3,246 matches
-
Kundera, Ridicole iubiri, București, 1991, Gluma, București, 1992, Viața e în altă parte, București, 1995, Valsul de adio, București, 1996, Cartea râsului și a uitării, București, 1998, Insuportabila ușurătate a ființei, București, 1999, Nemurirea, București, 2002. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Prefață la Jaroslav Hasek, Peripețiile bravului soldat Svejk în războiul mondial, ed. 7, București, 1997; Dicț. scriit. rom., II, 459-461; Elisabeta Lăsconi, Jean Grosu, „Am tradus scriitori interziși în țara lor”, ALA, 2003, 688. I.D.
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
Matei Basarab” din București, la Facultatea de Litere și Filosofie. Pasionat, cu vocație de cercetător, studentul publică în „Revista universitară” și în extras lucrarea „Cântarea României” (1900), urmată de încercarea monografică Alexandru Russo. O pagină ignorată din literatura română (1901), prefațată de Ovid Densusianu. O altă lucrare, Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea (1904), primește Premiul „Hillel” al Universității din București. Articole, note și comentarii îi apar și în „Noua revistă română”, „Convorbiri literare”, „Epoca
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
mai ales opere cu specific fantastic de Jules Verne, Cyrano de Bergerac, J. H. Rosny-Aîné, Maurice Renard, André Maurois ș.a., a alcătuit antologii de gen: Fantascienza (în colaborare cu Gianfranco de Turris, 1972), O falie în timp (1975) ș.a., a prefațat ediții din Mark Twain, Villiers de l’Isle Adam, R.L. Stevenson, H. G. Wells, Stanislaw Lem, Vladimir Colin ș.a. Pentru întreaga activitate pe tărâmul promovării SF, i s-au decernat Premiul Special „Europa SF” (Triest, 1972), Marele Premiu al Ministerului Culturii
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
90: Întoarcerea cămășii Declinul Uniunii Scriitorilor, Înmulțirea premiilor literare Noii ideologi și spectrul revoluției conservatoare O spălare ideologică Dublul discurs al extremei 6. Winners și loosers Timpul profeților Noile structuri Politizarea intelectualilor Genealogii și traiectorii Întreprinzătorii noii ordini morale Bibliografie Prefață Această carte reunește pentru prima dată În limba română rezultatele mai multor proiecte de cercetare privind elitele intelectuale din două țări ale „socialismului real”, Germania de Est (fosta RDG) și România. Aceste cercetări, Începute Înainte de 1989 la Iași, continuate la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
conspirației În România postcomunistă, Polirom, Iași. Volgyes, Ivan (coord.) (1975), Political Socialization în Eastern Europe: A Comparative Framework, Praeger, New York. Volovici, Leon (2004), Apariția scriitorului În literatura română, Curtea Veche, București. Voslensky, Michael (1980), La Nomenclatura. Leș privilèges en URSS, prefață de Jean Elleinstein, traducere de Christian Nugue, Pierre Belfond, Paris. Voslensky, Michael S. (1995), Das Geheime wird offenbar. Moskauer Archive erzählen. 1917-1991, Langen Müller, München. Vronskaya, J., Chuguev, Vladimir (1988), Biographical Dictionary of the Soviet Union, 1917-1988, Saur, Londra. Wagenknecht
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1990, 1995), ca și în pateticele „exerciții de admirație” care alcătuiesc Declarație de iubire (2001), adresate lui Mihail Sebastian, Cioran, Virgil Ierunca, Monicăi Lovinescu, lui Andrei Pleșu ș.a. Mai puțin în lucrarea Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, care prefațează, într-un tipar academic, preocuparea insistentă a lui L. pentru peratologie (aici inspirată și susținută în principal de o lectură a lui Nietzsche), sau în culegerea Încercare în politropia omului și a culturii (1981), alcătuită din eseuri inspirate cu precădere
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
de numeroase volume de versuri, tălmăciri, însemnări de călătorie, eseuri și articole, memorialistică. Traduce din Antonio Machado, Gheorghios Seferis, Saint-John Perse, Konstantin Kavafis, precum și din numeroși poeți francezi. Versurile îi sunt transpuse în limbile maghiară, greacă, germană. A întocmit și prefațat ediții din Ion Pillat, Lucian Blaga, V. Voiculescu. A fost distins cu Premiul „George Coșbuc” al Academiei RSR (1969) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri (1975). Încă din adolescență, R. se arată ca un poet aproape format, mânuind cu
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
cele din urmă în Statele Unite ale Americii. În țară îi mai apar două cărți de versuri, Omul nedesăvârșit (1981) și Insomnia ideală (1983). A scris și articole, cronici, recenzii etc., a editat texte inedite din Ion Barbu, a alcătuit și prefațat o amplă antologie din textele lui Perpessicius referitoare la scriitori români, pentru colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Minerva (numai primele două volume, tipărite în 1986, menționează numele său ca antologator). Ecloziunea și afirmarea poetică a lui R. - remarcată și
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
Veac și răzmeriță, exprimă solidaritatea cu suferința celor ce mor „cu rănile culcate pe năsălia humii”. Două caiete rămase în manuscris, Îmblânzitorul de cuvinte și Plecările și popasurile poetului, conțin versuri care par a se așeza într-o matcă. Poemul Prefață e o profesiune de credință și o încercare de autodefinire: „Am îmblânzit cuvinte sălbatice, sfioase”, se destăinuie R., din „pacea” lor „simplă”, ca un trubadur și-a scris „cartea visată leneș cu sânge și azur”. Mult mai intens, mai acut
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
desfacere și dureroasă de păuni în gâtlejul ocheanului ascuns în gesturile dezolate în pâlnia de cenușă picură minutul amar de frunze, când pădurea se suflecă în anotimp ca un flux spre naufragiul verii, ca o bestie înaintea fricii”. R. a prefațat mai multe cataloage de expoziții (printre care cel al retrospectivei M.H. Maxy, din 1965) și a tradus și comentat scrieri diverse, mare parte din literatura bulgară. SCRIERI: Poeme în aer liber, cu ilustrații de Victor Brauner, Paris, 1929; Moartea vie
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
ales începând din anii ’60 activitatea lui devine prodigioasă. Alcătuiește antologii tematice: Vorbiți mai bine, scrieți mai bine românește (1966), Eroica 1877 (1967); publică scrieri pentru copii: Cavalerii danubieni (1982), Prietenul meu Topsi (1982); semnează numeroase traduceri, îngrijește ediții și prefațează operele unor scriitori ca Anton Pann, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, I. L. Caragiale, Al. Vlahuță, Petre Ispirescu, Dimitrie Anghel, N. Iorga, Mihail Sadoveanu, N. D. Cocea, Victor Ion Popa ș.a. Realizează două ediții critice fundamentale: Ion Ghica
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
moldovenească. Pregătirea multilaterală i-a permis să cerceteze fenomenul cronicăresc integral, sub diferite aspecte: istoric, filosofic, literar. Lucrările lui se remarcă prin minuțiozitatea documentării și spiritul polemic, dar și prin supralicitarea aspectului ideologic în comentariul privitor la scrierile cronicarilor. A prefațat ediții de opere ale marilor cronicari apărute la Chișinău. SCRIERI: Cronicarul Ioan Neculce. Viața și opera (în colaborare cu Vasile Coroban), Chișinău, 1956; Slova cronicărească - ecoul bătrânei Moldove, Chișinău, 1974; Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII, Chișinău, 1977; Miron Costin, Chișinău
RUSSEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
literaturii. Convorbiri (1998). Tot în publicația constănțeană semnează un număr semnificativ de recenzii și cronici literare, reproduse în mare parte în Incursiuni critice (1997) și Lecturi și înțelesuri (2002), alături de articole apărute în „Luceafărul”, „Limbă și literatură”, „Ex Ponto” ș.a. Prefațează o serie de volume din scriitorii dobrogeni contemporani, dar și din Emil Gârleanu. În Tudor Arghezi - prozatorul (1996; Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor), teză de doctorat care reprezintă totodată debutul său editorial, R. radiografiază cu finețe spectacolul receptării critice
ROTUND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289391_a_290720]
-
înaintând până la gradul de căpitan, într-un regiment de artilerie călare, fiind și redactor la ziarul „România” din Iași al Marelui Cartier General. Debutează în revista ,,Duminica” (1890), cu versuri scrise la moartea bunicii sale. Prima carte, Poesii (1890), e prefațată de Constantin Mille, care îl angajase corector la „Adevărul”. În scurt timp urmează placheta de versuri și proză Foi de toamnă (1892). Publică poezii, proză și traduceri la ,,Vieața” (1894), sprijinit de Al. Vlahuță; prin el i-a cunoscut pe
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
1974). Prima carte tradusă singur, Eleșteul (1976), aparține prozatorului german din România Arnold Hauser. Cunoscător al culturii de expresie germană, S. s-a implicat în acțiunea de familiarizare a cititorului român cu ideile, literaturile și personalitățile acestui spațiu spiritual. A prefațat opere de Conrad Ferdinand Meyer ori Franz Kafka, a redactat articole dedicate multor scriitori contemporani din diferite generații, precum Ernst Jünger, Ștefan Heym, Peter Bichsel, Heiner Müller (din care a și tălmăcit piesă Misiunea, apărută în „Secolul 20”), Christa Wolf
SAHIGHIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289432_a_290761]
-
a începuturilor culturii și literaturii române. R. a contribuit la alcătuirea capitolului Literatura istorică în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, inclus în primul volum al tratatului academic Istoria literaturii române. A îngrijit, dar mai cu seamă a prefațat ediții din scrierile lui Dimitrie Cantemir, Ion Neculce, Constantin Stamati, Vasile Alecsandri, Nicolae Filimon, Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coșbuc, N. Iorga. SCRIERI: Ion Creangă. Bibliografie de recomandare, București, 1959; Eminescu și poezia populară, București, 1965; Analize literare și stilistice
ROTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
Prima carte, romanul Coborând spre nord-vest, îi apare în 1972, fiind distinsă cu Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. În câteva pagini programatice, puse în fruntea celui de-al doilea roman, Săptămâni de dragoste (1975), dar care ar putea prefața oricare dintre cărțile sale, S. simțea nevoia unor delimitări menite să îi configureze o poziție aparte în cadrul genului. Excedat de agitația derizorie a unor colegi de generație, ce se lăsaseră - după opinia sa - într-atât acaparați de o insignifiantă „mărturisire
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
Teodorescu). Tot acum publică (anti)romanele Roman de dragoste (1933) și Fata Morgana (1937) - pus sub motouri din Marx și Lautréamont. Intervalul 1934-1938 constituie o perioadă de inițiere în suprarealism, ani în care, revenind în țară după o expoziție pariziană prefațată de André Breton, pictorul Victor Brauner se manifestă ca mesager al mișcării din Franța. L. și Gellu Naum, discipolii cei mai fervenți ai lui Victor Brauner, îl urmează la Paris în 1938, unde frecventează cercurile suprarealiste. La izbucnirea războiului, în
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
COMUNICAREA EFICIENT| Tabla de materiitc "Tabla de materii" Prefață la ediția a IIIa 11 Capitolul 1 Definiții, modele și teorii ale comunicării 13 1.1. Preliminarii 14 1.2. De la definiții la modele ale comunicării 15 1.3. Teorii ale comunicării 24 1.4. Principii și funcții ale comunicării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
3.2. Cercul „complimentelor” 405 13.3.3.3. Definirea personală 405 13.3.3.4. Tehnica „Obiecte găsite” 406 13.3.3.5. Tehnica „Adevărat și fals” 406 Bibliografie 411 Index 419 Contents 423 Prefață la ediția a III-atc "Prefață la ediția a III‑a" Comunicarea este prezentă peste tot în jurul nostru. Câteodată nici nu ne dăm seama de ea, alteori suntem mulțumiți ori nemulțumiți de rezultatele pe care le obținem în comunicare. Iată de ce credem că întotdeauna, atunci când este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Chicago Critics. Traducând (împreună cu Alină Clej) în 1976 cartea, și-a asumat și a rezolvat magistral responsabilitatea echivalării în limba română a unor categorii teoretice, a unor termeni specializați, introduși pentru prima oara (imanenta auctoriala, autorul implicat, credibilitatea auctoriala etc.). Prefață discuta contextul de idei care a generat cartea, precum și principiile fundamentale pe care este construită teza lui Booth. În paralel cu articolele despre autori englezi ori americani, S. scrie studii despre Constantin Brâncuși, Aron Cotruș, Radu Petrescu, Mircea Ivănescu, Ștefan
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
la un comunist care nu înțelege să refuze interesele clasei muncitoare". Dacă pînă și Beniuc a fost un timp exclus din rîndul membrilor de partid... Mihai Beniuc - Sub patru dictaturi (memorii 1940-1975), ediție îngrijită de Ion Cristoiu și Mircea Suciu, prefață de Ion Cristoiu, Editura "Ion Cristoiu" S.A., București, 411 pag., preț 85.000 lei
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
la celebra metaforă a limbii ca oglindă a unei națiuni și ca martor privilegiat al dezvoltării spiritului omenesc, ca păstrătoare a valorilor civilizației (Leibniz și Herder). (Urmare în numărul viitor) Maurice Olender - Limbile Paradisului. Arieni și semiți: un cuplu providențial, prefață de Jean-Pierre Vernant, traducere de Ion Doru Brana, Editura Nemira, 1999, București, 205 pagini, preț nemenționat.
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
adăuga impresia de colaj stilistic din romanele românești mai vechi, lapidarități specific moromețiene, sau, mai mult inversiunile muzicale din Mara lui Slavici. Valentin Rasputin, Despărțirea de Matiora, Editura Univers, București 2000, Versiune românească revăzută și note de Mircea Aurel Buiciuc, Prefață de Ion Vasile Șerban, 276 p., f.p.
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
întreba de cenu-i înveți să moară... XXI. DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017. durerea din spatele cărnii, o nouă carte semnată teodor dume cartea are 116 pagini și a prefața Ionuț Caragea redactor, Mioara Băluță desene interior, Florica Berinde Albu Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DUME,TEODOR Durerea din spatele cărnii/Teodor Dume / Iași:PIM, 2017 ISBN 978-606-13-3532-9 821.135.1 Drumul către nemurire Durerea este o temă frecvent
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]