1,543 matches
-
valoare emblematică - e adevărat - pentru modul în care bocancii Istoriei calcă peste destinul uman individual, frângându-i, mutilant, cursul firesc. Lucian Dan Teodorovici reînvie anii „obsedantului deceniu”, speculând motivul vinovatului fără vină și găsind un culoar neexploatat ficțional în intervalul postdecembrist, acela al toposului concentraționar (revelat anterior de Paul Goma, de pildă). Protagonistul cărții, Bruno Matei, cu ascendență italiană maternă, este arestat, în ’49, din cauza relațiilor cu Lucrețiu Pătrășcanu (fost coleg de facultate al tatălui său, care îi facilitase obținerea unui
Păpușari și marionete by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5179_a_6504]
-
Vest din Timișoara, Bogdan Onin, specialist în probleme de relații europene, și prof. Vasile Man, directorul editurii Gutenberg Univers din Arad. ( N. I.) La mulți ani, „Timișoara“ Duminică, 23 ianuarie, se împlinesc 15 ani de la apariția primului cotidian independent din perioada postdecembristă a orașului nostru, ziarul „Timișoara“. „Suntem bucuroși“, ne-a declarat Oscar Berger, director general și redactor șef al publicației, „că după cincisprezece ani de luptă pentru valorile democrației, în spiritul Proclamației de la Timișoara, eforturile noastre au dat roade. Suntem gata
Agenda2005-04-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283318_a_284647]
-
lui, s-a mai scris în România literară, cu o mirare repede transformată în stupefacție. Paul Cernat ne asigură acum că e vorba de o platformă ideologică, menită a reinventa critica de direcție, al cărei merit principal constă în renașterea „postdecembristă a stângii intelectuale, independente, într-o cultură fascinată până la dogmatism - un dogmatism provincial și posttraumatic - de elitismul mesianic, pretins reformist și civilizator, al dreptei globaliste și corporatiste, în variantă libertariană și neoconservatoare”. Își înțelege oare Paul Cernat propriul discurs, mustind
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
stimulate de degringolada politică, de împrejurarea că procesul comunismului nu a avut loc, vechile mentalități și exponenții lor ascunzîndu-se sub pulpana garniturii a doua de nomenclaturiști parveniți la cîrma țării. Astfel criticii adresate infamului regim și formelor sale de succesiune postdecembristă i s-a blocat drumul sub pretextul că ea ar reprezenta nu altceva decît un nou... stalinism: Foștii șefi comuniști au acceptat cu greu să li se spună verde-n față că ne-au condus la dezastru. Ideologul Dumitru Popescu
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
ivesc printre pietre și cărămizi lemnul câinelui, urzici, de parcă palatul lui Alecu Balș s-ar afla într-o junglă cambodgiană. Nu într-un oraș care ține tare mult - în vorbe - la statut de capitală culturală. Toți miniștrii Culturii și primarii postdecembriști, la început de mandat, dădeau asigurări că vor face și vor drege. Desigur, și actualul edil al Iașiului. Trăncăneli electorale. Nu a mișcat un deget din Casa Roset-Roznovanu înspre Casa Balș. Inginerul de la ape-canalizare, ajuns în fotoliul pe care au
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
Tot pentru a lega mai mult cartea de autor, VVM a adăugat în finalul versiunii revizuite pe care mi-a trimis-o în 1994, cu o lună și jumătate înainte de a muri, o tăietură dintr-un ziar sau o revistă postdecembristă, unde este caracterizată Zodia Fecioarei. Versiunile din 1933 și 1942 ale romanului, declarate de autor, nu pot fi atestate în nici un fel. Rămân deocamdată simple presupuneri sau apariții ipotetice. Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini până la 1989, apărut la
Un avangardist misterios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10740_a_12065]
-
un proces de intenție. Critica putea greși, firește, însă nu fără excepție și nu atât de categoric. Ce e drept, nu totdeauna analizele au pus punctul pe i. Rămâne deschisă chestiunea invalidării de principiu a cărților lui Breban de către critica postdecembristă. Cadrul discuției trebuie lărgit. Nu e vorba doar de romanele de după 1989 ale lui Breban, ci și de romanele pe care colegii lui de generație le-au scris sau publicat după 1989. Ar fi fost de așteptat ca, în condițiile
Trădarea criticilor? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6334_a_7659]
-
fîntînilor, regizat de Virgil Calotescu și avîndu-i în distribuție pe Mircea Diaconu, Mircea Albulescu, Costel Constantin, Violeta Andrei, Ernest Maftei. Filmul a luat premiul Asociației Cinefililor în 1983. Și peste toate astea circa zece mii de articole în presa ante și postdecembristă. Omul a supraviețuit în mediul extrem de toxic al presei din ultimii douăzeci de ani de comunism, în virtutea acelei aptitudini de a vorbi fiecăruia pe limba lui, pomenită mai sus, ce-i potența relaționarea cu tagma activiștilor și ziariștilor județeni, întrepătrunsă
Eroi în moarte civilă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3982_a_5307]
-
proza și eseistica lui Vintilă Horia ș...ț, opera științifică a lui Bazil Munteanu, N. I. Herescu, literatura lui Paul Goma și a altora de același calibru". Mai departe, Aristarc are un cuvînt și despre inflația de scriitori din USR-ul postdecembrist, d-sa mirîndu-se de la înălțimea unui profesionalism nedubitativ și nelovit de exces lingvistic (chiar deloc!) că rîndurile sindicatului nostru de breaslă au crescut ca aluatul în copaie. Problema e că nu ajunge să-ți iei pseudonimul Aristarc ca să fii și
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
realist este, așa cum singur recunoaște, incompatibil cu orice formă de "poezie". Să revenim însă la evoluția ideilor lui Adrian Marino, după divorțul d-sale de "literatură" (inclusiv de "ideile literare"!). Dorind a se implica în dezbaterea privitoare la situația României postdecembriste, mai exact a propune un program de acțiune politic-socială, pleacă de la paradigma iluministă, adică de la acel cult al rațiunii, relaționat cu luminarea individului asupra drepturilor și datoriilor ce le are în societate și cu "progresul" multiplu al acesteia, manifest plenar
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
Mărgineanu, cu un scenariu de Răzvan Popescu. În această ordine de idei cu suspense în portretul robot, trebuie să recunoaștem însă că Triunghiul morții a fost un titlu predestinat pentru definirea "în corpore" a ultimelor trei producții purcese din perioada postdecembrista a între timp dispărutului C.N.C. Alături de ópusul de foarte lung metraj al lui Nicolaescu și Vadim, la care s-a lucrat vreo cinci ani, fără a mai numără miliardele sustrase altor producții, sînt celelalte două premiere ale stagiunii trecute, acestea
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
Urmărită în detaliile ei cele mai hazlii - cu un umor debordant, cu o ironie pe măsură, parodic și satiric - "nebunia" percepută la scară redusă a unui singur oraș ar putea fi reprodusa la o scară mai mare; a societății românești postdecembriste. Trufiile, orgoliile, politică și propagandă electorală, protocronismul stupid, goana după senzații tari a cotidienelor de tipul "Bahluiului", superficialitatea, filozofarea mioritica, mediocritatea, apoi bovarismele individuale și colective sînt toate prinse într-un insectar mobil, fără note și explicații, sistemul aluziilor fiind
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
prin eforturile sale, dăruiește semenilor exact informațiile de care ei au nevoie pentru a se descurca în hățișurile unei realități din ce în ce mai complicate! Și încă: în toți acești 15 ani, „Agenda” a mai reușit o performanță rar întâlnită în presa românească postdecembristă - și-a urmat cu îndărătnicie Ideea de întemeiere, ce i-a devenit și crez, și perspectivă, și ființă. A rămas consecventă pattern-ului, fără ca acest lucru să însemne, cum se spune, „înghețare în proiect”! Dimpotrivă! A fost, în toți acești
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
director general al publicațiilor „Focus Vest“ și „Ziua de Vest“ La 23 ianuarie 1990 apărea primul număr al viitorului cotidian „Timișoara“. În aceeași zi, 23 ianuarie, apărea primul număr al „Gazetei de Vest“. La 28 ianuarie debuta pe piața presei postdecembriste săptămânalul „Dialog liberal“. La 11 februarie 1990 ieșea de sub tipar primul număr al săptămânalului „Agenda“. Cum ar veni, mulți am fost, puțini am rămas... Tenacitatea fondatorului, Zoli Kovacs, apoi devotamentul excepțional al colaboratorilor au făcut ca foicica din februarie 1990
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
top, nu vinde, n-aduce public, nu a auzit nici dracu de el.” Evident, dat fiind subiectul, tânărul prozator și editor aduce în discuție și Uniunea Scriitorilor. Și o face în cunoștință de cauză: „...nu văd o perioadă în istoria postdecembristă a Uniunii în care să fi existat o serie comparabilă de evenimente pentru scriitori și publicul lor. Și n-am să mă refer la cele despre care știu în mod direct (parteneriate cu liceele bucureștene, cinema-ul literar, orele de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3869_a_5194]
-
care lipsa de probe reprezintă o uzanță judiciară, iar prezumția de nevinovăție un moft de fațadă. Ceea ce la domnul Funeriu ține loc de - și e de fapt mult mai mult decât o prefață pare, în comparație cu fierbințeala gripată a micilor târguieli postdecembriste, o adiere de aer rece și curat. Toată admirația pentru un demers atât de ingenios și de consecvent onest! Altceva decât disidențele de liberă trecere ale ultimilor ani, decât epopeile de buzunar completate pe genunchi cu datele personale, la coadă
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
noastră. Ar fi deci mai înțelept să ne imaginăm, prudent, cum vor arăta - în sintezele din nu prea îndepărtatul an 2030 - valurile successive de "optzeciști", de "nouăzeciști", de "milenariști" și de alți "-iști" care s-au bulucit în arena literară postdecembristă. Vor arăta, probabil, ca un grup de tineri cam ciudați (pentru că, atunci, toți vor fi rămas tineri!), preocupați pînă la sațietate de sex și de deconstrucția limbajului, grav bolnavi de cam aceleași boli, în concluzie - trei-patru generații biologice, din care
Generație și degenerare by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10190_a_11515]
-
rând pentru că e "țărancă de origine" (p. 835). Nu fac o observație superficială, ci numai una simptomatică, ușor de aprofundat dacă mergem pe această filieră depistată. E. Lovinescu e tratat mult prea expeditiv, în abia trei pagini, plus o addenda postdecembristă despre agendele restituite recent (p. 472-476). Modernismul nu este agreat (nici numit, nici teoretizat, nici pus în ecuație cu alte tendințe) de către Ion Rotaru în nici una din etapele lui din secolul XX. Subliniază la un moment dat (p. 1293) faptul
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
sfârșitului de secol XX tot "forme ale clasicismului", nici măcar un tradiționalism reconsiderat. Nu-i atunci de mirare că poetul contemporan cel mai îndrăgit înainte de 1989 era Adrian Păunescu (deși certat, cu o dragoste dezamăgită, în versiunea din 2006, pentru rătăcirile postdecembriste într-o addenda, p. 795-796), căruia îi consacră nouă pagini, pe când lui Nichita Stănescu abia șase. E adevărat că în finalul din 2006 îl consideră pe Nichita Stănescu "cel mai însemnat poet al epocii noastre" (p. 768), dar în varianta
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
Grigurcu, individul conformist este aproape însemnat genetic. Situația istorică specială l-ar transforma pe conformist într-un odios. Aici intervine și o distorsionare gravă de perspectivă, prezentă în multe atitudini revizioniste, nu doar la Grigurcu: compararea compromisului "comunist" cu acela "postdecembrist". Este o premisă mistificatoare de la un capăt la altul. Este un mod de a bagateliza prima "vină" și în fond cea mai gravă. Compromisul postdecembrist nu poate fi tratat decît în termeni ironici, din perspectivă culturală - sînt jocurile diverselor grupuri
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
perspectivă, prezentă în multe atitudini revizioniste, nu doar la Grigurcu: compararea compromisului "comunist" cu acela "postdecembrist". Este o premisă mistificatoare de la un capăt la altul. Este un mod de a bagateliza prima "vină" și în fond cea mai gravă. Compromisul postdecembrist nu poate fi tratat decît în termeni ironici, din perspectivă culturală - sînt jocurile diverselor grupuri de influență, sînt jocuri politice, nu literare. E aproape amuzant cînd Simion decorează aproape tot guvernul PSD și la fel de amuzant ar fi fost dacă un
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
anul anterior suma de 60.899 lei. Parcă seamănă cu Mircea Diaconu? Sau nu? Cristian Mititelu e vicepreședinte la Alianța Civică (vezi AICI), o funcție onorabilă la un ONG și mai onorabil, care a jucat un rol important în societatea postdecembrista. Doar că legea audiovizualului spune la articolul 12 (2): “Calitatea de membru al Consiliului este incompatibilă cu funcțiile publice sau private, cu excepția celor didactice, daca nu dau naștere unor conflicte de interese”. Să fiu sinceră, nu pot să cred că
Pora a sesizat încă din 2012 incompatibilitatea lui Mititelu (CNA) by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/76976_a_78301]
-
că dificultățile au fost depășite. Dar acest V.D. s-a arătat încă mai inconsecvent, călcîndu-și fără jenă repetatele promisiuni. Oare din ce pricină? Mi s-a spus că l-a iritat poziția noastră prodemocratică. Ipochimenul care a dobîndit, în perioada postdecembristă, o considerabilă bunăstare personală, pesemne că nu-și dă seama, în orbirea nostalgiei dumisale comuniste, că sub Ceaușescu pentru o asemenea ,înfăptuire" ar fi ajuns în fața plutonului de execuție. La fel ca și acel grotesc negustor de fotbaliști (între multe
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
de lepădarea veșmintelor popești? Când s-a făcut pasul de la smerenie la delectare, și mai ales când au început a fi cântate femeia și vinul”. Și Eugen Negrici practică într- adevăr ceea ce predică. În comentarea actualității literare (ba chiar sociale) postdecembriste, el se dovedește un analist cu atât mai lucid cu cât stilistica lui traversează, relaxat, aproape toate gamele atitudinale posibile, de la sarcasm și ironie neagră până la umorul cel mai pur. Prejudecățile, „falsele concepte”, clișeele, „fenomenele ignorate” ale vieții culturale românești
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
Cu reminiscențe terminologice de la bacalaureat 2003, „simulez... un incipit” epistolar, remarcând: cu Mircea Martin și cu Mihai Zamfir, formați un triumvirat universitar exemplar, reprezentând promoțiile șaizeciste de „filologi” bucureșteni. Se pare că Mihai Zamfir vă depășește, în ipostaza de... prozator postdecembrist, cultivând romanul și scrisoarea... exotică, lusitană. Vi-i alătur pe Eugen Simion, care a traversat, fără tribut ideologic, „obsedantul deceniu”, ca student, preferând opacitatea la proletcultism și la realism socialist, și pe C. Stănescu, care, acum, în tranziție, susține profesoral
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]