1,723 matches
-
Ibidem, p. 332. 105 V. Roger Caillois, Eseuri despre imaginație, în românește de Viorel Grecu, Prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1975, I, pp. 30-204. 106 Cf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, Prefață și Postfață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1977, p. 453. 107 Jean-Jacques Rousseau, Eseu despre originea limbilor, Unde se vorbește despre melodie și despre imitația muzicală, traducere, prefață și comentariu de Eugen Munteanu, Editura Polirom, Iași, 1999, v. Nota 131 de la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Eseu despre dansul popular românesc, Editura Cartea Românească, București, 1982, p. 20. 121 Ibidem, p. 16. 122 Ibidem, pp. 15-16. 123 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis, traducere și postfață de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 35. 124 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Postfață de Gheorghe Vlăduțescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 130. 125 Cf. Enciclopedie de filozofie și științe umane, traducere de Luminița Cosma
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prefață de Muguraș Constantinescu, Editura Univers, București, 2003, p. 155. 11 C. I. Gulian, Mit și cultură, Editura Politică, București, 1968, p. 62. 12 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, Prefață și postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977, p. 491. 13 Ibidem, p. 451. 14 Ibidem, p. 463. 15 Claude Lévi-Strauss, Antropologia structurală, Prefață de Ion Almaș, Traducere din limba franceză de J. Pecher, Editura Politică, București, 1978, p. 250. 16
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
200 4.2. Priviri în oglindă 203 5. JURNALUL UNEI CĂLĂTORII TRANSDISCIPLINARE 233 5.1. Călătoria pas cu pas sau confesiunile unui coordonator (Mirela Mureșan) 233 5.2. "În faptă, lumea-i călătoria trans a sufletului nostru..." (Camelia Circa-Chirilă) 241 POSTFAȚĂ: O "ALTFEL" DE ȘCOALĂ (Florentina Sâmihăian) 244 ABSTRACT 247 Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
contrastivă, aluzia, citatul etc.) și extra textuale (imagini, sunet în reclamele din sfera audiovizualului), menite să capteze aten ția, să convingă potențialii cumpărători/beneficiari ai serviciilor. - Textele de prezentare a unei cărți/de escortă (Cuvânt înainte, Prefață, Argument al autorului, Postfață, cronica de carte, sinteza de pe coperta a patra) sunt, de cele mai multe ori, texte de graniță care îmbină dezideratele textului publicitar (strategii persuasive, acce sibilitate etc.) cu elemente specifice unui studiu critic (judecăți de valoare, limbaj specific paratextului, utilizarea unor termeni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
măsură, concedându-le propria existență"(op. cit., p. 18). 126 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 54. 127 Ibid., p. 55. 128 Al. Boboc, Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 89. 129 Cf. Al. Boboc, Postfață la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 107. 130 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 54. 131 Ibid. 132 Ibid., p. 8. 133 Al. Boboc, Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 76. 134
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
op. cit., pp. 56-57. 60 T. Vianu, Opere, 8, p. 177. 61 L. Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii în Poezii, București, Editura pentru Literatură, 1966, p. 3. 62 Id., Ființa istorică, p. 178. 63 Cf. Al. Boboc, Postfață la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 113. 64 V. Drăghici, Notele traducătorului la W. Dilthey, Construcția..., p. 143. 65 Apud V. Drăghici, ibid., p. 138. 66 Apud A. Metzger, op. cit., p. 33. 67 G. Simmel, Vom Wesen der
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
eșuînd în verdicte nedrepte: dau doar cîteva exemple Liviu Ciulei, O. Paler, Iulian Vișa sau Lazăr Vrabie. Amintirile cunoscutului actor devin însă un capitol important al memorialisticii noastre de specialitate. Această carte care "conține mai multe cărți" (cum remarcă în postfață și Victor Frunză) informează, meditează, reamintește, iubește și acuză. Profitabil, de fapt, pentru noi toți... De ce nu voi pleca din țară niciodată?!... ...Răspuns: eu nu voi pleca din țară, niciodată, fiindcă m-am deprins să fac (fuck)... jocuri de cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Ion, Cezar Petrescu, Editura Albatros, București, 1972. 3) Constantinescu, Pompiliu, Cezar Petrescu: La Paradis general; Aranca, stima lacurilor; Comoara regelui Dromichet; Plecat fără adresa (1900); Nepoata Hatmanului Toma, în Scrieri 4, Editura Minerva, 1970. 4) Ciopraga, Constantin, În apropierea fantasticului, postfața la Cezar Petrescu, Proza fantastică, Editura Junimea, Iași, 1986. 5) Crohmălniceanu, Ovid. S., Literatura română între cele două războaie mondiale, I, Editura Minerva, București, 1972. 6) Dan, Sergiu Pavel, Proza fantastică românească, Editura Minerva, București, 1975. 7) Lovinescu, E., Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Aslan, Odett, Le cimetière des voitures, în Jean Jaquot (coord.), Leș voies de la création théâtrale (1), Editions du Centre Național de la Recherche Scientifique, Paris, 1978. 9) Assunto, Rosario, Universul că spectacol. Artă și filosofía Europei baroce, traducere de Florina Nicolae, postfața de Ion Frunzetti, Editura Meridiane, București, 1983. 10) Balasz, Béla, Arta filmului, traducere din limba maghiară de Raoul Șorban, Editura de Stat pentru literatură și arta, București, 1957. 11) Bazin, André, Qu'est-ce que le cinéma?, Leș Editions du Cerf
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Bastide, Le "Chateau intérieur" de l'homme noir, în Eventail de l'Histoire vivante, Hommage à Lucien Febvre, A. Colin, 1953, apud Gilbert Durând, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, Editura Univers Enciclopedic, București, traducere de Marcel Aderca, postfața de Cornel Mihai Ionescu, 1998, p. 404. 90 "Măștile "sunt în avangardă împotriva morții", după care se laicizează și devin un sprijin al emoției estetice pure. Tocmai în această trecere de la religios la estetic se situează magia și ritualul sau
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Calderón, Teatro// Ce este viața? O iluzie?/ O umbră, o ficțiune?/ Și cel mai mare bine este mic/ Pentru ca viața este vis/ Și toate visuri sunt.)" Rosario Assunto, Universul că spectacol. Artă și filosofía Europei baroce, traducere de Florina Nicolae, postfața de Ion Frunzetti, Editura Meridiane, București, 1983, pp. 154-155. 102 David Le Breton, Antropologia corpului și modernitatea, traducere de Doina Lică, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, p.76. 103 "Milos retourne à la "voiture A". Îl aperçoit la paire de chaussures
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de a se fi născut". Se revoltă împotriva lui Dumnezeu, pe care îl face vinovat de a fi făcut o creație inutilă și alege scrisul, ca "o revanșa a creaturii și o replică la o creație de mântuiala"40. În postfața volumului Razne 41, Nicolae Florescu spune: "Adolescent întârziat până aproape de varsta patriarhilor, Cioran și-a repetat la nesfârșit chipul, inițial fixat pe coordonatele limită și în culori de doliu, ca în metaforă mitică a șarpelui ouroboros, crescând din sine, hrănindu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Fernando Savater, Nihilismo y Acción, Ed. Taurus, 1990, p. 18: "la nada está en mí mismo". 40 Emil Cioran, Exerciții de admirație, p. 197. 41 Emil Cioran, Razne, Cuvânt înainte de Monica Lovinescu, Ed. Jurnal literar, București, 1995, ediție îngrijita și postfața de Nicolae Florescu. 42 P.64. Ouroborosul (sau uroboros), animatorul universal, este reprezentat printr-un șarpe, străvechi simbol al unui zeu indian, gravat pe marginea primelor reprezentări ale lumii, fiind promotorul vieții, cel care creeaza timpul, face să se rotească
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
reține totuși cîteva titluri, fie de abordări globale, fie de analiză parțială a fenomenului: Dan Petrescu/ Liviu Cangeopol, Ce-ar mai fi de spus. Convorbiri libere într-o țară ocupată, ediția a III-a, Ed. Nemira, București, 2000, cu remarcabila postfață a Cristinei Petrescu; Lucian Boia (coordonator), Miturile comunismului românesc, Ed. Nemira, 1998; Pavel Câmpeanu, Ceaușescu, anii numărătorii inverse, Ed. Polirom, Iași, 2002; Marius Oprea, Banalitatea răului. O istorie a securității în documente, 1948-1989, Ed. Polirom, Iași, 2002; Marius Oprea (coordonator
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
în op. cit., p. 199. 149 Ibidem, p. 200. 150 Ibidem. p. 205. 151 Camil Baltazar, Evocări și dialoguri literare, București, Editura Minerva, 1974. 152 Camil Baltazar, ,,Un scriitor unic", în op. cit., p. 176. 153 Pompiliu Constantinescu, Romanul românesc interbelic, Antologie, postfață și bibliografie de G. Gheorghiță, București, Editura Minerva, 1977. 154 Pompiliu Constantinescu, ,,M. Blecher: Inimi cicatrizate" în op. cit., p. 239. 155 Ibidem, p. 241. 156 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 27. 157 Ibidem. 158 Dominique Maingueneau
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Iași : Institutul European, 2010 ISBN 978973-611-670-4 82.09-31 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA GEO VASILE Europa în cincizeci de romane (cu o postfață a autorului) INSTITUTUL EUROPEAN 2010 CUPRINS I. UN MILENIU DE FICȚIUNE / 11 Protagoniști: Cititorul și Cititoarea (Italo Calvino) / 13 Portofoliul narativ al lumii și tarotul (Italo Calvino) / 17 Scrisul te face liber (Primo Levi) / 22 Romanul cu o sută de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
254 VIII. TRAVESTI, AVENTURI ÎN PROVINCIA UNIVERSALĂ / 259 Statut special în Sodoma (Alexandru Ecovoiu) / 261 Aventuri în provincia universală (Petru Cimpoeșu) / 266 Thanatos Carnaval (Florin Șlapac) / 275 Ultimul Papă (Dan Stanca) / 281 Revanșa spiritului (Mircea Cărtărescu) / 285 RESTAURAȚIA MAGIEI EPICE (postfață) / 291 INDEX / 295 Europa este demnitatea individului aflată în opoziție față de orice totalitarism. Claudio Magris Capitolul I Un mileniu de ficțiune Protagoniști: Cititorul și Cititoarea Personalitate de prim rang a scenei literar-artistice și editoriale italiene timp de peste trei decenii, Italo
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
am oprit la cartea Dacă într-o noapte de iarnă un călător (Editura Polirom, 2006, reeditare) partitură dificilă prin nestatornicul balans stilistic, accesibilă în limba română grație traducerii pline de har a italienistei Anca Giurescu, ce semnează și o subtilă postfață. Cititorul este chiar protagonistul colajului celor zece povestiri, începute seducător și neduse la capăt, în chip premeditat. Căci cititorul și cititoarea, personaje ce circulă liber prin cele zece texte, sunt mult prea inteligente spre a nu-și imagina sfârșitul sau
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Miranda protagonistul părții a doua a romanului; în care se rescrie partea întâi, viața și opera funestă a lui Caliban, punctul de vedere, vocea și registrul analitic fiind cele ale Mirandei. În privința contextualizării Colecționarului, împărtășim opțiunea lui Dan Grigorescu din postfață, ce-l vede pe Fowles, acest autor foarte britanic, solidar cu "tinerii mânioși" ai anilor '60, tip John Braine, Kingsley Amis sau cu americanul Sillitoe (lecturile preferate ale Mirandei). Senzor al acelui climat de reajustări vertiginoase în palierele piramidei sociale
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un best-seller. Tradusă în peste 35 de limbi, ecranizată la Hollywod de Anthony Minghella (cu Juliette Binoche în rolul principal), narațiunea lui Schlink apare acum și în limba română, sub titlul Cititorul (Editura Polirom, 2002, 209 p.), cu o excelentă postfață semnată de Dumitru Radu Popa. Scrisă în cheia rememorării, a reconstituirii și a restituirii unei obsesii, povestea adolescentului, a tânărului și în fine, a maturului protagonist Michael Berg, debutează printr-un love-story și se termină cu o multiplă problemă de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
literaturii române. Fundamente teoreticoaplicative (2008), Hieroglifele poeților (2008), Basarab Nicolescu. Eseu monografic (2008, 2009), Fantastic și alteritate (2013). A mai publicat peste 400 de studii, articole, cronici și recenzii în principalele reviste de cultură și academice din țară, prefețe sau postfețe la numeroase volume de poezie și critică literară etc. A primit mai multe premii pentru activitatea de critică literară., Editura Institutul European). Emanuela Ilie, Dicționarul critic al poeziei ieșene contemporane (c) 2013, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iași. Debut publicistic în "Convorbiri literare" (1988) și editorial cu romanul Șevaletul (1995). Colaborează la "Convorbiri literare", "Cronica", "Baadul literar" ș.a. Cărți de poezie publicate: Plaja, Editura Cronica, Iași, 1996; Pe malul Aheronului, Editura Cronica, Iași, 1999; Psalmi (cu o postfață de Valeriu Stancu), Editura Cronica, Iași, 2004; Foamea de timp (cu o prefață de Ioan Holban), Editura Cronica, Iași, 2006; Suspendat spre fructul prelung (cu o prefață de Ioan Holban), Editura Cronica, Iași, 2009; Faldurile nopții (cu o prefață de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
spre fructul prelung (cu o prefață de Ioan Holban), Editura Cronica, Iași, 2009; Faldurile nopții (cu o prefață de Ioan Holban), Editura Junimea, Iași, 2012. Alte volume publicate: Șevaletul (roman), Editura Boema, Iași, 1995; Podul de piatră (povestiri, cu o postfață de Nichita Danilov), Editura Junimea, Iași, 2004; Apocalipsa perpetuă (scenete, cu o prefață de Bogdan Ulmu), Editura Cronica, Iași, 2004. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Ștefan Amariței ar putea fi inclus în familia versificatorilor (neo)moderniști, vizionari, gnomici și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
longa, vita brevis, Editura Iași, 1997; Invazia vidului, Editura Moldova, Iași, 1999; Robit eternității (cu o prefață de Liviu Leonte), Editura Nord Est, Iași, 1999; Sfinxul (cu o prefață de Ioan Constantinescu), Editura Dosoftei, Iași, 2000; Fusese destul (cu o postfață de Corneliu Ștefanache), Editura Moldova, Iași, 2000; Pe valurile purgatoriului, Editura Moldova, Iași, 2001; Cu barca pe Styx (cu prefețe de AI. Călinescu, Const. Ciopraga și Al. Husar), Editura Moldova, Iași, 2001; Curcubeul gândului, Editura Junimea, Iași, 2002. Nu numai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]