1,763 matches
-
în Procanonul său, ,,spre slobozire ne-a chemat Dumnezeu și fii și moșneni sîntem“, deci ,,robi nimănui să nu ne facem“ <footnote Petru Maior, Scrieri, vol.I, București, 1976. footnote> . Or situația românilor din Transilvania era în total dezacord cu preceptul biblic; cauza socială era și cauză națională. Considerați, în urma creării pactului Unio trium nationum, sine natio, românii din Transilvania erau privați de drepturi elementare. Pe acest fond a apărut propunerea Vienei ca biserica ortodoxă din Transilvania, esențialmente românească, să se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
romani, se aflau aici cînd teritoriul a fost ocupat de maghiari), se limitau la adnumerarea românilor între stările principatului ca a patra națiune politică, egală în drepturi cu celelalte, și nu pretindeau statut de privilegiat. Cererea era în conformitate cu preceptele biblice, puse în acord cu principiile iluministe: ,,toți oamenii deopotrivă au trup și suflet, pricepere și voință și sînt făcuți după chipul lui Dumnezeu. Deci dar toate națiile firește se cuprind în marea nație a neamului omenesc, iar deosebitele numiri
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
I tradus de Harold North Fowler; Introducere de W.R.M. Lamb. Cambridge, MA, Harvard University Press; London, William Heinemann Ltd., 1966. Vezi traducerile în limba română la Editura Humanitas. În Apărarea lui Socrate, scrisă în 399 î.e.n., capitolul 24b descrie preceptele lui Socrate și explică absurdul acuzației de corupere a tineretului și a lipsei de credință în zei. În câteva locuri redă dialogurile lui Socrate cu Meletus, acuzatorul său (24d până la 27d). Se cer argumentele care au determinat credința atenienilor că
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Victor a fost considerat, conform primului contact, un copil surdo-mut, și, în consecință, a fost internat în Institutul Național de Surzi. Aici ajunge în mâinile tânărului medic Jean Marc Gaspard Itard 30, om de știință, republican și liberal, pătruns de preceptele morale ale lui Immanuel Kant. Acesta se dedică reeducării copilului sălbatic Victor din Aveyron. Cum cei doi factori esențiali ai deosebirii dintre om și cimpanzeu sunt vorbirea și sentimentele, începe să-l învețe pe Victor vorbirea și scrisul. Întrebuințează cele
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
însuși și cea de feminin singular N/Ac însăși. În majoritatea contextelor semnalate, forma însăși este antepusă nominalului: (110) a. însăși cu domnul președinte Băsescu, ministrul Transporturilor pe vremea aia, am avut meciuri (un politician, Realitatea TV, 2008) b. însăși preceptele noastre biblice spun așa ceva (un cetățean, Realitatea TV, 2007) c. dacă însăși corpul legii nu prevede un alt termen (L. Bolcaș, Realitatea TV, 2007) d. însăși președintele țării (V. Dorneanu, Realitatea TV, 2007) e. însăși faptul că este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un destin de excepție, să sacrifice totul sau aproape totul În vederea unui singur scop! ( Ne amintim de una dintre devizele atât de discutate și de discutabile ale Iezuiților: „Scopul scuză mijloacele!”Ă Pentru cei care se vor scandaliza de aceste precepte, enunțate nepermis de sumar, voi aminti că nu numai marile mișcări politice ale secolului trecut (de extremă stângă sau dreaptă, la originile lor și mai ales Înainte de a cuceri putereaă s-au organizat și și-au „triat cadrele” urmând tocmai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sumar, voi aminti că nu numai marile mișcări politice ale secolului trecut (de extremă stângă sau dreaptă, la originile lor și mai ales Înainte de a cuceri putereaă s-au organizat și și-au „triat cadrele” urmând tocmai, unele dintre aceste precepte ale Iezuiților - care, Încă o dată, nu trebuie confundate cu Biblia cinică a machiavelismului! -, dar Însăși „mișcarea christică”, la Începuturile ei, a practicat principiile și comandamentele poporului evreu, ale Talmudului, Thorei și ale Templului, fapt ce până la urmă a dus la
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
curte și le-au făcut loc la masa lor, În ciuda disprețului și a indiferenței arogante cu care erau Întâmpinați, În acele vremuri, cei ce „veneau de jos”, din straturile inferioare ale societății!...Ă Evident, aș putea să Înșir și alte precepte morale valabile și necesare În lumea care tălzuiește dincolo de zidurile acestor „temple”, indiferent că ele se Înclină zeilor credinței, ale politicului sau ai Artei, dar total ineficiente și chiar dăunătoare În incinta acestor „zone ciudate”, În care se forjează idei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
eu cred că meritul meu e tocmai aici (dacă am vreun merit și dacă posteritatea mi-l va menționa!Ă: „o nouă topologie” ce curge din galeria eroilor secunzi dostoievskieni, dar și din Nietzsche și Loyola! Dar... și din unele precepte christice, În radicalitatea și curățenia lor extraordinară, Înainte de a fi „atenuate”, dacă nu corupte, de oarecum fireasca administrativare a credinței (vezi genialul monolog al Marelui Inchizitor, făcut prin gura lui Ivan Karamazov!Ă 5 ...A avea succes la Paris, spuneam
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
proști. 42 Rațional-irațional, iată un cuplu antinomic de substantive, după modelul În care grupau presocraticii forțele vii, contradictorii, fizice, ale naturii. Dacă În medievalitatea timpurie „iraționalul” - ceea ce se Înțelegea atunci prin această noțiune (un amestec de practici „vrăjitorești”, dar și preceptele Înalte, extrem de autoritare ale bisericiiă - avea, o știm, prevalență În fața „raționalului” În care „credeau” mai ales cohortele de oameni de bun-simț, alchimiștii vremii - ei Înșiși Învăluiți În credințe fantaste vizând rezultate dincolo de puterile chimiei! - etc., știința, cercetarea fundamentală, aliată cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
psihice Încă labile cedează; contactul, șocul cu primele autorități În afara familiei - pedagogul, autoritățile civice -, dar și revolta față de autoritățile „interne” - părinții, tatăl, mai ales. Șocul față de „cinismul social”, „nepotrivirea” grosolană a dezideratelor sociale față de cele „ideale”, scurse din cărțile, din preceptele scolastice, școlare, sau pur și simplu „ieșite, forjate” de mințile Înfierbântate postpuberale. Este, bineînțeles, un refuz al realității, al celei sociale În primul rând, al societății, așa cum este ea organizată, cum o „găsește” tânărul „trezit” din prima sa „visare romantică
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
stilul celui pe care-l practic eu și o cu totul altă „singurătate”, cea impusă din afară, o izolare, de fapt, o dură, insistentă, marginalizare, o pestiferare socială cu care te pedepsește regimul furios nu numai pentru că i-ai Încălcat preceptele și i-ai disprețuit bietele privilegii pe care ți le aruncă la fel ca pe niște scumpe daruri, dar și Îngrijorat ca exemplul tău de nesupunere și demnitate să nu „facă valuri”, să nu creeze „școală” la cei Încă „amorțiți
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
secret, și-a spus cuvântul și s-au perindat la putere echipe ce reprezentau și stânga, și dreapta politică (atât cât mai pot semnifica aceste concepte clasice azi, când aproape toți politicenii aplică - și sunt aproape obligați s-o facă! - precepte și practici liberale!...Ă. A conduce România după un cutremur politic atât de esențial și de izbăvitor cum au fost aceste „trei zile!” nu Înseamnă doar a aplica unele scheme și strategii economico-financiare cum cred unii „isteți” care, de altfel
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
doctorul psihiatru Marinescu astfel: "E un rezervor de mare sensibilitate. Structura sa biologică iese din comun, ca și aceea cerebrală. De aceea și creația poetică este excepțională." (apud op. cit, p. 114). Descoperim împreună cu autorul acestei cărți un Bacovia apropiat preceptului cvasi-idealist al lui Platon: "esse est percipi"; și, prin recuperarea unor elemente, transpuse mai mult sau mai puțin simbolist dintr-un sistem logic într-unul analogic, găsim prin intermediul acestui volum critic arta ca reflectare a vieții autorului, cuvintele ca timbre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe viitorii lideri politici că "fără o profundă reformă economică și morală orice viitoare înglobare a Basarabiei la patria-mamă va constitui un eșec și un dezastru" iar eseul despre așa-zisa "palmă" a jandarmului Th. Codreanu, aidoma misionarilor care propovăduiau preceptele creștine pe meleagurile tinerei națiuni a românilor, îl încheie cu un tulburător și creștinesc adevăr, să știe și să conștientizeze toată suflarea românească din Basarabia, că "acolo unde a lovit palma jandarmului sau cuvântul neghiobului, rușinea n-o poate spăla
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
numai doi ani la a treia ediție. Istoricul literar propune de fiecare dată abordări estetice cu largă deschidere filozofică, dar și cu o înțelegere sociologică sau istorică de mare adâncime. Opera domniei sale nu se revendică neapărat criticii literare, ale cărei precepte le folosește însă atunci când se oprește asupra unor cărți cu ochiul celui preocupat să descopere valoarea. Sensibilitatea sa deosebită, am spune înnăscută, descoperă în marile panorame estetico-filozofice ce-i sunt caracteristice, nuanțe de o finețe aparte, duse uneori până la subtilități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
gânduri și cuvinte frumoase care au drept scop ca, prin ajutorul Bunului Dumnezeu, să ne vedem și noi întemeiat micul nostru cămin, având ca temelie iubirea de Dumnezeu, iubirea reciprocă până la sacrificiu, încrederea oarbă unul în altul, precum și respectarea tuturor preceptelor morale și de bună cuviință. Iată în câteva cuvinte catehismul și temelia căminului nostru. Nu sunt vorbe la care m-am gândit îndelung, ci sunt cuvinte săpate adânc în inima și sufletul meu. Astă noapte dormeam în pat cu un
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dexteritate metodologică și imaginație analitică, metoda analizei conținutului discursiv a "comunicațiilor obiectificate" sub forma textuală permite realizarea de inferențe cu vădit caracter teoretic, ferm ancorate însă în materialul empiric pe care îl procesează. Revenind la ideea de start, anume la preceptul lui R.E. Park de a te mânji pe mâini cu cercetare, analiza documentelor tocmai asta face. Doar că în locul interviurilor sau a observației participative, analiza documentelor manipulează documente sociale pe care le tratează ca depozitare ale semnificațiilor grevate material ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
său în viață nu îi permite să le satisfacă" (cf. Ramirez și Boli, 1987, p. 5). În complicitate cu educatorii clericali care aveau interesul de a promova un conținut moral-religios învățământului primar, autoritățile statale au acționat în deplină consonanță cu preceptul frederician care consfințea rolul educației ca fiind acela de a inculca în sufletele subiecților statali conștiința plenară a obligațiilor de clasă incumbate de condiția lor socială. Reificând diviziunile sociale și cimentând, ipso facto, orânduirea existentă a ierarhiilor sociale, educația fredericiană
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în funcție de care au fost organizate reformele educaționale habsburgice. Ca întrupare a monarhului absolutist luminat, Iosif al II-lea a urmărit prin politicile sale educaționale să dezvolte învățământul primar public ca bază a loialității dinastice. Călăuzit de principii iluministe combinate cu precepte utilitariste, Iosif al II-lea a continuat reformele inițiate de Maria Tereza în baza convingerii sale că populația imperiului este cel mai de preț bun de care dispune statul. Corolarul acestei convingeri este ideea că cea mai bună modalitate de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
jumătăți a secolului al XIX-lea, centrul de gravitate al discursului didactic l-a constituit morala religioasă. Întregul sistem de cunoștințe vehiculat prin intermediul cărților școlare orbita în jurul axei centrale a religiei și era, în consecință, iradiat până în profunzimile sale de preceptele moralității creștine. Chiar și în Transilvania, unde am văzut că, odată cu etatizarea învățământului inițiat de Curtea de la Viena începând cu Maria Tereza, abecedarele și cărțile de lectură promovau o "pedagogie a supunerii" și de acceptare a ordinii consacrate, politica imperială
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Pentru lege și patrie facem război" (p. 18). Patriotismul belic este hiperbolizat într-unul sacrificial și funebru în propoziția "Pentru neam și mântuirea lui murim mulțumiți" (p. 19). Cuplajul dintre morala creștină și patriotismul sacrificial este dificil de realizat, întrucât preceptul creștin de iubire necondiționată a aproapelui nu pare a fi conciliabil cu principiul etnocentric promovat de patriotism de a iubi cu predilecție doar apropiații naționali. Pleșoianu reușește totuși, fără mari eforturi justificative (nici nu este cazul într-un abecedar destinat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
exact același lucru: "Din aceste colonii [romane cu care Traian împoporă Dacia prefăcută în provincie romană] se tragu Românii" (p. 8). În spațiul carpatin, Ion Micu Moldovan, în Istori'a Ardealului pentru scolele poporali (1866) nu se putea dezice de preceptele Școlii Ardelene în această chestiune identitară a originii pur latine. Într-un pasaj din care pot fi degajate mai multe elemente chintesențiale ale conștiinței românești, Moldovan afirmă că "Dein Romanii, ce n'au voitu a se despartî de Daci'a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
critic". Vorbim, așadar, de existența unei dualități discursive, ale cărei bifurcații definesc extremele discursului naționalist: fanatismul naționalistic a evoluat înspre "statul etnocratic" ortodoxist al cărui "constituție ideologică" a fost redactată de N. Crainic, în timp ce naționalismul critic, deși îmbrățișează, fără îndoială, preceptele ideologice presupuse de ideea națională, încearcă, cel puțin pe terenul istoriografiei, un act de echilibristică între loialitățile ideologice și constrângerile empirice și profesionale. Avangarda cultural-ideologică: fanatism naționalistic. Sub aspectul producției culturale, interbelicul a însemnat o perioadă de maximă efervescență intelectuală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comunistă a istoriei a făcut ca întreaga osatură a trecutului să fie revertebrată. Noua armătură a istoriei deveneau principiile inexorabile ale "Marxism- Leninismului" (Roller, 1952, p. 1: majuscule în original), singurele "cu adevărat științifice", capabile să redea istoria românească potrivit preceptului rankean, "așa cum s-a desfășurat realmente" (Roller, 1952, p. v). Publicarea în 1947 a manualului unic coordonat de Mihail Roller simbolizează expresia supremă a "istoriei prin decret" (historiae ex fiat), comandată la ordinele partidului, elaborată de membri ai partidului și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]