1,302 matches
-
HIGROMA SUBDURALĂ Higroma este o colecție lichidiană situată în spațiul subdural, secundar unei brese la nivelul arahnoidei. Pe investigația CT și RMN se vizualizează o colecție hipodensă, cu densități sau semnal similare cu cele ale LCR-ului. Poate să apară posttraumatic sau după degradarea unui hematom (fig. 3.19 și 3.20). LEZIUNI INTRA-AXIALE CONTUZIA CEREBRALĂ Contuziile cerebrale reprezintă leziuni traumatice primare ce afectează substanța cenușie superficială, pot fi edematoase sau hemoragice. Sunt produse prin impactul direct al suprafetei corticale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
forma unor leziuni cavitare, în hiposemnal T1, FLAIR (fig. 3.22). HEMATOM INTRAPARENCHIMATOS Hematomul intraparenchimatos (HIP) reprezintă o colecție hematică prezentă în substanța cerebrală, relativ bine delimitată de țesuturile din jur, care se 82 poate dezvolta ca și hematom imediat posttraumatic, sau în decurs de câteva ore, prin confluarea zonelor de contuzie hemoragică. Diagnosticul diferențial cu hematoamele primare post hipertensive se face prin prezența unor leziuni asociate: fractura craniană, colecții hematice subdurale, contuzii sau dilacerări în alte zone ale creierului (fig
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
câteva ore, prin confluarea zonelor de contuzie hemoragică. Diagnosticul diferențial cu hematoamele primare post hipertensive se face prin prezența unor leziuni asociate: fractura craniană, colecții hematice subdurale, contuzii sau dilacerări în alte zone ale creierului (fig. 3.23). HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ POSTTRAUMATICĂ Din punct de vedere imagistic, pe investigația CT apare o colecție lichidiană hiperdensă (cu densități aproximative de 70-90 UH) prezentă în toți ventriculii cerebrali sau numai în anumite zone ale lor (fig. 3.24). LEZIUNI AXONALE DIFUZE Leziunea axonală difuză
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
investigația CT apare o colecție lichidiană hiperdensă (cu densități aproximative de 70-90 UH) prezentă în toți ventriculii cerebrali sau numai în anumite zone ale lor (fig. 3.24). LEZIUNI AXONALE DIFUZE Leziunea axonală difuză (LAD) este un tip de leziune posttraumatică frecventă în TCC închise. LAD apar secundar unor forțe de forfecare, produse prin mecanism de accelerație și rotație. Leziunile reprezintă microhemoragii la nivelul joncțiunii cortico-medulare, în corpul calos, în centrii semiovali, în substanța cenușie profundă și în trunchiul cerebral (în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
mai ales nehemoragice. În prezent, secvențele RMN noi arată clar ca LAD sunt mai ales hemoragice. Hidrocefalia poate fi o sechelă a LAD și are importanță în recuperarea pacientului. Există legătură între volumul ventricular și tulburările de memorie și atenție posttraumatice. LEZIUNILE DE TRUNCHI CEREBRAL Leziunile pot fi primare sau secundare. Leziunile primare apar în urma undei de șoc și se asociază cu LAD ducând la leziuni de discontinuitate la nivelul fasciculelor substanței albe. Leziunile secundare apar în urma conurilor de angajare, în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
apare în hipersemnal, iar pe mapa ADC edemul vasogenic apare în hipersemnal, datorită creșterii cantității de apă extracelulare, iar edemul citotoxic apare în hiposemnal accentuat (restricție de difuzie) datorită creșterii volumului apei intracelulare (fig. 3.31). HERNIA CEREBRALĂ Hernia cerebrală posttraumatică (HC) apare în urma efectului de masă exercitat de leziunile posttraumatice focale sau difuze (hematoame, contuzii, edem), țesutul cerebral herniază dintr-un compartiment în altul (fig. 3.32). Hernia subfalciformă. În urma efectului de masă, dat de suferința emisferului cerebral, girusul cingulat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
în hipersemnal, datorită creșterii cantității de apă extracelulare, iar edemul citotoxic apare în hiposemnal accentuat (restricție de difuzie) datorită creșterii volumului apei intracelulare (fig. 3.31). HERNIA CEREBRALĂ Hernia cerebrală posttraumatică (HC) apare în urma efectului de masă exercitat de leziunile posttraumatice focale sau difuze (hematoame, contuzii, edem), țesutul cerebral herniază dintr-un compartiment în altul (fig. 3.32). Hernia subfalciformă. În urma efectului de masă, dat de suferința emisferului cerebral, girusul cingulat este împins pe sub coasă. Imagistic se vizualizează hernierea girus cinguli
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
a osului sfenoid, poate fi ascendentă (lobul frontal este deplasat antero-superior peste aripa sfenoidală) sau descendentă (fața orbitară a lobului frontal este deplasată postero-inferior peste aripa sfenoidală). Hernia externă. Sinonim: fungus cerebral când țesutul cerebral herniază printr-un defect osos posttraumatic. INFARCTUL CEREBRAL Această complicație posttraumatică apare secundar unei leziuni vasculare directe sau în cazul alterării hemodinamicii cerebrale, indusă de leziunile cerebrale posttraumatice. Cel mai frecvent apar în teritoriul vascular al ACP, ACM, ACA și vertebrobazilar. Tehnicile RMN - angiografia RMN, difuzia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
ascendentă (lobul frontal este deplasat antero-superior peste aripa sfenoidală) sau descendentă (fața orbitară a lobului frontal este deplasată postero-inferior peste aripa sfenoidală). Hernia externă. Sinonim: fungus cerebral când țesutul cerebral herniază printr-un defect osos posttraumatic. INFARCTUL CEREBRAL Această complicație posttraumatică apare secundar unei leziuni vasculare directe sau în cazul alterării hemodinamicii cerebrale, indusă de leziunile cerebrale posttraumatice. Cel mai frecvent apar în teritoriul vascular al ACP, ACM, ACA și vertebrobazilar. Tehnicile RMN - angiografia RMN, difuzia, perfuzia și spectroscopie - sunt utile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
deplasată postero-inferior peste aripa sfenoidală). Hernia externă. Sinonim: fungus cerebral când țesutul cerebral herniază printr-un defect osos posttraumatic. INFARCTUL CEREBRAL Această complicație posttraumatică apare secundar unei leziuni vasculare directe sau în cazul alterării hemodinamicii cerebrale, indusă de leziunile cerebrale posttraumatice. Cel mai frecvent apar în teritoriul vascular al ACP, ACM, ACA și vertebrobazilar. Tehnicile RMN - angiografia RMN, difuzia, perfuzia și spectroscopie - sunt utile în detectarea precoce a acestei complicații (fig. 3.37). PNEUMOCEFALIA Prezența aerului intracranian, de obicei asociată cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
3.37). PNEUMOCEFALIA Prezența aerului intracranian, de obicei asociată cu soluție de discontinuitate osoasă. Pot să apară complicații gen meningită, cu mortalitate de până la 16% [18]. CT pune în evidență cele mai mici bule de aer (fig. 3.38). FISTULA POSTTRAUMATICĂ DE LICHID CEFALORAHIDIAN Reprezintă un traiect de comunicare directă între spațiile subarahnoidiene și compartimentul extracranian, secundar unei soluții de discontinuitate osoasă. Cel mai frecvent apare în cazul fracturilor de baza craniului. O fistulă LCR netratată, poate duce la meningită sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
fractură ale bazei de craniu (fig. 3.39), iar examenul RMN fără contrast, în special prin utilizarea secvențelor T2 ponderate (CISS, SPACE), evidențiază traiectul fistulos de comunicare intre spatiile subarahnoidiene și compartimentele extracraniene (fig. 3.40 a, b). LEZIUNI VASCULARE POSTTRAUMATICE Atât leziunile penetrante, cât și TCC închise ale capului și gâtului, pot produce leziuni vasculare precum ocluzia, disecția, pseudoanevrismul, tromboza venoasă sau arterială și fistula arterio-venoasă. Complicațiile leziunilor vasculare sunt infarctul și hemoragia [19,20]. Examenul clinic are senzitivitatea scăzută
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
sunt infarctul și hemoragia [19,20]. Examenul clinic are senzitivitatea scăzută (61%), tehnicile imagistice tip angiografia CT-multislice, RMN și angiografia RMN, angiografia Seldinger pe patru vase fiind de real folos [21-23]. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ Fistula carotido-cavernoasă (FCC) reprezintă o comunicare anormală posttraumatică între artera carotidă internă și sinusul cavernos. Fistula este rezultatul unei dilacerări în peretele arterial cauzat de un fragment osos sau în urma undelor de șoc care produc o dilacerare arterială [24,19,20]. Investigația CT și RMN pune în evidență
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
30 de zile, iar pentru Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie , județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 20 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel, durata optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221115_a_222444]
-
30 de zile, iar pentru Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie , județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 20 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel, durata optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221119_a_222448]
-
30 de zile, iar pentru Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie , județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 20 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel, durata optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221117_a_222446]
-
30 de zile, iar pentru Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie , județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 20 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel, durata optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221067_a_222396]
-
30 de zile, iar pentru Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie , județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 20 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel, durata optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221069_a_222398]
-
curanți care fac recomandarea: - pneumologi, interniști, pediatri, cardiologi, oncologi Aparatele de ventilație noninvazivă se acordă numai prin închiriere pentru următoarele afecțiuni: - boală toracică restrictivă (scolioza gravă, pectus excavatum - stern înfundat, pectus carinatum - torace în carenă, boala Bechterew, deformarea postoperatorie sau posttraumatică, boala pleurală restrictivă) - boală neuromusculară - fibroza chistică Pentru boala toracică restrictivă și boala neuromusculară, alături de simptomele de insuficiență respiratorie și alterarea calității vieții, trebuie îndeplinit cel puțin unul dintre criteriile de mai jos: - hipercapnie cronică diurnă cu PaCO2 ≥ 45 mm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262547_a_263876]
-
II. Fracturi de arc posterior: a) fracturi de apofize (transverse, spinoase, articulare); ... b) fracturi de lame; ... c) fracturi de pediculi. ... III. Fracturi - luxații (cu sau fără leziuni disco-ligamentare), care nu au alt cuprins decât pura noțiune enunțată. În fața unei rezultante posttraumatice se poate vorbi de o leziune traumatică a unui anumit segment, urmând a detalia aspectul anatomopatologic și aspectul clinic - urmărit în evoluția sa. Importanța atingerilor medulo-radiculare reprezintă un capitol dominant în patologia traumatismelor rahidiene, prezența sau absența lor tranșează net
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
duc la sechele definitive: lipsă mare de substanță osoasă craniană post operatorie; volete mari, hemiplegii; paraplegii; tetratraplegii, tulburări psihice severe, crize comițiale frecvente, tulburări de vorbire, tulburări sfincteriene permanente. Simptomatologia poate duce la diagnostice grave: sindroame psihoorganice deteriorative până la demență posttraumatică. Multe leziuni ale măduvei spinării sunt determinate de fenomenele secundare din minutele și orele de după producerea traumatismului. Ca și în cazul TCC, și în cazurile de fracturi ale coloanei vertebrale și de leziuni ale măduvei spinării se vor aprecia numai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
muncă total sau parțial, astfel: 1. Afecțiuni ale nasului și ale sinusurilor Dintre afecțiunile nasului, în mod excepțional se poate evalua capacitatea de muncă pierdută cel puțin jumătate cu I.A. 50-69% pentru cazurile de ozenă neoperată sau rinită atrofică posttraumatică. 2. Afecțiunile esofagului Afecțiunile esofagiene sunt evaluate din punct de vedere al incapacități adaptative și al expertizei capacității de muncă la capitolul privind Afecțiunile digestive. 3. Afecțiunile laringelui - a. Diplegia recurențială (în poziție de abducție sau adducție), cu păstrarea vocii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
anxietate, de panică: tahicardie, transpirații, valuri de căldură; e. apar la câteva minute după eveniment, dispar după câteva ore, până la 2-3zile; f. poate exista amnezia parțială sau completă a episodului. - persistența simptomelor determină modificări de diagnostic. 2. STARE DE STRES POSTTRAUMATIC Este o tulburare care se constituie ca răspuns diferit sau prelungit la o situație sau un eveniment stresant (de scurtă sau lungă durată), în mod excepțional, amenințător sau catastrofic, care ar provoca simptome evidente de disperare la cele mai multe persoane. Criterii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
personale importante, de obicei de natură traumatizantă sau stresantă, de amploare prea mare pentru a putea fi explicate prin uitarea obișnuită. B. Perturbarea nu apare exclusiv pe parcursul unei tulburări disociative de identitate, al fugii disociative, al unei tulburări de stres posttraumatic, pe fondul unei tulburări acute de stres sau al tulburării de somatizare și nu este cauzată de efectele fiziologice directe ale unei substanțe sau ale unei tulburări neurologice ori ale unei alte condiții medicale generale. C. Simptomele cauzează suferințe semnificativă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
radiologic. Periartrita scapulohumerală Explorări obligatorii: - VSH; - examen radiologic; - testări articulare. Explorări suplimentare: - ecografie articulară; - R.M.N.; - tomografie computerizată. Distrofia simpatică reflexă (DSR) Explorări obligatorii: - VSH; - examen radiologic; - testări articulare. BAREM DE INVESTIGAȚII PENTRU EVALUAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ ÎN AFECȚIUNILE LOCOMOTORII SECHELELE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR (postfracturi, luxații, distrugeri părți moi) Redori articulare Explorări obligatorii: - radiografia articulației afectate (față + profil) - la pensionare și în caz de agravare; - testări articulare - la fiecare revizuire. Explorări suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile): - ecografie articulară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]