2,149 matches
-
neputincioasă în fața lor. Abordarea dispozițională a avut, după cum afirma Muchinsky, consecințe în planul selecției personalului. Cei care lucreează în acest domeniu au început să-și pună diferite întrebări: Dacă selectăm oameni după aptitudini, de ce nu i-am selecta și după predispoziția lor de a fi satisfăcuți sau nesatisfăcuți? N-am putea oare testa oamenii pentru a afla cât de mult posedă atributul de a fi satisfăcuți în muncă? După opinia noastră, abordarea dispozițională a satisfacției în muncă are cel puțin două
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
noastră, abordarea dispozițională a satisfacției în muncă are cel puțin două limite. Mai întâi este discriminatorie, deoarece pornindu-se de la postulatele ei i se poate refuza unui om dreptul de a fi încadrat în muncă pe considerentul că are o predispoziție negativă, ceea ce îl face să fie mai nemulțumit decât alții. Apoi, ea este oarecum perversă, pentru că scutește organizația de a interveni în vederea asigurării condițiilor în măsură să conducă la obținerea satisfacției, de asemenea, pentru că aruncă vina pe individ, el fiind
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Nu trebuie să se pornească de la prejudecata că cei înclinați spre satisfacție vor fi neapărat eficienți, iar cei predispuși spre insatisfacție vor fi ineficienți. Până în momentul de față nu există date suficiente de cercetare care să dovedească legătura cauzală dintre predispozițiile spre satisfacție/insatisfacție și calitatea performanței. Chiar dacă am accepta că oamenii se nasc cu tendința spre satisfacție sau insatisfacție, nu trebuie uitat că există suficiente posturi și roluri potrivite atât pentru persoanele cu predispoziții pozitive, cât și pentru persoanele cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care să dovedească legătura cauzală dintre predispozițiile spre satisfacție/insatisfacție și calitatea performanței. Chiar dacă am accepta că oamenii se nasc cu tendința spre satisfacție sau insatisfacție, nu trebuie uitat că există suficiente posturi și roluri potrivite atât pentru persoanele cu predispoziții pozitive, cât și pentru persoanele cu predispoziții negative. În fine, nu trebuie subestimat rolul compensării, existența într-un grup de muncă a ambelor categorii de persoane putând fi benefică. Teoriile satisfacției muncii Mai toate teoriile despre motivația muncii conțin idei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
spre satisfacție/insatisfacție și calitatea performanței. Chiar dacă am accepta că oamenii se nasc cu tendința spre satisfacție sau insatisfacție, nu trebuie uitat că există suficiente posturi și roluri potrivite atât pentru persoanele cu predispoziții pozitive, cât și pentru persoanele cu predispoziții negative. În fine, nu trebuie subestimat rolul compensării, existența într-un grup de muncă a ambelor categorii de persoane putând fi benefică. Teoriile satisfacției muncii Mai toate teoriile despre motivația muncii conțin idei referitoare și la satisfacția muncii. De aceea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acest stil; folosirea stilului de compromis este, în general, urmată de sentimente pozitive din partea celorlalți (vezi Hellrigel, Slocum, Woodman, 1992). 4.2. Modelul structural al conflictului Modelul se centrează pe surprinderea condițiilor/factorilor/parametrilor care influențeză comportamentele conflictuale. Acestea sunt: predispozițiile comportamentale ale părții; presiunile sociale exercitate asupra părții; structura factorilor motivaționali/stimulatori; rolurile și procedurile părților. Primii trei factori se raportează la rolurile și procedurile părților, părți care interacționează între ele (vezi figura 16.5.). Figura 16.5 − Modelul structural
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în esență, derularea interacțiunilor dintre părți, ea își încorporează practic și dimensiunea procesuală. Semnificația schemei propuse de Thomas constă nu doar în faptul că precizează elementele structurale ale conflictului, dar sugerează și posibile măsuri preventive sau ameliorative. Dacă, de exemplu, predispozițiile comportamentale ale părților sau presiunile sociale exercitate asupra părții sunt bine cunoscute și ținute sub control, este foarte probabil să se poată manageria corespunzător conflictele. În acest sens, o mare importanță are intervenția încă din faza de preconflict. Cu cât
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vizează influența egocentrismului în negocieri. Marea majoritate a negociatorilor nu sunt obiectivi sau imparțiali în judecățile lor, așa cum ar trebui să fie; dimpotrivă, ei tind să-și supraevalueze punctele de vedere sau argumentele care îi favorizează, ceea ce înseamnă că alături de predispozițiile cognitive intră în joc și așa-numitele predispoziții motivaționale. Asemenea predispoziții motivaționale sunt denumite cu termenul de egocentrism. Cercetările au demonstrat că un grad mare de egocentrism al părților îngreunează ajungerea la un acord. Au fost investigați, chiar experimental, factorii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
negociatorilor nu sunt obiectivi sau imparțiali în judecățile lor, așa cum ar trebui să fie; dimpotrivă, ei tind să-și supraevalueze punctele de vedere sau argumentele care îi favorizează, ceea ce înseamnă că alături de predispozițiile cognitive intră în joc și așa-numitele predispoziții motivaționale. Asemenea predispoziții motivaționale sunt denumite cu termenul de egocentrism. Cercetările au demonstrat că un grad mare de egocentrism al părților îngreunează ajungerea la un acord. Au fost investigați, chiar experimental, factorii care cresc egocentrismul în negocieri (de exemplu, previziunea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obiectivi sau imparțiali în judecățile lor, așa cum ar trebui să fie; dimpotrivă, ei tind să-și supraevalueze punctele de vedere sau argumentele care îi favorizează, ceea ce înseamnă că alături de predispozițiile cognitive intră în joc și așa-numitele predispoziții motivaționale. Asemenea predispoziții motivaționale sunt denumite cu termenul de egocentrism. Cercetările au demonstrat că un grad mare de egocentrism al părților îngreunează ajungerea la un acord. Au fost investigați, chiar experimental, factorii care cresc egocentrismul în negocieri (de exemplu, previziunea mai multor informații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
abundentă, dilatarea pupilei); subiective, psihoindividuale (anxietate, agresivitate, apatie, plictiseală, depresie, oboseală, frustrare, iritabilitate, scăderea stimei de sine, nervozitate, sentimente de inferioritate); cognitive (incapacitatea de a lua decizii pertinente, scăderea capacității de concentrare a atenției, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale); comportamentale (predispoziții la accidente, toxicomanie, izbucniri emoționale, bulimie, abuz de alcool sau tutun, râs nervos, plâns zgomotos); psihoorganizaționale (absenteism, scăderea productivității, alienarea la relațiile cu ceilalți membri ai organizației, reducerea implicării, insatisfacții în muncă, scăderea încrederii și loialității în/față de organizație). În legătură cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
EPISODUL 1 Frustrare Conceptualizare Alte reactii Comportament Rezultat EPISODUL 2 Stilul constrângător/ competitiv Stilul colaborativ Stilul acomodist/ conciliant Stilul evitant Stilul de compromis Necooperator Cooperator COOPERARE Neasertiv Asertiv ASERTIVITATE 4. Roluri si proceduri Comportamentul celeilalte părți Comportamentul primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale celeilalte părti 2. Presiunea sociala asupra primei părți 2. Presiunea socială asupra celeilalte părți 3. Structura motivațional-stimulatorie Stadiul 1: conflictul latent Nu există un conflict total, dar există un potențial datorat anumitor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Comportament Rezultat EPISODUL 2 Stilul constrângător/ competitiv Stilul colaborativ Stilul acomodist/ conciliant Stilul evitant Stilul de compromis Necooperator Cooperator COOPERARE Neasertiv Asertiv ASERTIVITATE 4. Roluri si proceduri Comportamentul celeilalte părți Comportamentul primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale celeilalte părti 2. Presiunea sociala asupra primei părți 2. Presiunea socială asupra celeilalte părți 3. Structura motivațional-stimulatorie Stadiul 1: conflictul latent Nu există un conflict total, dar există un potențial datorat anumitor factori Surse conflictuale: 1. interdependența 2
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
credința Într-un strict determinism genetic al caracteristicilor individuale, Însoțită de tendința de a institui un sistem social de discriminare a candidaților la o slujbă sau la o asigurare, ba chiar și la o locuință, pe baza unor informații cu privire la predispoziția lor genetică spre anumite boli (Duster, 1992). Nu se poate nega faptul că, dacă s-ar adopta o politică de selecție genetică a salariaților sau asiguraților, aceasta s-ar substitui atât alegerilor libere individuale, cât și normelor meritocratice bazate În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În special În domeniul profesional, la caracteristicile genetice ale cetățenilor. Un astfel de reducționism, care ar legitima selecțiile și discriminările Între indivizi, i-ar priva pe aceștia prin definiție de libertate și ar subordona valoarea competențelor lor recunoscute celei a predispozițiilor lor cunoscute. Trebuie totuși să insistăm asupra unui aspect esențial: nu cunoașterea biologică În sine trebuie incriminată aici, cu gândul ascuns că ar trebui să i se stabilească niște limite sau chiar să fie interzisă În acest domeniu, ci utilizarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interpretează opoziția față de acțiunea afirmativă ă adică față de politica de tratament preferențial a „minorităților victimizate” ă ca un indicator al reformulării contemporane a prejudecății rasiale (Stoker, 1998, p. 136). Mai trebuie remarcat, de asemenea, că acești teoreticieni presupun că există predispoziții simbolice care, interiorizate ca efect alunei socializări precoce, nu s-ar modifica mai târziu decât foarte puțin (regăsim aici tema rezistenței stereotipurilor la schimbare). Aceste predispoziții pot astfel determina credințele și alegerile la vârsta adultă, În interferență atât cu respectarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1998, p. 136). Mai trebuie remarcat, de asemenea, că acești teoreticieni presupun că există predispoziții simbolice care, interiorizate ca efect alunei socializări precoce, nu s-ar modifica mai târziu decât foarte puțin (regăsim aici tema rezistenței stereotipurilor la schimbare). Aceste predispoziții pot astfel determina credințele și alegerile la vârsta adultă, În interferență atât cu respectarea normei sociale, cât și cu alegerile „raționale” bazate pe interesul personal (Sears, 1983, p. 80). De unde postulatul stabilității sau continuității atitudinilor specifice actorilor sociali Încă din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un pic de efort, ar putea câștiga la fel de mult ca și albii») sunt puternic corelate cu pozițiile pe care albii le adoptă În privința unui anumit număr de chestiuni rasiale” (ibidem, p. 149). Ceea ce nu se poate nega este faptul că predispozițiile, dacă sunt durabile, intervin În formarea reacțiilor, a intențiilor de acțiune și a comportamentelor. Rămâne problematică stabilirea precisă a importanței lor, evaluarea rolului exact pe care Îl joacă În producerea comportamentelor sociale percepute ca ținând de „rasismul simbolic”. Este Însă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a importanței lor, evaluarea rolului exact pe care Îl joacă În producerea comportamentelor sociale percepute ca ținând de „rasismul simbolic”. Este Însă fals să susții, În cadrul unei explicații cauzale naiv mono-deterministe, că rasismul se poate explica În mod satisfăcător prin predispozițiile dobândite În copilărie. Acest model explicativ, care ă la fel ca și modelul „personalității autoritare” ă ține de o psihologie genetică inspirată În bună măsură de psihanaliză, prezintă defectele tuturor modelelor mono-cauzale. Cercetătorul, sociolog sau psihosociolog, crede astfel că deține
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exprimă În mod ostentativ stereotipul „arăbetelui”, vorbind În verlan cu un amestec de accent de cartier periferic și de imigrant maghrebin. Stigmatizarea este totuși o problemă centrală a grupurilor minoritare pentru că produce adesea efecte de handicap. Ea poate genera o predispoziție spre eșec sau o formă de autodiscriminare (Gergen și Gergen, 1984, pp. 112-118). Chiar dacă drumul spre iad nu este Întotdeauna pavat cu astfel de scheme cognitive sau cu bune intenții, este probabil ca aceste cunoștințe, care nu presupun prea multă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
el numește „arhaism psihic” și astfel de comportamente. Opusul xenofobiei ar fi xenofilia, cuvânt rar, apărut tot la Începutul secolului XX pentru a exprima atracția deosebită față de tot ce este străin și care ar constitui, Într-o oarecare măsură, o predispoziție spre cosmopolitism. Xenofobia, dimpotrivă, poate fi corelativul spontan al etnocentrismului, care constă În atribuirea unei superiorități absolute normelor și valorilor propriei comunități. Înainte de a merge mai departe, se impune o clarificare conceptuală. Distorsiunea etnocentristă Punctul nostru de pornire va fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lei litrul făcut din zahăr și șosetă nespălată de Odobești, mi s-a urcat la cap imediat. Cuțite în tâmplă. Mă documentez puternic asupra noțiunii de nostalgie și melancolie. Asta-i boală psihică, bibicule, abia acum am aflat de unde vine predispoziția de a-ți ține capul plecat în mâna stângă, cum face teatral HRP-ul nostru național când apare la TV. Afară traficul a mai încetat (mă omoară lent cam 500.000 de mașini șcred că nu mă înșel supra număruluiț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
pot scrie la fel de mic precum ai făcut-o tu. Astfel, în volum, tu vei avea mai multe cuvinte decât mine. Mă enervează psihoza asta generalizată a vlahilor, cheful lor nebun de ceartă. Nu există multe popoare care să aibă aceeași predispoziție către ceartă. Suntem un neam de țațe curioase, certărețe, volubile, sfătoase, pupincuriste, curioase, voyeuriste. Persoanele care scapă acestei tendințe generale sunt de-a dreptul nobile. Un nobil scrie unui alt nobil. Chiar dacă suntem scăpătați. Vremea asta friguroasă mă comprimă, îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Astfel, limba umanizează natura, mediul cosmic, care din existență exterioară omului, devine interioară lui. Mai mult, chiar în cazul aceleiași comunități, fiecare vorbitor, deși se raportează la același glosocosmos este marcat de propria individualitate, prin nivelul și felul cunoștințelor, prin predispozițiile psihice, afective și volitive, prin capacitatea de înțelegere etc. Această raportare atribuie individului uman dimensiunea socială a alterității, producînd umanizarea societății, căci o face aptă realizării lui în interiorul ei. Din faptul că glosocosmul desparte comunitățile umane și că el nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Dar, instituirea normei nu se realizează întotdeauna sistematic, ci este uneori supusă actelor spontane care se manifestă îndeosebi la nivelul limbii populare. Printre acestea, imitația are un rol însemnat și, în această situație, crește importanța modelelor care sînt urmate. Există predispoziția de a imita pe reprezentanții puterii și ai administrației, astfel încît se poate vorbi de o autoritate a magistratului. Din caracterul practic al normării decurge că respectarea normei, chiar și după ce a fost instituită, se realizează printr-o autoritate de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]