1,913 matches
-
că simbolul, care este de natura posibilului, "există", este "ceva"; și nu ar putea fi mai cu seamă că el exprimă posibilul, dar, e drept, un posibil actualizat decât printr-un act de timporizare, în-ființare. Într-un fel, propozițiile se predică despre "stările de lucruri", iar acestea, cel puțin în sens wittgensteinian, constituie un fel de substrat, care suportă "propozițiile-predicat". Este adevărat, stărilor de lucruri le corespunde o "formă logică", iar aceasta nu poate fi gândită altfel decât ca un general
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fondatoare pentru aplicațiile "noii logici". Nu: 'semnul complex ‚aRb' spune că a se află într-o anumită relație cu b', ci ‚a' se află într-o anumită relație cu ‚b' spune că aRb."213 Așadar, semnul complex aRb ("propoziția") se "predică" despre starea de lucruri a stă cu b în relația R. Semnul complex, în fond, o propoziție, nu poate fi întâi, în așa fel încât apoi vine strea de lucruri; dimpotrivă, starea de lucruri se află întâi, ea constituie un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
părtinitoare în mod absolut a celor două sensuri: de fapt-de-a-fi-"acesta", respectiv de fel-de-a-fi-"așa". Părtinirea este exclusivă încă de la Aristotel: ontologic, substanța primă nu poate fi însușire, iar însușirea nu poate fi substanță primă; "logic", individualul nu poate fi predicat, ci numai subiect, universalul nu poate fi subiect, ci doar predicat. Un amestec al sensurilor ontologice ar provoca erori logice; un amestec al sensurilor logice ar conduce către necunoaștere. Urmările propriu-zis pragmatice, așadar de sens "public", vor fi cercetate mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
elementelor în cauză; și nu este vorba doar despre o simplă ierarhie în două înălțimi, ci despre ierarhii complicate, subordonate, totuși, acestui sens originar de ierarhie ontologică: substanță primă, însușire, și celui de ierarhie logică: subiect ca individual (substanță primă), predicat ca universal (însușire de maximă generalitate). S-a ieșit uneori din această constrângere exprimată de ierarhia originară, de sens ontologic și totodată logic, prin gândul despre universal ca un fel de individual, așadar nu doar ca un general maxim (extrem
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
democratic exprimat de adunarea generală a conducerii lărgite a comunității. Aceasta vota pe baza examinării performanțelor candidaților care fuseseră invitați să exercite funcțiile rabinice pe durata unei sâmbete, și anume să oficieze din liturghia dimineții rugăciunea de Mussaf 26, să predice în continuare pe o temă aleasă din pericopa săptămânii și, în cursul după-amiezii, să interpreteze în prezența celor interesați un text din Talmudul babilonian. Îndeplinirea acestor funcțiuni permitea comunității să evalueze vocea candidatului, erudiția și retorica acestuia. Tata avea o
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
private, și anume că paragrafele controversate din Convenția Palestiniană "au devenit anacronice (sont caducs)". Între timp, vizita lui Arafat ajunge la momentul său culminant convorbirea cu François Mitterrand care are loc într-unul din saloanele Palatului Élysée. Convorbire dificilă, unde predica și apologetica se succed alternativ în prezența pasivă, din partea franceză, a lui Dumas și Attali, iar din partea palestiniană a lui Faruk Kadumi și a reprezentantului OEP în Franța, Ibrahim Sus. Convorbire îndelungată și sinuoasă care, în încheiere, nu a risipit
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
stricta nevoie de a reveni la autenticitate, nevoia de a recupera omul întreg, după ce, ani de-a rândul, el a fost sacrificat prin teroare, căzut „sub vremi“, dislocat, uitat. Disidența este însă o soluție individuală. Nu „se ia“, nu se predică și nu justifică judecarea celorlalți. A te „face“ disident, în urma unei deliberări abile, interesate și vanitoase (sunt cazuri...), e a recădea în inautenticitate. La fel, a face din disidența ta un „capital“ de prestigiu, o tribună, de la a cărei înălțime
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
are căută torul de înțelepciune de jargonul lui. E exponentul acru al unei minorități fascinate de micile ei dexterități analitice. Cine parcurge însă marile texte ale Antichității privind grija de sine simte, la un moment dat, că ceva lipsește. Chiar dacă predică eliberarea eului de registrul determinărilor contingente, „sculptarea“ sinelui în vederea unei desăvârșiri dătătoare de „măreție sufle tească“ și de noblețe iradiantă, înțelepciunea lumii greco romane suferă, de la o vreme, de un soi de inflație a eului. Preocuparea de sine riscă să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
unul al altora, nu mă Înspăimântă. E ceva firesc pentru orice se naște: individ, specie, planetă chiar. Nu pentru ceea ce n’are Început, adică lumea. Scuze că par un Toma necredincios. Dar vreau ca sfârșitul lumii, așazis, să mi-l predice nu un om, nici milioane, ci Însuși acela care le știe pe toate... O fi asta Îndrăzneală de furnică, dar și aceea are dreptul să știe ce-o așteaptă. „Milenium“, 11 martie 2000, ora 15,51 50. Jocul cu focul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unul din dușmanii săi, episcopul catolic Gustav Trolle, autorul moral al "băii de sânge" din 1520, Gustav încurajează și oficializează reforma trecerea de la etapa catolică la etapa protestantă, luterană. Consilierul său este scriitorul Olans Petri; el traduce în suedeză Noul Testament, predică doctrina luterană. Noua reformă simplifică fastul, cheltuielile, ritualurile; apreciază Biblia, singurul izvor doctrinar; reduce tainele numeroase la două botez și împărtășanie; calea spre credință și mântuire este însăși munca omului. Suedia este prima țară care adoptă reforma luterană în anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
spus prin Isaia profetul care zice:”.. Țara de dincolo de Iordan Galileea; poporul care stătea în întuneric a văzut lumina mare și celor care stăteau în ținutul și în umbra morții le-a răsărit lumina”, de atunci a început Iisus să predice și să spună: „Pocăiți-vă, pentru că s-a apropiat Împărăția Cerurilor” „.. Oare, n-a venit timpul, și pentru noi, să ne pocăim..?!” mi-am zis în gând. Cuvântul Evangheliei este prilej de reflecție.. de interiorizare.. După masa de prânz, toată
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cetățeni. În timpul mesei, îi învăța că nici el, nici cei ce prânzeau cu el, nici urmașii lor n-aveau să moară, ci aveau să ajungă într-un loc cu viață veșnică, unde aveau să se bucure de toate bunătățile. Pe când predica asfel de lucruri, punea să se construiască pentru sine o locuință subpământeană; atunci când aceasta a fost terminată, a coborât în ea și a trăit acolo timp de trei ani. Tracii îi simțeau lipsa și-l plângeau ca pe un mort
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și a trăit acolo timp de trei ani. Tracii îi simțeau lipsa și-l plângeau ca pe un mort, dar, înainte să se termine cel de-al patrulea an, le-a apărut lor iarăși și așa a fost dovedit ceea ce predicase Zalmoxis. În felul acesta, după cât se spune, s-a purtat el. În ce mă privește, eu nu mă dau înapoi de a crede astfel de lucruri: însă nici nu dau crezare din cale-afară amănuntului cu locuința subterană; mi se pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în seminariele de gradulu I, sînt: a) Dezvoltarea obiecteloru coprinse în art. 32; ... b) Noțiuni de fisica, chimia, istoria naturale; ... c) Noțiuni de agronomia, orticoltura și viticultura; ... d) Noțiuni de medicină populară și veterinăria. ... e) Esercitie înscrisu și orale de predice; ... f) Noțiuni de logică și morale filisofica; ... g) Musica vocale și cantari bisericesci; ... h) Confesiunea ortodocsa, leturgia, istoria noului și vechiului Testamentu, istoria bisericesca, teologia morale și pastorale; ... i) Istoria și geografia; ... 234. Invetaturele seminarieloru de gradulu al douilea, voru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
tolerante a organizațiilor diferitelor secte și asociații religioase care după război au năpădit și peste țara noastră. Statul nu poate fi indiferent față de pornirile de a i se fărâmița unitatea sufletească a neamului de predicatori - de regulă străini - neromâni, care predică desarmarea, sunt contra monarhiei și a altor așezăminte fundamentale ale țării noastre, fiind ajutați din afară cu mijloace morale și materiale”. Precizările de mai sus, formulate de cel mai Înalt reprezentant al orotdoxiei românești, sugerează o suprapunere a conceptelor de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
expresia cea chiară și potrivită duhului celor scrise. Declamația sau citirea cea bună trebuie să facă în duhul ascultătorului aceeași întipărire și ispravă care muzica o săvîrșaște în inima lui. În zadar un preot s-ar sui pe amvon să predice moralul Evangheliei, dacă citirea sau glasul său cel sălbatic și nepotrivit cu marea cuviință a vredniciei sale ar speria pe ascultători sau ar aduce o ispită de șoaptă în lăcașul Domnului. În zadar un învățător pe catedra sa profesorală ar
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cum o scot pe Sfânta din Biserică, mâine-dimineață”. Le place mult să vină la Iași, „de cinci ani de zile spunem prezent și vom veni câte zile ne mai dă Dumnezeu”, zice bărbatul. De ce vin aici ? „Pentru că este frumos, ascultăm predica, ne facem prieteni”, îndrăznește să spună și femeia, care până în acel moment și-a admirat soțul discutând cu acest străin atât de curios, care parcă ar dori să pară pelerin, dar nu prea este... Voi reîntâlni adesea această veritabilă obsesie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-l prezenta ar însemna să tragi un semn de egalitate simbolic între slăbiciunea sa psihică și cei prezenți, o apropiere pe care nici cele mai critice poziții media nu îndrăznesc să o realizeze ? Pelerinajul, spre final. Incident neprevăzut. Impresie finală. Predica episcopului-vicar de Râmnicu- Vâlcea, Emilian Lovișteanul, este una pe care aș putea-o denumi „convențională”, calmă, uneori cu referințe „soft” la starea socială actuală. O ascult atent și-mi spun, încă o dată, că în astfel de momente, cu mari mulțimi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lojilor aceasta era numai datorită numărului redus de copii ale ei și faptului că mulți nu știau să scrie și să citească. Bisericile țineau Biblia ca un monopol, ea fiind accesibilă doar preoților instruiți să o citească și s-o predice dar nu s-o interpreteze sau s-o traducă. Practic era necunoscută în măreția ei majorității oamenilor. Practicile și ritualurile clerului erau pe primul plan. Astfel credincioșii veneau în contact cu liturghia, confesionalul, imnurile, ceremoniile, procesiunile și grija față de proprietățile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lumii de mii și mii de ani, păstrându-și limitele societății lor secrete și păstrând Tradiția. Moralitatea, etica și integritatea, o inteligentă administrare a naturii sale de excepție ar face ca masoneria, ca organizație, să fie cea care predă și predică virtuțile Frăției Oamenilor în lumea contemporană. Rolul meditației este cel de a deschide sufletul, puterii de a îndepărta realitatea lumii, de apropiere de divinitate și de reintegrare în Dumnezeu. Există ceva mai important decât rugăciunea? întrebă discipolul pe maestrul său
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
am remarcat aceasta ca pe ceva curios/ efectul nemaipomenit de echilibru/ pe care unele femei îl exercită/ asupra falselor imagini/ ce defilează într-o minte de bărbat.// Mecanismul fără a cădea în mrejele gândirii/ filosofice sau fără a dori să predic -/ îmi amintește expresia lui Nietzsche:/ Lăsați virtutea să adoarmă căci se va trezi refăcută.// Oricum aceasta-n mine arareori se-ntâmplă/ și ca întotdeauna pentru o astfel de magică/ licoare/ prudența dozei e cea mai importantă./ Asemeni lipsei, abuzul de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
noastră? Ne trebuie o sfâșiere totală? O putem face. Preoții vor fi și ei judecați de Dumnezeu. Dar atâta timp cât sunt investiți cu har, Dumnezeu operează mântuirea noastră prin ei. Ce-i harul acesta de care tot vorbești? Când Mântuitorul a predicat învățătura Sa dumnezeiască, n-a zis mulțimii: Eu v-am spus ce aveam de spus. Voi faceți ce credeți și cum v-o tăia capul! Din contră, a ales câțiva din mulțime, i-a învățat în intimitate și i-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
românească); prezentarea și susținerea teoretică de fiecare candidat pentru propriul rol; 5. la seminariile teologice, specializarea pastorala: - susținerea proiectului/lucrării de specialitate din dogmatica și din studiul biblic al Vechiului și Noului Testament; - proba practică din tipic și muzica bisericească, predică și cateheza; 6. la seminariile teologice, specializarea patrimoniu cultural: - susținerea proiectului/lucrării de specialitate din dogmatica și din studiul biblic al Vechiului și Noului Testament; - executarea unei lucrări practice în specialitate; 7. la liceele pedagogice, specializarea învățător - educatoare: - proba practică
METODOLOGIA din 4 decembrie 2002w de organizare şi desfăşurare a examenului pentru certificarea competentelor profesionale în învăţământul liceal, filierele tehnologică şi vocationala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148842_a_150171]
-
românească); prezentarea și susținerea teoretică de fiecare candidat pentru propriul rol; 5. la seminariile teologice, specializarea pastorala: - susținerea proiectului/lucrării de specialitate din dogmatica și din studiul biblic al Vechiului și Noului Testament; - proba practică din tipic și muzica bisericească, predică și cateheza; 6. la seminariile teologice, specializarea patrimoniu cultural: - susținerea proiectului/lucrării de specialitate din dogmatica și din studiul biblic al Vechiului și Noului Testament; - executarea unei lucrări practice în specialitate; 7. la liceele pedagogice, specializarea învățător - educatoare: - proba practică
METODOLOGIA din 30 august 2002 de organizare şi desfăşurare a examenului pentru certificarea competentelor profesionale în învăţământul liceal, filierele tehnologică şi vocationala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148813_a_150142]
-
verb predicat + subiect (subiectivă) în cazul lui a trebui (+ conjunctiv sau infinitiv) etc. (p. 98), ar conduce la anularea unor distincții existente în mod obiectiv în interpretarea prin textul lingvistic a unei realități extralingvistice: Trebuie să fie la Veneția. (verb predic. + subiect propozițional) - necesitatea (1) (2) (1) (2) Trebuie să fie la Veneția. (verb semiaux. pr.verb. compus) - ipoteza (1) (1) Păstrăm din punctul de vedere al Gramaticii Academiei ideea, îndreptățită, că limba română dispune de mijloace lexicale de „redare a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]