1,366 matches
-
responsabilitatea individuală. Altă lucrare, Politică și cultură. Pentru o nouă cultură română (1996), prelungește în mod convergent opțiunile unui teoretician al ideilor, pentru care rațiunea ultimă a literaturii se află totdeauna dincolo de ea, în cultural și ideologic. Este simptomatică ecuația postulată între cultural și politic. O alternativă obsedantă la români - cultură sau politică? - e substituită de o complementaritate alternativă între cultural și politic, ceea ce ar presupune o reformă concertată a ambilor termeni. Incompatibilitatea între cultură și politică ar putea fi anulată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Întreaga ei plenitudine. La rândul său, intimitatea devine un loc privilegiat al sensului - adică al de nespus-ului, al vagului, al aproximativului. Un mesaj al tăcerii. Cum sensul tinde să devină cu totul altceva decât umbra misterioasă a lucrurilor (așa cum postulează o Întreagă tradiție a „gramatologilor”, de la Trismegist Încoace), semnificațiile sale esoterice - atâtea câte sunt - se vor confunda cu cele ale universului conținut Între faldurile aparent opace ale biografiei. Ar fi, Însă, o enormă greșeală să echivalăm intimul cu diversele esoterisme
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mai departe, mai adânc, urmărind idealul, peste putință de atins de om, al unei cunoștințe definitive și absolute a universului. Dacă nu putem cunoaște ideea universală, morala cere ca cel puțin să credem în ele. Fapta morală, împlinirea datoriei, reclamă, postulează un suflet nemuritor și liber și un Dumnezeu desăvârșit. * Critica rațiunii practice sau Imperativul categoric. Teoria voinței, în care se arată că omul este o făptură care voiește împlinirea datoriei, o ființă morală, un mădular al lumii spirituale. Kant s-
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
una din caracteristicile de bază ale ființei umane. Snyder și Higgins (1990:216) se referă la "un public interior", însă acest angajament reflexiv este rareori o discuție pașnică; Raphael Demos (1960:588) vorbește despre "conflictul interior" (cf. Greenwald 1988). Fingarette postulează nu atît un dialog, cît un duet silențios, în care două sau mai multe părți ale personalității evită să comunice între ele. Kovar (1974:138) comentează teza lui Fingarette, spunînd că: Cel care se înșeală singur refuză cu bună știință
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cele două trebuie să se instaureze un dialog constant, evitând ca ideea să ajungă să se separe de realitate. Este periculos să se trăiască numai în împărăția cuvântului, a imaginii, a sofismului. De aici se deduce că trebuie să se postuleze un al treilea principiu: realitatea este superioară ideii. Aceasta implică evitarea diferitelor forme de tăinuire a realității: purismul cu iz angelic, totalitarismul de tip relativist, nominalismul ostentativ, proiectele mai mult formale decât reale, fundamentalismele anacronistice, eticismele lipsite de îngăduință, intelectualismele
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
mod necesar conflictul ideologic și problemele generate de bipolaritatea sistemului dominant. Din acest motiv, era suficientă Înțelegerea dinamicii sistemului dominant pentru a descrie și mai ales prezice modul de comportament internațional În orice zonă de pe glob. Totuși, această cheie universală, postulată În primii ani ai Războiului Rece, nu se potrivea realității de pe teren, datele empirice sugerând că, la nivel regional, lucrurile stăteau destul de frecvent altfel decât permitea teoria. În nici una din regiunile care, la acea vreme, erau În centrul atenției a
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
internaționale (Brecher, 1963, p. 213). În plus, acest tip de reprezentare implică faptul că orice sistem subordonat trebuie Înțeles În primul rând ca fiind rezultatul percepției unui anumit guvern. Trecerea de la percepția individuală la percepția colectivă, a cărei existență este postulată de altfel În mai multe studii (Binder, 1958; Brecher, 1963; 1969; Kaiser, 1968), nu este Însă explicată de teoriile sistemelor subordonate. Aveau să treacă aproape două decenii pentru ca această problemă să primească răspuns. 6.2.4. Complex de securitate Soluția
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
privind viitorul societății, pe baza presupozițiilor sau ipotezelor teoretice și a datelor actuale și istorice. În contrast cu prospectiva bazată pe extrapolare, care folosește presupoziții despre repetiția istoriei pentru a face predicții, metodele teoretice se bazează pe presupoziții despre cauză și efect, postulate În diverse teorii. În timp ce logica metodelor bazate pe extrapolare este, În esență, inductivă, logica metodelor teoretice este, În principal, deductivă. Există o serie de metode care-i ajută pe analiști În realizarea prospectivei teoretice: modelarea teoretică, modelarea cauzală, analiza regresiei
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ce țin de acțiunea, militară și chiar acțiunile militare efective Întreprinse de statul român pentru asigurarea securității naționale, precum și sistemul de alianțe și tratate la care aceasta a luat parte În același scop. A devenit deja un clișeu să fie postulată Însemnătatea sfârșitului Războiului Rece asupra sistemului internațional În Întregul său, atât la nivel practic, cât și teoretic 1. Lumea În care trăim astăzi este cu adevărat alta decât cea de acum douăzeci de ani. Lipsite de presiunea ideologică a Războiului
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sunt preocupate de aspecte precum modalitățile de abordare a amenințărilor violente sau procesul de dezarmare, demobilizare și reintegrare (DDR). În acest context, este ușor de observat că strategia de consolidare a păcii este similară strategiei de transformare a conflictelor. Ambele postulează necesitatea eliminării cauzelor conflictelor și Întăririi legăturilor dintre părților aflate În conflict, arătând că acestea sunt obiective pe termen lung. Lederach (1997) prezintă Însă strategia de consolidare drept un proces ce include cele trei abordări ale teoriei conflictului și care
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și colorantul nu va pătrunde, celula rămânând necolorată, ceea ce semnifică un răspuns imun eșuat În anul 1958, imunologul australian McFarlane Burnet, elaborează teoria selecției clonale, care a devenit paradigma imunologiei moderne și pentru care el a primit Premiul Nobel. Teoria postulează că sistemul imunitar este constituit dintr-un număr enorm de clone de limfocite, corespunzător unui număr egal de antigene. Fiecare clonă este alcătuită dintr-o populație de celule identice genetic care descind dintr-o singură celulă stem, prin mitoze succesive
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nu se înregistrează nici o reacție față de ele, deoarece organismul nu generează celule T cu specificitate pentru molecule self. Apariția însă a unor peptide nonself sau peptide self anormale declanșează mecanismul răspunsului imun. Există așa numita teorie a supravegherii imune, care postulează că celulele canceroase sintetizează proteine anormale care devin ținta atacului celulelor T citotoxice (TCD8+) spre a le distruge (Kimball, 1994). Calea de prelucrare clasa II a peptidului cu valoare de antigen (fig. 8.9) presupune interacția moleculelor CMH clasa II
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este distribuită numai în unele celule ale populației de eritrocite, pe când în forma sa pancelulară, toate eritrocitele au o oarecare cantitate de hemoglobină fetală. Forma pancelulară este cauzată de diferite deleții ale genelor în regiunea Gγ Aγ δ β. Se postulează că în această condiție este implicată o regiune de control de tip macaz localizată între locusul Aγ și locusul δ, determinând schimbarea de la sinteza de catene γ la sinteza de catene δ și β. O asemenea regiune este deletată în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de adaptare. Înmulțirea descrierilor etnografice fine și chiar studiile istorice au repus în discuție rolul cheie jucat de noțiunea de adaptare: în istoria umană, exemplele abundă de alegeri dezastruoase în materie de adaptare la mediu. În anii 1960, holismul, care postula integrarea sistemelor sociale și teoriile cauzale bazate pe o instanță determinantă a fost contestat. Anumiți antropologi au continuat să caute o ordine de regularizare globală și au propus noțiunea de ecosistem. Concept împrumutat din biologie, ecosistemul este format din ansamblul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
pilot, contestând convențiile narative ale etnografiei. Faptul de a recunoaște că scriitura nu merge de la sine că ea este, prin definiție, problematică nu a rămas fără efect asupra modului de a înțelege și de a defini științele umaniste. Orice stil postulează o teorie (o concepție generală asupra chestiunii discutate), o moștenire intelectuală ("literatura") și un angajament etic (să nu judeci, ci să înțelegi). Treptat, studiile despre condițiile de producere a cunoașterii științifice, punerea certitudinilor sub semnul întrebării au reabilitat povestirea experienței
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
un punct de vedere masculin. Cu siguranță, putem vorbi, legat de acest lucru, de prejudecată și bias, iar antropologia contemporană trebuie să le corecteze. La fel, nu poți opune în mod rațional realitatea specificităților locale ficțiunii universaliilor, care ar fi postulate iremediabil de savant. Antropologia are drept scop ultim explicarea variabilității faptelor umane, iar studiul acestei variabilități îl include în mod obligatoriu și pe acela al asemănărilor și universaliilor. Dacă diversitatea descrierilor particulare, prinsă într-o istorie în mișcare care redistribuie
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
țară pot fi, dintr-o dată, receptați și consacrați, într-un mod sau altul, în alte zone culturale. Imposibil deci să prezicem cu certitudine ce aspect cultural va circula sau nu. Sau să organizăm certitudini cu anticipație. Tot ce se poate postula este că surprizele vor fi, și în viitor, enorme. în definitiv, ce cotă critică avea în țară E. Ionescu? Despre acesta, G. Călinescu chiar scria (înainte de 1940), că... e de mirare că acest tânăr a dispărut din publicistică 20. Or
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
are nevoie de modificări, rolul noradrenalinei în patogeneza bolii afective continuă să merite atenție. În 1972, Janowsky, El-Yousef, Davis și Sererke (apud Hoeksema, S.N., 1998)154 au propus o ipoteză a echilibrului colinergic adrenergic în explicarea tulburărilor afective. Această ipoteză postulează că stările afective pot reprezenta echilibrul relativ dintre activitatea colinergică și adrenergică în părți relevante ale creierului. Mai exact, o creștere relativă a activității colinergice în detrimentul activității noradrenergice ar putea duce la depresie clinică, iar o hiperactivitate relativă de noradrenalină
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pe V. Alecsandri, selectează doar piesa Răzvan și Vidra a lui B.P. Hasdeu. Față de actor, se situează pe o poziție ambiguă: când îi cere o febrilitate de posedat, în stare să răscolească mulțimea de spectatori, când, în spiritul lui Diderot, postulează că un interpret trebuie să evolueze cât mai detașat de personajul său, să aibă, cu alte cuvinte, „simțirea simțirii”. Oscilația, și nu e singura, se explică nu numai prin umoarea de moment, ci și printr-un anume diletantism într-ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
mare personalitate culturală a Iașului interbelic, care, alături de Sadoveanu și Topîrceanu, fondează în 1936 revista „Însemnări ieșene” unde, între altele, în poezii de o sensibilitate remarcabilă „cântă muntele, sora lui pădurea, pe mama, pe tata, fundamentalele aspecte ale naturii”, cum postulează un țăran dezrădăcinat și cu talent. Gr. T. Popa face studiile liceale și universitare la Liceul Național între 19031911 și la Facultatea de Medicină a Universității din Iași, unde-și obține și doctoratul în medicină și chirurgie. Primii ani ai
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mai generale, o precizare a principiilor "intermediare", mai specifice, și precizarea complexului de drepturi care decurge din etapa anterioară. În acest sens, nu poate fi acceptată niciuna dintre definițiile normative recurente, care înțeleg democrația doar ca un regim politic care postulează o "corespondență obligatorie între actele guvernului și dorințele celor afectați de acestea" (May, 1978: 1), sau, într-o versiune parțial diferită, ca un regim politic caracterizat de o "continuă "receptivitate" a guvernului la dorințele cetățenilor săi, considerați egali din punct
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Autoritarisme Dincolo de diferitele încercări de a defini autoritarismul [cf. Bayart, 1976] de către autorii clasici (Marx propunea modelul bonapartismului, Gramsci al cezarismului; alții au folosit expresii similare, ca, de pildă, cea de neo-bismarkism [Hermet, 1975]). Definiția lui Linz (vezi mai sus) postulează un pluralism politic limitat și iresponsabil, prezența mentalității caracteristice, absența mobilizării politice externe sau interne, limite definite eronat în mod oficial, dar predictibile în exercitarea represiunii [Linz, 1964: 255]. Despre primele trei caracteristici s-a spus că (atunci când există un
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
nu este pe deplin înțeleasă, explicațiile fiind încă la nivel de supoziții. Implicarea factorilor genetici este sugerată de situațiile, de altfel rare, când în antecedentele bolnavilor cu acalazie se recunosc rude de gradul I cu aceeași afecțiune. Deși a fost postulată și o etiologie virală, studiile electron microscopice nu au confirmat-o. Patogeneza. Substratul anomaliilor principale care definesc acalazia cardiei (relaxarea anormală sau absentă a SEI și pierderea progresivă a capacității peristaltice a esofagului) pare a fi o pierdere a funcției
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
anii '70, dar lucrările lui Heinz von Foerster au fost evocate, mai ales de către Henri Atlan și Jean-Pierre Dupuy. Heinz von Foerster, care a participat la ultimele cinci conferințe Macy, a devenit în anii `50 liderul acestei "a doua cibernetici". Postulînd că observatorul modifică fenomenul observat, această mișcare se apleca asupra ansamblului obiect observat/observator și se întreba cum să evite perturbarea obiectului aflat sub observație de că-tre observator. Von Foerster a definit un "prin-cipiu de ordine pornind de la zgomot" și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vorba de o intrigă a Altuia în Același, care nu echivalează cu o deschidere a Altuia în Același. (Altfel decît a fi sau dincolo de esență) Această urmă a prezenței Altuia, reliefată de particula reflexivă se (alta decît impersonalul se heideggerian), postulează o distanțare de sine, o luare în calcul a sinelui ca fiind Altul, reflecție ce amintește în bună măsură de un alt filosof francez, Jean-Paul Sartre, cu deosebirea că la Sartre acea "distanță" marchează o ruptură, o zonă de neant
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]