1,898 matches
-
și cea a Creatorului a constat în accentul pus pe transcendența tare a divinului. Pornind de la această temă, se puteau dezvolta mai multe linii de gîndire. Soluția lui Cusanus, de pildă, a mizat pe antinomie, pe coincidența opuselor care se potențează unul pe celălalt. La fel de tare ca separarea este, la Cusanus, uniunea între infinit și finit. Transcendența tare a divinului are o legătură intimă cu entitățile lumii create. Ontologic vorbind, ele constituie, toate, o desfășurare a intențiilor divine, sînt unitatea divină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
autodeterminarea funcționează astăzi mai ales după o paradigmă comercială, ca opțiune între numeroase oferte, de unde o selectăm cu greu pe cea favorită, lăsînd la o parte cu regret o mulțime de altele, poate la fel de convenabile. Libertatea tîrziu modernă presupune și potențează multiplicitatea luxuriantă, ireductibilă, de unde ai din plin de ales ceea ce convine cît mai bine singularității tale. Societățile vechi nu ignorau deloc, în materie spirituală, diversitatea, inovația, alternativa. Dar acestea fie rămîneau mai mult sau mai puțin marginale în raport cu tradiția comună
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modernă, cercetarea în genere să se concentreze, cu toată forța ei, asupra domeniului imanent, unde totul era de descoperit fără ajutorul și fără autoritatea unor dogme și tradiții nechestionabile. Condiția cercetătorului și condiția obiectului cercetat furnizează așadar amîndouă noutate, își potențează una alteia noutatea. Cunoașterea nu mai este un teritoriu cu poteci și hotare bine cunoscute ; este, dimpotrivă, o Lume Nouă, căreia nu i se văd granițele, care e verosimil să nu aibă granițe. Deși preia o parte dintre postulatele cusane
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tonusul postural, echilibrul și mersul;dificultatea de a se confrunta cu diferite probleme ale vieții cotidiene și de relație;dereglările de incontinență (deseori revelatoare ale unei fragilități în creștere);denutriția, cauză sau consecință, ce agravează celelalte fragilități și, în particular, potențează fragilitatea imunitară, musculară și cognitiv-emoțională. 40.3. Sarcopenia - o latură majoră a fragilității Se cunoaște că, după vârsta de 40 ani, apare o scădere progresivă a masei musculare cu 15% la fiecare decadă, iar după 70 de ani scăderea se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
etape ale cunoașterii și care ne furnizează, În timpul cercetării sale și În ultimă analiză, informații privind Însuși obiectul modelat. Modelarea este o activitate fundamentală În procesul de creație Întrucât reflectă realitatea Înconjurătoare, astfel ca activitatea cognitivă a omului să o potențeze Într-un model, pentru a putea fi studiat teoretic și practic din punctul de vedere al funcționalității și utilității produsului original. Nu există model În afara cercetării. Principala exigență În procesul de modelare este de a se stabili principiile (condițiile, criteriile
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
etape ale cunoașterii și care ne furnizează, În timpul cercetării sale și În ultimă analiză, informații privind Însuși obiectul modelat. Modelarea este o activitate fundamentală În procesul de creație Întrucât reflectă realitatea Înconjurătoare, astfel ca activitatea cognitivă a omului să o potențeze Într-un model, pentru a putea fi studiat teoretic și practic din punctul de vedere al funcționalității și utilității produsului original. Nu există model În afara cercetării. Principala exigență În procesul de modelare este de a se stabili principiile (condițiile, criteriile
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care se bazează pe invenții și inovații, are drept componentă prioritară dezvoltarea tehnologică care conduce la un nivel Înalt de competitivitate si la dezvoltarea umană. Progresul tehnologic este esențial pentru progresul uman. Dezvoltarea umana si progresul tehnologic se susțin, se potențează și se propulsează reciproc. Convergența economică și tehnologică generată de globalizare schimbă și va continua să schimbe maniera În care se creează avuția atât la nivel național, cât și la nivel transnațional. Pentru a facilita difuzarea efectivă a cunoștințelor și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care se bazează pe invenții și inovații, are drept componentă prioritară dezvoltarea tehnologică care conduce la un nivel Înalt de competitivitate si la dezvoltarea umană. Progresul tehnologic este esențial pentru progresul uman. Dezvoltarea umana si progresul tehnologic se susțin, se potențează și se propulsează reciproc. Convergența economică și tehnologică generată de globalizare schimbă și va continua să schimbe maniera În care se creează avuția atât la nivel național, cât și la nivel transnațional. Pentru a facilita difuzarea efectivă a cunoștințelor și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mă privește, una splendida, trăită împreună cu D-ra Elenă Vamanu. Firesc, fără ostentație, aparent fără efort, a umanizat disciplină cu cel mai venerabil trecut; o “disciplină” că și mod de viață, modelatoare de caractere și de minți deschise spre perspective ce potențează și înaltă particularul, smerit însă intru rolul său de entitate esențială. A ilustrat, în felul său unic, acest emblematic raport ce constituie sintagma “smerita îndrăznire”: ca om într-o lume, ca profesor într-o facultate, ca titular de curs sau
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
săi cit. de 24). În fine, Sevre (cit. de 24) invocă importanța efectului hormonilor sexuali la femeie în remodelarea vasculară și complianța arterială, precum și în modularea sensibilității reflexe a baroreceptorilor. La nivelul cordului, după menopauză, obezitatea în mod particular poate potența efectul HTA asupra hipertrofiei VS, iar efectul protector al estrogenilor asupra funcției cardiace poate conserva mai mult timp funcția sistolică chiar și în această perioadă. Microalbuminuria, ca marker al riscului cardiovascular și renal, este în relație cu nivelul TA. Romunstad
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
ca un rezultat al relațiilor dintre consumator și produsul consumat, și care crează o nevoie (dependență psihică) de a menține consumul anumitor droguri precum și așteptări legate de a obține beneficii urmare a efectelor consumului. Autorii sugerează un model secvențial care potențează factorii de risc în consumul de substanțe, iar acesta debutează cu dificultăți în relaționarea cu părinții și în special cu lipsa identificării cu aceștia. Acest tip de dificultate conduce la depresie, la imaturitate sau devianță iar rezultatul este o nevoie
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de oportunitate. Oportunitățile se referă la deschiderile și posibilitățile pe care individul le are în definirea sa ca persoană în relațiile sale cu ceilalți, mediul social, economic, politic, cultural în care trăiește. Absența sau limitarea oportunităților economice și educaționale poate potența mesajele pro-drog ce se găsesc în cultura populară și poate favoriza aderarea la grupurile infracționale consumatoare de drog. Inegalitățile economice întrunesc criteriile pentru un macro-factor de analiză. Studiile privind inegalitățile economice (Merton, 1938, Dunlap și Johnson, 1992) arată că viața
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și comportamentul delincvent (Boyer, T., 2006, pp. 291-345). Este cunoscut că aceste tipuri de comportament se formează și se consolidează în special la vârsta adolescenței (Finer și Henshaw, 2006, pp. 90-96; Windle și colab., 2008, pp. S273-S289), iar factorii care potențează aceste comportamente trebuie bine înțeleși pentru a putea fi dezvoltate programe de prevenție. Termenul de prevenție include orice activitate care vizează modificarea, reducerea sau întârzierea inițierii consumului de alcool, tutun și droguri într-o anumită perioadă de timp. Deși această
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sunt admise instrumentele muzicale, cum sunt admise în catolicism și în protestantism. Din punct de vedere al purității sentimentului religios, restricția e întemeiată. Pentru ortodoxie, muzica e vorbire cântată. Textul liturgic e o convorbire cu Dumnezeu și sensul cuvintelor se potențează și se dilată prin patosul melodic al glasului omenesc. E adevărat că și muzica instrumentală poate crea dispoziții religioase, dar prin faptul că nu e cântată de glas, prin care sufletul participă direct la actul adorării, ci executată de instrumente
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Schopenhauer pentru care izvoarele plăcerii estetice le îmbie natura și arta. Lucrurile din natură sunt reprezentări ale ideilor veșnice și în aceasta stă caracterul obiectiv al frumtiseții naturii. Arta, la rândul ei, e continuare a naturii, cu deosebirea că ea potențează și adâncește frumusețea naturală. Artistul de geniu articulează în chip fericit ceea ce natura n-a izbutit să spună suficient. Arta e astfel o continuare și o desăvârșire a naturii. Același punct de vedere îl arc estetica psihologică, cu deosebirea că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se reflectă la nivelul uman sub forma unei imagini ca într-o oglindă. În această perspectivă, Bonaventura când realizează descrierea posibilităților de cunoaștere spunea că lumea numită macrocosmos se reflectă la nivelul sufletului sub forma unei "lumi mici" (minor mundus) potențată de capacitatea de cunoaștere 113. Această concepție este o interpretare de ordin secund a celei anterioare, în care omul era chipul lui Dumnezeu, dar de această dată Dumnezeu este reprezentat de întreg cosmosul. În noua formă consecințele sunt mult mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
eficiență". Cauza eficientă este aleasă pentru că la nivelul acesteia se află "tot atâta desăvârșire (...) pe cât în efectul acestei cauze"154. Cauza eficientă a fost aleasă pentru că este singura care poate transforma potența în act155. Ideea reprezentată ca act are drept potență obiectul ce cauzează această idee. Sub influența cauzală ideea aceasta poate deveni simbolul realității. La nivelul cognitiv corespondența dintre idee și obiect se poate transforma în identitate. Ideea este identică cu obiectul și prin aceasta certitudinea de la nivelul cognitiv se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ideea de Dumnezeu nu poate fi falsă în chip material cu toate că ea conține ideea de infinit care este o idee negativă. Astfel ideea de Dumnezeu are mai multă realitate decât percepțiile ego-ului. Relația ego - Dumnezeu este privită din perspectiva relației potență - act. Dacă ego-ul ar avea atributele lui Dumnezeu doar în potență atunci ideea de Dumnezeu nu a putut fi creată de potențialitățile desăvârșirilor sale. Chiar dacă am identifica la nivelul ego-ului potențele divine acesta nu poate fi creatorul lui Dumnezeu. Dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Chiar dacă am identifica la nivelul ego-ului potențele divine acesta nu poate fi creatorul lui Dumnezeu. Dar aceste potențialități nu există pentru că în multitudinea potențialităților nici una nu se referă la ideea de Dumnezeu. Dacă ideea de Creator ar fi în mine potența Lui atunci aceasta ar avea drept puncte de reper ideea de transformare spre mai bine. Dumnezeu nu poate fi privit ca potențialitate, el nu este devenire, transformare, în curs de desăvârșire. Acesta se manifestă în act ca infinit. Nu mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu mult în emoție și frumusețe. Conține, obligatoriu,două feluri de valori: 1. valori estetice; 2. valori umane: a. morale (binele, adevărul, dreptatea, cinstea, demnitatea etc.); b. etice; c. comportamentale; d. etc. (!!) valorile estetice dau noi valențe celor umane, le potențează, le particularizează, le individualizează; - o operă mai amplă, întinsă, voluminoasă (etc.) permite o sporire a complexității, a tensiunii și a amplorii operei; Alte obiective; de urmărit: 1. structura operei literare; moduri de organizare și de expunere compozițională; 2. apartenența la
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
țelurile care animă acțiunea; - astfel, se captează mai mult interesul cititorului / spectatorului; - prin dialog, personajul își dezvăluie direct gândurile și sentimentele (nedeformate de timp sau de influența altor personaje); astfel, prezentarea personajelor apare mai vie, mai colorată;utilizat în cadrul narațiunii, potențează conflictul dintre eroi. MONOLOGUL - este un mod de expunere, alături de narațiune, descriere, dialog; (!!) nu toți specialiștii recunosc monologul ca mod de expunere, socotindu-l o variantă a dialogului. - este de fapt o replică mai lungă, ce s-a detașat din
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
IRC terminală prezintă multipli factori de risc cardiovascular convenționali care se asociază cu alterarea funcției endoteliale (vezi mai sus). Dincolo de factorii de risc clasici în populația non-renală, la pacientul uremic se adaugă o serie de factori de risc specifici care potențează disfuncția endotelială [Harper și Bates, 2003] (vezi figura 1): hiperhomocisteinemia; stresul oxidativ; acumularea inhibitorilor endogeni ai NO-sintetazei (de exemplu, ADMA). Hiperhomocisteinemia Hiperhomocisteinemia (HHC), cu o prevalență de circa 100 de ori mai mare la uremici în comparație cu populația generală, se asociază
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
neutră (EPN) reprezintă o enzimă-cheie în reglarea tonusului vascular. Similar cu ECA, EPN este o metaloproteinază prezentă la suprafața celulei endoteliale, fiind implicată în degradarea a numeroase peptide reglatorare ale tonusului vascular, inclusiv a peptidelor natriuretice. Ca urmare, inhibiția EPN potențează vasodilatația și natriureza prin creșterea nivelului peptidului natriuretic atrial. Inhibând în același timp sistemul renină-angiotensină și EPN, inhibitorii de vasopeptidază (IVP) reduc vasoconstricția și promovează vasodilatația, reducând deci rezistența periferică și TA. Utilizarea IVP ar putea fi însă limitată de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
coenzimă Q10 (55). Taurina este un aminoacid ce se găsește în carnea de pui, vită, porc, pește și lapte. Acțiunea este de modulare a nivelului de calciu intracelular, are rol antioxidant și efecte antiaterosclerotice și hipocolesterolemiante, crește contractilitatea miocardică și potențează răspunsul la digoxin (prin reglarea concentrației intracelulare de calciu). În prezent, nu este încă bine documentat efectul benefic în IC. Unele studii sugerează chiar o creștere a mortalității (ca și alte medicamente inotrope) (56). L-arginina este un precursor al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
dar nu în aceea văzută ca o simplă regulă sau normă, ci în dogma ca adevăr intuitiv, deschis de Revelație. Pentru mentalitatea modernă, dogma nu constituie decât un imperativ categoric, o axiomă, evidentă prin ea însăși, pentru rațiunea purificată și potențată prin rugăciunea și fapta creștină. Rațiunea nu poate pătrunde în intimitatea obiectului religios și nici nu îl poate cuprinde în totalitatea lui. Erezia nu e, în fond, decât o afirmație rațională unilaterală, așezată în locul Adevărului absolut, cu pretenții de adevăr
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]