la democratizarea și profesionalizarea breslei, trecerea la un stadiu profesional fiind marcată de : raționalizarea practicilor jurnalistice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ȘI MASS MEDIA. SCHIMBAREA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ........................................................ 221 10.1. Postmodernitate, identitate, comunicare ................................ 221 10.2. Mass media. Caracteristici structurale, socio-semiotice și rituale ...................................................................... 224 10.3. Mass media și tranziția în România. O lectură diacronică .... 226 10.4. Sistemul mediatic postcomunist ............................................ 232 10.5. Ziaristul, producător de semne și reprezentări ....................... 235 10.6. Comunicare, ecologie informațională ................................ 240 CONCLUZII .................................................................................. 244 BIBLIOGRAFIE ............................................................................ 249 GLOSAR DE SEMIOTICĂ ȘI LINGVISTICĂ ............................. 282 În aceeași colecție au mai apărut: Seria Medicină G. Bouvenot et. al., Patologie medicală
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
minoritarilor. După ce o perioadă îndelungată s-a întreținut prejudecata că postmodernismul ar fi un curent exclusiv occidental, generat doar în condițiile societății postindustriale consumiste, se inițiază, în actualitate, o lărgire a percepției asupra lui grație generoaselor exemple oferite de societățile postcomuniste ale Europei de Est. Postmodernismul estic a apărut deci în condiții specifice, determinat de dominanța regimurilor totalitare, ca o replică în căutarea libertății și denunțând, uneori pătimaș, condiția scriitorului marginalizat prin cenzură în propria țară, în propria limbă. Făcându-și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să ne referim la exemplul cel mai "scandalos". În istoria contemporană a României apare o situație dramatică unde există o legătură foarte strânsă între copilărie/adolescență și abuzurile, violențele sexuale care există în interiorul familiei sau în afara acesteia. În istoria României postcomuniste tragedia copiilor abandonați a fost documentată de mii de ori. Dar este vorba de situații care, probabil, își au rădăcinile în trecut. Astfel de situații au configurat un model latent de comportament, chiar dacă nu este generalizat, între copilărie/adolescență, unde
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
inițiativa nostalgicilor care refuzau PDS, "Afgans"-ii lui Cossuta, dar și a vechilor "berlinguerieni" sau ai militanților de dreapta din fostul PCI la care se mai pot adăuga marxist-leniniștii antistaliniști proveniți din extrema stîngă trotskistă sau maoistă. Rezultatele electorale ale postcomuniștilor Țări % AD Numele partidului Tip Danemarca Finlanda Islanda Italia Suedia (Catalonia) Spania Franța Elveția Italia Portugalia 8,3 11,2 14,4 20,4* 8,1 9,6 9,2 0,8 6* 8,8 1990 1995 1991 1994 1992
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
toți "minimaliștii" reconstituind o social-democrație, CSSD, care a obținut 1,25% din voturi, în timp ce omologul său slovac, SDSS, condus de Dubcek, a cîștigat 6,09%, ambele în 1992. Este adevărat, creștin-democrații, populist-țărăniștii, național-catolicii, iar în Boemia și Slovacia comuniștii sau postcomuniștii încearcă să profite de decepțiile alegătorilor față de economia de piață. III. Concluzii Dificultățile politice și economice inerente tranziției au dat naștere la multe resentimente și, din acest motiv, la clivaje în țările din grupul Vișegrad. Avînd o mare importanță la
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
2.1.1. Globalizare, modernitate și postmodernitate / 33 1.2.1.2. Dimensiuni ale globalizării / 37 1.2.1.3. Fețele globalizării / 40 1.2.2. Revoluția ca formă de schimbare socială / 42 1.3. Schimbarea socială: transformări în România postcomunistă / 46 1.3.1. Cărările postcomunismului românesc / 46 1.3.2. Călători pe cărările postcomunismului. Studiu de caz: "societatea pesimistă" / 54 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? / 55 1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de caz: "societatea pesimistă" / 54 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? / 55 1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate plin sau pe jumătate gol? / 57 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? / 59 1.3.2.4. Ce face să crească sau să scadă optimismul și pesimismul? / 64 Capitolul 2. În explorarea identității / 69 Capitolul 3. Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul / 75 3.1. Despre câmpul teoriilor identității / 75 3.2
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe de altă parte, reprezentări sociale", precizează autorul în capitolul VI). Metoda sa este aceea a triangulației sau, cu termenul lui Ortega, a pluralității perspectivelor ceea ce-i permite să identifice noua ordine care ar putea să triumfe prin experiențele generațiilor postcomuniste și deci un nou tip de vitalism în spațiul românesc. Acesta ar permite revenirea la pragul de mare densitate spirituală pe care societatea românească l-a probat în perioada interbelică. Studiul densităților spirituale are o tradiție ilustră. Weber a identificat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în spațiu, atestând o regularitate a propagării spațiale pe care Horațiu o cercetează cu o fină intuiție. Acest tip de experiere este legat de tentativa tineretului de a reface ordini distruse de revoluții (cele trei revoluții moderne: capitalistă, comunistă și postcomunistă sau postmodernă) prin recursul la valori și modele tradiționale (religie, viață spirituală, relansarea strategiilor fertilității, nupțilitate mărită etc.) sau moderne. ("Asistăm în prezent la un fenomen de revigorare a identității socioculturale de tip tradițional pe dimensiunea axiologică", precizează autorul în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
liberalizare și globalizare. Dacă privim înapoi acum, se poate spunem în termenii lui Smith (1973), că revoluția totală nu a fost a lui 1989, ci a ultimului deceniu al secolului trecut. Pentru a înțelege ce a însemnat revoluția pentru schimbarea postcomunistă, trebuie să ne amintim ce a fost înainte; interpretarea schimbărilor actuale ar fi caducă fără comparația cu trecutul și dramele sale. Această lucrare și-ar pierde din sensuri dacă nu ar menționa, măcar în treacăt, perioada comunistă și ce a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
scoși din circulație pentru aproape 50 de ani, după ce au fost definiți ca fiind mistici, fasciști, anticomuniști, autoritariști, naționaliști etc." (Bădescu, 1996:307). Toate acestea și multe altele trebuie avute așadar în vedere când facem considerații asupra schimbărilor sau transformărilor postcomuniste. 1.3. Schimbarea socială: transformări în România postcomunistă Anii ulteriori revoluțiilor ce au dus la căderea comunismului au îmbrăcat deseori pentru majoritatea țărilor est-europene haina haosului, a disperării, a lipsei de moralitate și a absenței perspectivelor. Cazul românesc abundă în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
după ce au fost definiți ca fiind mistici, fasciști, anticomuniști, autoritariști, naționaliști etc." (Bădescu, 1996:307). Toate acestea și multe altele trebuie avute așadar în vedere când facem considerații asupra schimbărilor sau transformărilor postcomuniste. 1.3. Schimbarea socială: transformări în România postcomunistă Anii ulteriori revoluțiilor ce au dus la căderea comunismului au îmbrăcat deseori pentru majoritatea țărilor est-europene haina haosului, a disperării, a lipsei de moralitate și a absenței perspectivelor. Cazul românesc abundă în exemple de acest tip: mișcările sociale violente ale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de mare întârziere față de celelalte țări foste comuniste, reflectată, cum o să vedem, atât în rezultatele din economie, cât și în evoluția mentalităților. Deși am descris foarte pe scurt istoria ciclurilor și evoluțiilor politice de după 1989, se poate vedea că perioada postcomunistă a fost extrem de tulbure și agitată. Ca trăsătură generală, se poate spune că începând cu 1996 fiecare rundă de alegeri a fost câștigată pe baza votului negativ (vezi și Iliescu, 1997). Stânga și dreapta au alternat la guvernare (Figura 1
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de pesimism deplin 47 le depășesc pe cele de optimism deplin. O situație similară se observă și în ceea ce privește categoriile pesimism social și pesimism difuz versus optimism social și optimism dispozițional. 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? O posibilă explicație pentru situația descrisă anterior poate fi descoperită dacă încercăm să identificăm caracteristicile principale ale oamenilor care aderă la fiecare tip de optimism / pesimism. Pentru a simplifica procedurile de calcul și a evita informațiile redundante, am ales să
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
schimbările factorilor economici și contextele de schimbare politică generate de alegeri, putem spune că cea de-a doua asumpție este parțial confirmată. O privire generală asupra acestui mic studiu de caz referitor la evoluția optimismului și a pesimismului în România postcomunistă ne dezvăluie că atitudinile pesimiste prevalează pentru cei mai mulți. Doar în câteva ocazii unele tipuri de atitudini optimiste le-au depășit pe cele pesimiste. Acesta este și motivul care ne-a făcut să ne gândim la "societatea pesimistă" ca un spațiu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să subscriem perspectivei care sugerează asocieri între statusul "dominant" al unei persoane și atitudinile optimiste pe care le degajă. În mod contrar, oamenii care tind să aibă atitudini pesimiste sunt mai vulnerabili și mai expuși anomiei sau riscurilor asociate schimbărilor postcomuniste: pierderea siguranței locului de muncă (ce până la Revoluție era garantat pe viață), șomaj, sărăcie, boală ș.a. Aceștia provin de fapt din categoriile subprivilegiate ale postcomunismului (oameni slab educați, pasivi, orientați spre trecut, cu o viziune paternalistă asupra statului ș.a.) sunt
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în minte, vom ridica totodată întrebarea Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?, și abia apoi vom căuta răspunsuri la întrebarea: Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea contemporană postcomunistă?3. Pe lângă faptul că este un cuvânt aflat pe buzele tuturor în viața de zi cu zi, identitatea este unul din conceptele aproape omniprezente în literatura de specialitate de astăzi. Sub "umbrela" sa, putem cuprinde zeci de definiții și poate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
arătat în ultimul capitol ce este și cum se poate studia identitatea socioculturală. A venit momentul să încercăm să răspundem și empiric la întrebarea: "Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea contemporană postcomunistă?"1. Trebuie să precizăm că, din rațiuni legate de disponibilitatea datelor, răspunsul pe care îl vom oferi va fi unul parțial 2, ceea ce înseamnă că vom investiga un număr redus de dimensiuni ale identității socioculturale. Capitolul e construit pe două
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]