2,984 matches
-
vin regulat la slujbele religioase. Dar aici MRP-ul s-a împotmolit: din 100 de practicanți doar 54% aveau încredere în el, 20% votînd pentru independenți, iar 18% pentru RPF. Or, în 1956, MRP nu mai strîngea decît 34% dintre practicanți. La alegerile prezidențiale din 1965, doar 20% dintre ei au optat pentru Jean Lecanuet, în timp ce 66% l-au preferat pe de Gaulle iar 8% pe François Mitterand. Mai putem vedea că harta sa electorală, cu zonele de forță în Bretania
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Àlvarez de Miranda. Uniunea Centrului Democratic, la care participau și liberalii și social-democrații, a cîștigat primele alegeri legislative libere din 15 iunie 1977 și s-a menținut la putere pînă la victoria socialiștilor în 1982. Suarez se prezenta drept catolic practicant și sublinia cu plăcere inspirația creștină a opiniilor sale. El a reușit să ocupe locul unei democrații creștine fărîmițate și să capteze electoratul său potențial. Dar Uniunea, ea însăși o coaliție fragilă, s-a prezentat la alegerile din 1982 divizată
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
s-a identificat cu o puternică opoziție față de regimul lui Franco. Cu cei peste o treime din alegători, Partidul Naționalist Basc este puternic implantat în societatea bască, fiind sprijinit atît de Biserică, după cum se poate vedea și din votul catolicilor practicanți 16, cît și de autonomia acordată în 1980. În ținutul catalan, Unió demócratica de Catalunya are o poziție mai marginală, dar alianța sa cu partidul lui Jordi Pujol, Convergéncia demócratica, la alegerile din 1980, cu care a format Convergéncia i
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
este legată de opoziția mediilor religioase față de legea privind avortul. Pe de o parte însă, creștin-democrații sînt în concurență, pe acest domeniu, cu integriștii, tradiționaliștii, sau cu formulele autoritare care încearcă să instrumentalizeze religia; pe de altă parte, masa de practicanți rămîne, așa după cum s-a observat în diferite țări, un remarcabil "heleșteu" de alegători pentru democrația creștină, chiar dacă pluralismul politic al creștinilor a devenit o realitate și la practicanți, al căror procentaj de voturi pentru partidele creștin-democrate tinde să scadă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care încearcă să instrumentalizeze religia; pe de altă parte, masa de practicanți rămîne, așa după cum s-a observat în diferite țări, un remarcabil "heleșteu" de alegători pentru democrația creștină, chiar dacă pluralismul politic al creștinilor a devenit o realitate și la practicanți, al căror procentaj de voturi pentru partidele creștin-democrate tinde să scadă. Această masă reducîndu-se, consecințele pe termen lung riscă să devină problematice pentru acestea. Ba, mai mult, scăderea numărului de mișcări supuse Bisericii le privează de militanții și de cadrele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
producător de reacții -, G. Călinescu afirma că autorul "face un fel de poezie bufonă în care autopersiflarea atinge culmea"; persiflare care de regulă e "semnul unui mare sentimentalism, conștient de sine". Pe scurt, Geo Dumitrescu era un "poet foarte patetic", practicant al unui discurs "supraprozaic și ingenuu". De aproape însă, nu sentimentul e bătător la ochi ci spiritul casant, fermentul intelectual; lirismului în filigran i se suprapune tipic un surâs, un rictus ironic, un fel distinct de luciditate. Până și în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
T.S. Eliot (invocat în Un menhir în aer), "fără să fie mag vrăjește"; fără a fi un "descoperitor de formulări inedite", fascinează; și iată-l "inventator" sui-generis "prin invazia de terminologie politică și sociologică imediat sesizabilă". Cu totul remarcabil ca practicant al "poeziei de idei", Eliot a fost un precursor prestigios al "poeziei-eseu..." E limpede; pe Ion Barbu l-a explorat minuțios; nu numai în Joc secund, dar și în rafinatele lui glose estetice; n-a ignorat avatarurile avangardei, ținându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dai vechime de două mii de ani versurilor mele". Animismul își are partea lui. Un ceasornic, întorcându-se "cu spatele la timp", moare, iar posesorul stă de veghe trei zile ca să vadă "cum continuă să-i crească părul și unghiile" (Cu spatele). II Practicant dezinvolt al versului liber, "anecdotistul" cu mască neclintită, totdeauna calmă, era în fond un moralist reținut, un veghetor perspicace la care lumea-spectacol însemna Timp, Viziune, Perspectivă în alternanțe repetabile. Puse în clar, în notații directe, vehiculate în rostire sistematic-colocvială, pretextele
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Basarabilor, rămasă permanență o jumătate de mileniu până la noi". Lăcașul putnean (cu mormântul legendarului mușatin) e definit printr-o metaforă preluată din Eminescu: "Rusalim al sufletului meu"; în imne ca Logos, Psalm, Anastasis, Antimis, Aier, Ectenie se manifestă plenar credinciosul practicant. Dintr-o Ars poetica se reține diferența dintre epistemologie și imnografie: Obiectul științelor cosmosul strigat La viața creatoare Dar al Imnului Logosul întrupat în istorie. Esențială în discursul lui Ioan Alexandru ca imnograf e participarea la o frumusețe multiformă: frumusețe-natură
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cutezătorul marcat de "un complex al singurătății mândre" (Eugen Simion) câștigase prinsoarea cu Metafora. EMIL BRUMARU UN ELEGIAC "GIOCOSO" Cu originalul Emil Brumaru intra în literatură (în 1970) un nonconformist structural. Nu primele lui Versuri în partitură neoromantică îl reprezentau; practicant al răsturnărilor, tentat de grotesc și fantastic, de substituiri și caricatură, poetul ieșean se lăsa condus de un demon interior care, stimulându-l, îl îndrepta sistematic spre parodie. Iată-l așa dar amuzându-se cu clătinarea formelor și silogismelor consacrate
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
potențial dirijor al unei formații corale, el era pregătit în acest sens. Pe lângă faptul că activa în corul școlii, era obligat să pregătească cu elevii școlii de aplicație cântecele potrivite pentru vârsta lor și să prezinte mici programe artistice în fața practicanților, la finele trimestrului. Cu o parte a ansamblului coral și cu efective reduse din celelalte formații artistice, ne deplasam în localitățile județului la cercurile culturale ale învățătorilor, unde elevi din clasa a VIII-a participau la dezbateri, susțineau conferințe, iar
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cercului posibilitatea de a cunoaște nemijlocit modul de folosire a instrumentelor de investigație pedagogică, precum și modul de prelucrare și interpretare a datelor culese; b) datele acumulate reprezintă un material prețios pentru cunoașterea și caracterizarea elevilor luați în studiu de către elevii practicanți; c) concluziile la care am ajuns în urma prelucrării și interpretării datelor obținute prin aceste investigații, fără a le considera adevăruri general valabile, pot fi de un real folos învățătorilor, ajutându-i să-și cunoască mai bine elevii, indicându-le în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
real folos învățătorilor, ajutându-i să-și cunoască mai bine elevii, indicându-le în același timp, direcțiile preocupărilor instructiv-educative viitoare; d) caracterul atractiv și interesant al activităților desfășurate în cadrul cercului de inițiere în cercetarea psihopedagogică a determinat creșterea interesului elevilor practicanți pentru astfel de preocupări, stimulându-i să continue această activitate la un nivel superior. ÎNTRE CATEDRĂ ȘI BĂNCI Era mijloc de septembrie, prima zi a unui nou an școlar. Pentru George Dascălu acest eveniment marca și începutul carierei sale didactice
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
membrii cercului de inițiere în cercetarea psihopedagogică am elaborat un chestionar pe care l-am aplicat unui rând de clase, începând cu clasa a IX-a, până la clasa a XII-a, cu următorul conținut: 1. Valorificând experiența ca elev și practicant la Școala de aplicație, care consideri că sunt calitățile necesare unui educator ideal (învățător, profesor)? Enumeră-le în ordinea importanței; 2. Care sunt manifestările negative ce blochează comportamentul firesc al elevilor în relațiile cu cadrele didactice? Enumeră-le în ordinea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
în general, la subiecții imobilizați la pat, masajul membrelor inferioare (efleuraj, fricțiune, frământat, presiuni alunecate mai mult sau mai puțin profunde, după caz) are un rol foarte important, facilitând circulația periferică și resorbția edemelor. Dar, trebuie să se atragă atenția practicanților că aplicarea masajului, în aceste situații, nu este fără pericol! Ca urmare a efectelor masajului asupra circulației de retur, se poate mobiliza un tromb, care fiind condus de fluxul sanguin poate deveni cauza unui infarct pulmonar, mai ales ̀ n
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
de a face prezentul neînsemnat și de a-l îndepărta pe credincios de îndatoririle din lumea aceasta. Credința în supraviețuire după moarte și în înviere răstoarnă raportul omului cu suferința, făcând-o suportabilă. Dar ea intră în tensiune cu rolul practicantului, care nu poate fi garantul supraviețuirii iudaismului decât rămânând el însuși în viață și acționând în prezent. Cucerirea Ierusalimului de către romani în anul 70, la sfârșitul primei mari revolte evreiești, readuce la ordinea zilei această doctrină apocaliptică. În fapt, cucerirea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
timp un spațiu de speranță. Toate calamitățile trecute fiind comemorate la același moment, restul timpului este mai puțin marcat de amintirea lor. Obligația ritualului dispensa, într-un sens, de datoria memoriei. Era prin ea însăși un ordin integrat în agenda practicantului, inseparabil de studiul Torei, impus evreului în exil mai ales după distrugerea celui de-al Doilea Templu, studiu care preia într-un fel ștafeta cultului sacrificial întrerupt. Această gestionare foarte particulară a amintirii nenorocirii se dovedește de la început foarte diferită
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și celor mai secularizați dintre noi, calchiată cum este după un text biblic fundamental, prezent în liturghia zilnică evreiască, în ceea ce se numește Shema, adevărată profesiune de credință, recitată de două sau chiar de trei ori pe zi de evreul practicant și rostită o ultimă dată de fiecare bun evreu înainte să moarăbbbbbb... Este totuși interzis să ne gândim că datoria de memorie la care îndeamnă Primo Levi nu este numai o datorie evreiască și că memoria care face obiectul ei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
odată cu trupa de teatru, trecînd iarăși, cu trupa, prin Botoșani și dînd reprezentații prin diferite orașe, pînă la Brașov și poate că și la Sibiu. Apoi s-a tras către casă. Toamna, la 5 octombrie 1864, a ocupat postul de practicant (copist) la Comitetul permanent al județului Botoșani 78. Ca să se fi dus din nou la școală, la Cernăuți, nu erau bani. Dar nici în funcția de copist nu s-a putut stabili. La 5 martie 1865, și-a cerut demisia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
răspândit acest ideal în comportamentele majorității oamenilor? Motivațiile ce stau la baza noilor activități fizice și sportive sunt realmente dominate de pasiunea pentru victorie și scoruri? Totul indică faptul că nu e chiar așa. Faptul că un anumit procent dintre practicanți se arată dornici de a avea un corp puternic, de clasamente ori de extrem nu trebuie să ascundă dinamica de fond a evoluției sportului contemporan, marcată, din contra, de reculul valorilor competitive și de gustul pronunțat pentru activități mai libere
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în ceea ce privește activitate fizică (r= .50, p<.01). Spre deosebire de aceștia, celor orientați spre sine au o mai mare lipsă de motivație (r= .24, p<.01) și comportamentul acestora este controlat de evitarea sentimentelor de vinovăție și rușine (r= .29, p<.01). Practicanții care sunt mai motivați din punct de vedere extern sau lipsiți de motivație au tendința de a înregistra un nivel mai scăzut de motivatie identificată (r= -.50, p<.01; r= .41, p<.01) și inrtinsecă (r= -.35, p<.01, r
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
sunt prezentate în Tabelul 3. În ambele analize, orientarea spre sarcină este un bun predictor al activităților reglate prin identificare, valori (β= .43, p<.01) , prin ele însele sau prin plăcerea resimțită de practicarea lor (β= .58, p<.01). Un practicant de exerciții fizice care este orientat spre sarcină va iniția comportamentul respective stimulat de motive interne și nu de factori exteriori cum ar fi întăririle și pedepsele. Orientarea spre sarcină este un predictor mai bun pentru reglarea intrinsecă decât pentru
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
ale comportamentului. În ceea ce privește relația dintre cele două orientări spre obiective și reglarea externă, am constatat că reglarea externă este pozitiv previzionată de orientarea spre rezultat (β= .22, p<.05) și negativ previzionată de orientarea spre sarcină (β= -.41, p<.01). Practicanții de exerciții care nu sunt orientați spre sarcină folosesc mai mult comportamente reglate extern, comparative cu cei care se angajează în activitate din placere simpla derulare a activitățiii fiind recompensa. Astfel, practicanții orientați spre sine sunt mai reglați extern comparativ
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
de orientarea spre sarcină (β= -.41, p<.01). Practicanții de exerciții care nu sunt orientați spre sarcină folosesc mai mult comportamente reglate extern, comparative cu cei care se angajează în activitate din placere simpla derulare a activitățiii fiind recompensa. Astfel, practicanții orientați spre sine sunt mai reglați extern comparativ cu cei care au scoruri scăzute la aceasta orientare spre obiective. Discuții / Concluzii Rezultatele noastre sunt în concordanță cu concluziile obținute de alte studii (e.g. Duda & Whitehead, 1998; Wang, Chatzisarantis, Spray & Biddle
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
spre sine sunt mai reglați extern comparativ cu cei care au scoruri scăzute la aceasta orientare spre obiective. Discuții / Concluzii Rezultatele noastre sunt în concordanță cu concluziile obținute de alte studii (e.g. Duda & Whitehead, 1998; Wang, Chatzisarantis, Spray & Biddle, 2002). Practicanții de exerciții fizice orientați mai mult spre sarcină tind să fie mai autodeterminați decât cei care participă la activități fizice având obiective de rezultat. Astfel, dorința de a-și depăși colegii cu orice preț în cadrul unei activități normative, conduce la
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]