2,007 matches
-
fuseseră trestii foarte tari pe care le roseseră până la două degete de la pămât”. În cursul zilei de 10 iulie, turcii s-au apropiat cu artileria de linia de apărare a armatelor rusești, provocând pierderi de vieți omenești, iar tătarii au prădat mijloace de transport cu bunuri. Alte lucruri au fost abandonate, din cauza lipsei cailor, care în număr mare au fost uciși ori au pierit de foame. Situația precară a trupelor aliate s-a înrăutățit și mai mult, datorită lipsei ajutorului promis
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și pentru Episcopie, pentru populația târgului și a localităților din împrejurimi, a avut războiul ruso-austro-otoman (1735-1739). În 1739, oastea rusească, sub comanda lui Constantin, fiul lui Antioh Cantemir, fost domn al Moldovei (1695-1700, 1705-1707), și a fratelui său Dumitrașco, a prădat orașul. După ce turcii și tătarii au prădat Episcopia și au furat odăjdiile, au incendiat târgul Huși. Tătarii nu s-au mulțumit cu atât, ci au prădat și schitul Brădicești, de unde au luat hrisoavele mănăstirii și ale Episcopiei. Episcopul Teofil descrie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a localităților din împrejurimi, a avut războiul ruso-austro-otoman (1735-1739). În 1739, oastea rusească, sub comanda lui Constantin, fiul lui Antioh Cantemir, fost domn al Moldovei (1695-1700, 1705-1707), și a fratelui său Dumitrașco, a prădat orașul. După ce turcii și tătarii au prădat Episcopia și au furat odăjdiile, au incendiat târgul Huși. Tătarii nu s-au mulțumit cu atât, ci au prădat și schitul Brădicești, de unde au luat hrisoavele mănăstirii și ale Episcopiei. Episcopul Teofil descrie într-o jalbă aceste fapte și cere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Antioh Cantemir, fost domn al Moldovei (1695-1700, 1705-1707), și a fratelui său Dumitrașco, a prădat orașul. După ce turcii și tătarii au prădat Episcopia și au furat odăjdiile, au incendiat târgul Huși. Tătarii nu s-au mulțumit cu atât, ci au prădat și schitul Brădicești, de unde au luat hrisoavele mănăstirii și ale Episcopiei. Episcopul Teofil descrie într-o jalbă aceste fapte și cere domnitorului Grigore al II-lea Ghica să intervină pentru repararea bunurilor deteriorate. În hrisovul din 12 septembrie 1741, domnitorul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din oraș în zonele din preajmă, în păduri ori în sate, departe de arterele de circulație. Moldova, țară prin tradiție creștină, subordonată politic și economic, dar nu parte integrantă a Imperiului Otoman, era tratată ca teritoriu inamic, ocupată, arsă și prădată din ordinul guvernului țarist, la fel de creștini, ce se erijau în eliberatori ai creștinilor din Balcani. De la Petru cel Mare (1682-1725) încoace, nu puține au fost proiectele diplomației țariste de integrare a Moldovei până la Carpați, dar și a Munteniei până la Dunăre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care nu știa nimic de restul familiei, de soție, de mama și de cei doi copii. Era unul din cei care nu au vrut să fie evacuați din calea apelor, crezând că poate evita acea nenorocire în care au căzut pradă mulți săteni. Cred că mulți dintre cei care au trăit acele momente groaznice din 1970 și 75 nu au uitat și nu vor uita până la moarte acele vremuri. Alți eroi care-și pusesera viața în pericol salvând oameni de la moarte
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și în noiembrie 1943 am fost încă o dată evacuată prin CNR din locuință. Așa că în decurs de un an am fost evacuată de 3 ori și de atunci mi-e distrusă gospodăria și cu greu pot câștiga existența (...)”. „Am fost prădat de către un fost vecin...” Mendel Moscovici, născut în 1891, strada Palat, brutar. În ziua de 29 iunie, a tragicului pogrom săvârșit aici, am fost prădat de majoritatea îmbrăcămintei și a puținelor bijuterii aflate în casă chiar de către un fost vecin
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
și de atunci mi-e distrusă gospodăria și cu greu pot câștiga existența (...)”. „Am fost prădat de către un fost vecin...” Mendel Moscovici, născut în 1891, strada Palat, brutar. În ziua de 29 iunie, a tragicului pogrom săvârșit aici, am fost prădat de majoritatea îmbrăcămintei și a puținelor bijuterii aflate în casă chiar de către un fost vecin, legionar, de meserie cizmar. De asemenea, la un denunț făcut de un necunoscut s-a făcut o descindere la fiul meu Leib Moscovici, în anul
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
era loc de popas, era acolo și o cârciumă cu han, numită „Crâșma lui Scridon”, proprietatea postelnicului Scridonică. Herțanu care stăpânea și o parte din moșia Mărăști, restul fiind a răzeșilor mărășteni. Hanul și crâșma, așezate între păduri, erau deseori prădate de hoți. Veniturile aduse proprietarului erau nesemnificative, fapt care a făcut ca afacerea să fie lichidată, deși pentru popasul călătorilor era un loc cu priință. Acolo, în jurul hanului, și-au găsit loc de popas și înnoptare bejenarii bucovineni, urmând ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pază: primăria, școala, prin sat și la curte, la Sterian. Desigur se făcea de pază, dar de către cei din Filipeni - Slobozia și la curtea Rosetti. La „Curte” erau trimiși doi oameni, dormeau acolo, iar când a fost să fie prădat curtea lui Sterian, nimeni nu a auzit nimic. Ordinele venite de sus, de la prefectură, de la guvern, hotărârile consiliului local, erau aduse la cunoștința cetățenilor de către „vătăjelul” primăriei. Era om de serviciu și guard comunal. În mijlocul satului striga cât îl ținea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atât mai necesar să se răspundă chemării Comandamentului rus [al fostei armate țariste, n.ns.] și a Republicii Moldovenești, cu cât bande răzvrătite din armata rusă opreau trenurile cu aprovizionare pentru armata română și cea rusească și dădeau foc sau prădau depozitele de hrană înființate de noi în Basarabia... Pe de altă parte, au fost dezarmați și batjocoriți detașamentul de Ardeleni trimis din Kiev... mai mulți din aceștia au fost chiar uciși. Asemenea, au fost arestați ofițerii noștri din Comisia Interaliată
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
e prea greu de ghicit. VASILE GÂRNEȚ: Înspre seară ne trezim la hotel cu un echipaj de poliție. Cuplul spaniol - Alberto Porlan Villaescusa și soția sa, frumoasa și delicata Gloria Mengual, poliglotă, asistentă pentru grupul spaniol și portughez - a fost prădat. Li s-au furat banii - aproape 800 de dolari - din camera lor de hotel. Îi văd cum se ceartă. Cine a închis ultimul ușa? Și, mai ales, cine a uitat deschisă ușa seifului?... Poliția ia amprente și chestionează vecinii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
creației sale, amândouă aceste laturi ar trebui să explice, măcar la un prim (însă trainic) nivel, ceea ce îndeobște s-a numit geniul tutelar al românilor. Petru Creția avea dreptate scriind că formula poet național, aplicată stereotip lui Eminescu, este adesea pradă unei retorici sforăitoare și, mai grav, neverosimil de ignorante. Dar este exactă 10. Pentru a o pune just în valoare este necesar să se investigheze raportul realitate-poezie, să se analizeze măsura în care realitatea lumii înconjurătoare (se) transcende în poetica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu puteau înainta căci „românii se bat tot atât de bine ca francezii, dar sunt barbari“, pentru că în luptele corp la corp au mușcat nasul vrăjmașului, strigând: „Na, Moldova!“ Săracii băieți se gândeau, pesemne, că aveau în fața lor pe acei care le prădaseră casele, le lua seră vitele și le maltrataseră nevestele și copiii. [Unelte bune nu aveau, dar aveau dinți frumoși și primejdioși.]( Ediția I, 1937, p. 208.) Toate acestea contribuiau să-i sălbăticească și mai rău. Pe doamna general Arion 150
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cele petrecute și cele de care se temea. Antonescu luă imediat măsurile voite. Generalul Ilasievici fu eliberat îndată și lăsat în pace. Când voiește, poate. Multe case evreiești au fost rechiziționate de legionari, care trăiesc în ele ca niște sălbatici, prădând tot. Printre ele, și a lui Titu lescu la Șoseaua Kiseleff. Acolo, găsind 10 căței foxterrieri irlan dezi, i-au împușcat pe toți, pentru că făceau zgomot. Generalul, aflând lucrul, i-a dat afară și a închis casa. Când vrea, poate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ionescu, treceau cântând cam 100 de legionari, desfidând trupa care era înșirată de-a lungul trotuarului. Dimineața dărâmaseră sinagoga din str. Atena, care a fost ocupată de soldați și interzisă publicului. Azi mi se spune că pe Calea Moșilor au prădat prăvăliile și au ars casele ovreilor. Populația era pe stradă, femei cu copii în brațe, bătrâni etc., fără adăpost. După aceste frumoase fapte se vede că cei 2 000 de legionari găzduiți în Germania și reveniți acum câteva luni au
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de gânduri. Gândurile se înșiruiau ordonate și alerte, ca un pâlc de armăsari puternici, musculoși, aliniați la start într-o nouă cursă, pe care numai ea îi putea struni. Oare cum puteau unii oameni să trăiască exact invers, lăsându se pradă gândurilor haotice, azvârliți de colo colo de zvâc netele neregulate ale unor porniri de neînțeles și de nestrunit? Deschise ochii și își ridică privirea spre ceasul de pe perete. Era ora 8. Domnul Ionescu trebuie să fi plecat la firmă de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
o oră. — E ceva de natură personală? — Nimic din ce-am auzit, dar o să Întreb. — Mulțumesc, Riccardo. — Îmi poți spune despre ce e vorba aici? Brunetti nu vedea nici un motiv pentru care n-ar fi putut. Locuința lui a fost prădată azi-noapte și a dat peste jefuitori. Nu i-a putut identifica pe cei trei oameni, dar a știut ce tablouri au luat cu ei. — Pare specific pentru Viscardi, zise Fosco. — Chiar atât de prost e? — Nu, nu e prost, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
luntre în mijlocul mărei. În momentul în care strigă, jăratecul se stinse. Atunci pierdu toată speranța... Ea se mai ținea pe suprafață ca la lumina de fulger să vadă direcția-n care era insula. Insulă și țărm departe, și ea lăsată pradă mărei nemărginite. Un fulger cumplit încruși noaptea -ntreagă - atunci ea zări ca zece pași departe o luntre neagră [și-n] ea *, stând drept în picioare, cu fața adâncă, aspră, neîmpăcată - Castelmare. Atunci înțelese totul. Ea străvăzu într-un moment toată
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
voi uita neciodată acel spectacol unic în felul său. Între - acestea ungurii devenise nesuferiți. Bănuiala și adeseori neci aceea era destul pentru ca cineva să fie spânzurat or împușcat. Moartea devenise starea cea normală, viața - starea cea anormală a omului. Ei prădau satele cele românești în modul cel mai barbar, omorau fără mizericordie femeile și copiii, păreau a se-ntrece care pe care în cruzime și-n grozăvie. Ce era dar mai natural decât ca românii, împinși de răzbunare, să ceară dinte
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cât ea se esersa asupra unei națiuni de paria - asupra românilor. Numai că-și găsise oamenii! Dinte pentru dinte, ochi pentru ochi! Asta era și deviza lăncerilor - și ei măsurau cu măsura cu care li se măsurase lor. Românii nu prădau, ei ucideau. Oamenii nu se numărau după ranguri, ci după capete, căci coasa nu știa diferință între capul creț și negru al magnatului și-ntre capul de câne al honvedului. Era teribil acest popor când își scutura lanțurile lui de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
el merge reflectând până la uă fântână și acolo, luîndu-și rezoluția, aruncă pușcă, arme, sabie, tot în puț și fuge în sat la tatăl său. Luni trecuse și el, având în inimă rămășiță tâlhărească, nu putea suferi pe un Aga care prăda satul ca cârmuitor. Într-o sară, la uă vale unde sunt nouă fântâni, trecând uă fată cu oile, i luă una. Vru să se repeadă la turc, turcul avea arme și el deloc vru să-i răpească pușca, nu putea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
trese, fireturi, petlițe, eșarfe, cusături, nasturi, butoane și dracul știe ce mai aveau și a plecat în lumea cea largă, mai puțin comunistă și regală doar pe ici, pe colo. A lăsat pe Băsescu în butoiul cu Murfatlar și România, pradă mai întâi comuniștilor, apoi mogulilor și acum emisiunii țigănosului cela de Turcărescu de la B1TV. După ce a golit cum se cuvine, tot vinul din butoi, cu tot cu drojdia aferentă, Băsescu a hotărât că trebuie, hâc, să-i plătească hâc, regelui consumația. Și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
De ce faci asta? Ți-am spus, mă grăbesc. Nu pot să cred! Ai uitat ce-a fost între noi? Ernest dădu semne de nerăbdare. Doar nu-ți închipui c-ai fost singura? Luana, sunt foarte ocupat. Plecă, lăsând-o singură, pradă unei disperări îngrozitoare. Parcurse drumul spre casă privind luna agățată sus pe cer, urând-o cu toată ființa, așa cum nu urâse nimic până atunci. În cameră pictă doi ochi albaștri imenși, devastatori și-i atârnă deasupra patului. Timp de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să-și ia haina. Ștefan îi prinse cu putere capul în mâini, își înfipse privirea neagră în adâncul ochilor ei și fata văzu că uitătura galeșă, de copil, dispăruse. Spuse doar: Nu-mi face asta! Ieși pe ușă, lăsând-o pradă celei mai cumplite disperări. De la balcon, îl văzu cum se alătură celorlalți, fără să se uite în urmă. Ea avu norocul ca bărbatul ei să se întoarcă. L-a strâns în brațe, i-a așternut masa și patul și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]