1,382 matches
-
tricolor jos, ticăloșii! Se stăruie Nina și-i duce lui Ilie de mâncare conserve, ulei, poate și carne dacă i-o primesc aceia de acolo. Este greu, a îmbătrânit și Nina săraca! La patruzeci de zile, când i-am făcut praznic moșneagului, mi-a spus că s-a săturat de drumuri. Eu nu-i zic nimica. De la patruzeci, de la moartea moșneagului, Nina nu a mai fost pe aici. E tare obosită și ea. E greu, tare greu!”... La mormântul celui care
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
să dau zeci de telefoane, până convingeam un vanitos să plece ca prostul până la Rădăuți ori până la Sânnicolau Mare să-și vadă patalamaua. Dar de când am inventat gogoașa cu Omul Anului, îl trimit pe cine vreau și la dracu-n praznic. Cel mai simplu e cu femeile, că-s moarte după diplome. Lor le dau până și numărul camerei de la hotel, că-s credule. Iar hotelul, ca să fiu crezut, e bine să se cheme Împăratul Traian sau Lux. Nimeni nu rezistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
dă un ocol vertical întregului pământ. Uram acel câmp îndărătnic și obtuz, devorând plante și animale sălbatice ca să hrănească cu ele plante și animale crescute de om. Orice ogor era panopticul de o întindere dezmărginită al soiurilor de moarte, un praznic înfloritor. Fiecare ținut exersa moartea. Florile imitau gâturile, nasurile, ochii, buzele, limbile, buricele, sfârcurile oamenilor, nu se mai astâmpărau, împrumutau diferitele părți ale corpului - de un galben ca ceara, un alb ca varul, un roșu ca sângele sau de culoarea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de boabele de porumb "dintele calului" coapte pe plită. Ce minunat ar fi fost dacă am fi avut și noi măcar o bucățică de mămăliguță cu o foaie de ceapă întinsă în sare. Oh, Doamne! "Pasărea mălai visează și flămândul praznicul." (Proverb) Odată cu intrarea doamnei în cameră parcă se desprimăvărase, iar fermecătoarea lună mai adusese în camera noastră mireasma și parfumul îmbătător al tuturor florilor de pe mapamond. Ce parfum degaja doamna! Te simțeai amețit și vrăjit, transportat într-o altă lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
festivalului național «Cântarea României», tovarășul Nicolae Ceaușescu îl adresa creatorilor. Este un îndemn de mare actualitate spre realizarea unor lucrări de amploare, de anvergură, care să confere artei noastre prestigiul unei învestituri sociale explicite.“ (Scînteia, 14 decembrie 1977) ANDRIȚOIU Al. Praznicul lui Andrițoiu (nota V. I.) „Ferice de poetul care are mândria mare și adeveritoare de a cânta un praznic lăudat și de-a cânta, cu praznicul de-odată, istoria contimporană toată și libertatea care i s-a dat.“ („Cântec de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lucrări de amploare, de anvergură, care să confere artei noastre prestigiul unei învestituri sociale explicite.“ (Scînteia, 14 decembrie 1977) ANDRIȚOIU Al. Praznicul lui Andrițoiu (nota V. I.) „Ferice de poetul care are mândria mare și adeveritoare de a cânta un praznic lăudat și de-a cânta, cu praznicul de-odată, istoria contimporană toată și libertatea care i s-a dat.“ („Cântec de 23 august“, România liberă, 22 august 1958) „Partidul conduce țara, deci inclusiv literatura. Marelui său mecenat trebuie să i
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
confere artei noastre prestigiul unei învestituri sociale explicite.“ (Scînteia, 14 decembrie 1977) ANDRIȚOIU Al. Praznicul lui Andrițoiu (nota V. I.) „Ferice de poetul care are mândria mare și adeveritoare de a cânta un praznic lăudat și de-a cânta, cu praznicul de-odată, istoria contimporană toată și libertatea care i s-a dat.“ („Cântec de 23 august“, România liberă, 22 august 1958) „Partidul conduce țara, deci inclusiv literatura. Marelui său mecenat trebuie să i se răspundă cu aprobare și angajare, nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
al națiunii socialiste, onorând astfel mandatul de cinste și încredere ce li s-a încredințat în uriașa epopee revoluționară a patriei.“ („Nobila misiune umanistă revoluționară a artei și culturii noastre socialiste“, Teatrul, februarie 1989) CIUDAN George „Când țara stă la praznic cu alesul ei, poporul, Și stelele horesc în ritmuri demiurge, Mă-ntorc la bunii mei să le sărut ulciorul Din care vinul vieții spre alte sensuri curge. Hai, vârfuiți pocalul cu vinul cel mai bun, Trăiască țara sfântă și marele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
discursul său din 25 martie 1968. ținut cu ocazia aniversării a 150 de ani a Bisericii satului cu hramul «Buna Vestire» Extragem din acest discurs pasajele care apreciem noi că ar prezenta interes pentru cititor. Iubiți creștini! Facem astăzi la praznicul hramului bisericii noastre popasul ce se cuvine la acest moment sărbătoresc, împlinirea unui veac și jumătate dela așezarea pietrei ei fundamentale... Înainte de zidirea ei, pe acest loc s-a aflat desigur o altă biserică, precis construită din bârne de lemn
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
săptămâna următoare. Erau vremurile în care întregul sat cânta prohodul Domnului în seara de Vinerea Mare și înălțau imnuri de slavă lui Christos în Sfânta Noapte a Învierii. Exista atunci satul patriarhal cântat în poezia poetului țărănimii, George Coșbuc, în care praznicele, ospețele și mesele comune erau dese, dar scurte, în zilele de sărbătoare sătenii se adunau la jocul în care feciorii curați, respectuoși cu vârstnicii, învârteau dezinvolt pe sub mână pe frumoasele satului ce încântau obștea prin puritate și naturalețe, prin frumusețea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se pun cîteva noduri în gît, pe care încerc să le maschez, prefăcîndu-mă că tușesc. Și vin! în paharul acela de un sfert este vin. Vin roșu !... O, Ioane, am să-ți zic "bodaproste", ca la noi în sat, după praznic... Salut, Mihai! îmi spune Ion, ștergîndu-se cu dosul palmei la gură, printr-un gest reflex, rămas din copilărie, pe care-l am și eu din cînd în cînd, mai ales atunci cînd sînt acasă la tata. Ce s-a întîmplat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de western spaghetti ale muzicii lui Mircea Florian. Deci, jos cu plăcerile trecătoare și cizmulițele roșii (ca ale lui Gheorghe Cozorici în ștefan cel Mare), sus cu privirea tragică și broboada neagră ! Cărmăzan trage mult enorm ! de înmormîntare (și de praznic, unde primarul dezbate cu preotul misterul de nepătruns al alegerii unui cuvînt de gen feminin, sulă, pentru a desemna un organ masculin sula) și trebuie să spun că insistența lui m-a mișcat ; sigur că n-aș mai vrea să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
sicriu. Feciorii și fetele mamei Elena știau toate rânduielile și datinile de îngropăciune, se îngrijiseră de tot ce trebuie, de slujbele ce se oficiază în astfel de 118 Rădăcinile Continuității împrejurări, vorbiseră cu preotul și dascălul, și chiar mâncarea pentru praznic era pregătită. A doua zi urma să se slujească prohodul și s-o însoțească pe drumul cel din urmă pe ființa cei născuse, îi crescuse și le îndrumase pașii și îi învățase cum să trăiască. Prapurii de la biserică erau sprijiniți
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Sus"... Scoatem și racla cu moaștele Mare-mucenicului Ioan. Avem nevoie de atâta ajutor... Drept să-ți spun, și cu Diavolul aș face pact. Ștefane! strigă Maria cu reproș, dar după o clipă devine împăciuitoare. Bine, vin la biserică. Faceți și praznic? După datină, viii cu morții împreună... Să petreceți, să beți, de dragul morților, desigur... zâmbește ea ironic. Morții cu morții. Cu viii mai greu. Și eu, acolo, ca nuca-n perete... Maria! răbufnește Ștefan. Ei au murit pentru... Ce poți tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Și eu, acolo, ca nuca-n perete... Maria! răbufnește Ștefan. Ei au murit pentru... Ce poți tu înțelege? Ești, totuși "Doamna Țării"! Măcar pentru atâta... Mă rog, dacă "nu se poate și nu se poate altfel"... O să vin și la praznic. Dar, nu-mi face plăcere. Așa nu! De nu vii cu sufletul, n-ai ce căuta lângă ei! De ei nu te poți ascunde. Dar am spus că vin! Cu arcanul! Mulțumesc! N-am fost niciodată omul jumătăților de măsură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fatum special. Presupunea o relativă “proprietate” peste o clasă, câteva bănci și un număr diferit de elevi; viețuirea schimbătoare lângă cele mai interesante locuri (unde câinii dormeau cu lupii într-un straniu “pact de neagresiune”; mese servite uneori doar la praznice și hramuri; întâlniri rarisime cu zeul automobil și mult mai frecvente cu hoții de cai; o devoțiune exemplară către centrele laice de pe7 lerinaj anual de la inspectoratele regionale, județene și altele asemenea. Cu un veritabil talent sociologic este refăcută imaginea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Panu Calimach, stăpânul de robi de altă oară. La cel mai ridicat nivel am cunoscut notabilitățile: Mitică - gardistul, Alecu Petrișor - odagiul școlii și Ion Broscoi - proprietar, cârciumar și negustor fără concurență. Toamna a trecut frumos, cu multe mese înlocuite cu praznice și hramuri și iată iarna, deloc convinsă că domnul învățător suplinitor și director totodată are dreptul să se bucure de căldură în sala de clasă unde, seara, își priponea caprele patului pentru odihnă. Pe prispele caselor fără garduri, deh, lemne
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
inițiativa și cu osteneala P.C. preot Albu Pavel, parohul bisericii, ajutat de parohiile: Hlipiceni, Victoria, Dracșani, Copălău, etc. Restaurarea picturilor salvate de la distrugere și repictarea bisericii a fost executată de domnii pictori: Aniculăesei Dumitru împreună cu Simionică Gheorghe. Azi 29 iunie praznicul Sfinților apostoli Petru și Pavel. Hlipiceni - 1991”. După ce mi-am găsit gazdă și m-am instalat, în locuința Zavasta Hrapciuc și luându-mi postul în împrimire, am făcut cunoștință cu diverși locuitori, printre care i-ași aminti pe Mihai Oghinciuc
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
inițiativa și cu osteneala P.C. preot Albu Pavel, parohul bisericii, ajutat de parohiile: Hlipiceni, Victoria, Dracșani, Copălău, etc. Restaurarea picturilor salvate de la distrugere și repictarea bisericii a fost executată de domnii pictori: Aniculăesei Dumitru împreună cu Simionică Gheorghe. Azi 29 iunie praznicul Sfinților apostoli Petru și Pavel. Hlipiceni - 1991”. După ce mi-am găsit gazdă și m-am instalat, în locuința Zavasta Hrapciuc și luându-mi postul în împrimire, am făcut cunoștință cu diverși locuitori, printre care i-ași aminti pe Mihai Oghinciuc
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ieri în fața principalelor ambasade și reprezentanțe internaționale la București”. Clădirea bibliotecii a fost pur și simplu rechiziționată de guvern, iar cărțile depozitate acolo și lăsate până acum claie peste grămadă, pradă șobolanilor și igrasiei, vor fi transportate la dracu’ în praznic. Acum se știe, Guvernul vrea să-și stabilească sediul în această clădire după ce va fi refăcut-o. Se vede limpede că mințile demnitarilor politici aflați în momentul de față la putere au fost formatate în timpul regimului ceaușist. Un singur lucru
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
hoț și un ucigaș, acoperit de cei interesați, și cârciumarul Ghiță, care crede că poate juca dublu în interes propriu între autoritățile de stat și cele hoțești. Alte nuvele alcătuiesc un tablou etnografic al satului, observat în clipele rituale, logodnă, praznic, clacă, cea mai bună compoziție de acest fel fiind Gura satului, în care scena meticuloasă a pețirii, cu întîrzieri calculate și ocoliri șirete, constituie un document eminent de arhivă etnografică și o mare pagină literară. Mara a trecut neobservat, ba
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Nechifor între Sabasa si Suha). A treia, si ultima parte, stau sub semnul actului justitiar; prezinta actiunile Vitoriei pentru îndeplinirea datinei creștine și cinstirea mortului, cercetarea despre vinovați, în Sabasa si Suha; întoarcerea acasă, la Măgura Tarcăului pentru rânduirea praznicului, a celor cuvenite pentru mort, dovedirea si pedepsirea vinovaților. Romanul construiește pe parcursul său imaginea unei lumi esentializate. Spatiul cel mai larg revine lumii satului de munte: peisajul, datinile si oamenii. Ritmul existentei păstorești este dirijat de fenomenul transhumanței, iar acesta
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mamei o broboadă frumoasă „cum nu cred că a mai purtat în viața ei”, lumînări, pantofi, prosoape pentru preoți. Casa ni-i mereu plină de lume, vecinele, îndeosebi Gința, dîndu-ne sfaturi, repetîndu-ne de ce mai e nevoie pentru slujbă și pentru praznic, principala lor grijă. Ieri, mama a măturat ograda, a adus apă de la fîntînă, a făcut oleacă de mîncare. După amiază, dintr-odată i-a venit rău: comă diabetică. În octombrie trecuse prin aceeași stare și scăpase numai cu spaima. Atunci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
zice că s-a ținut deoparte și n-a scris, în același „Steagul roșu”, articole pe teme date. În cele din urmă, explicația mi-apare ca extrem de simplă: în indignarea sa e nemulțumirea celui ce n-a fost poftit la praznic! Poate pentru a mai „schimba caii”, poate din alte motive, redacția nu i-a cerut de data asta colaborarea, iar o asemenea absență produce gînduri neliniștitoare, inclusiv invidii. *Au trecut pe la mine, în mare grabă, „nenea Jean”, Mihai Drăgan și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și mai derutantă. Nu rezistăm nici măcar o zi într-o atitudine: trecem cu ușurință de la dramă la comedie, de la plîns la rîs. Un exemplu de acest fel mi-a dat recent Carol Isac. După o înmormîntare, a fost poftit la praznicul din casa defunctului. Acolo, s-a vorbit de toate, de la politică la sport, și chiar despre niscai aventuri extraconjugale. „O distinsă profesoară” a spus versuri din Arpagicul Anei Blandiana. Chemată la telefon, proaspăta văduvă era înspăimîntător de veselă. Lumea nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]