1,393 matches
-
așa cum se prefigurează ele în poemul Început de Gheorghe Istrate 44: "din lucruri pe furiș curg lacrimi/ din Noapte se preling planeți/ peste ființă peste patimi/ n-ai timp să vrei să mai regreți". Curgerea, prelingerea sunt actele acestei lente prefaceri, discursul lucrurilor spre ființarea liminară, spre pragul adânc în care ființă nu este, noapte în care sensul se eclipsează, nici timp, voință, patimi ori regret. Lucrurile dispar sub nivelul conștiinței care nu mai ia act de ele, laolaltă cu orice
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a închide ochii, a-i ascunde tocmai în ascunderea în care semnele vizibilului se voalează 49. Abia acum începutul începe, poate să răsară în vedere; un început nesfârșit care iluminează lumea, ale cărei semne semnifică de fiecare dată acest început, prefacerea originară a neîncetatei sale creații 50. Epifania imaginii este totodată și o dezvăluire a inaparentului, deschiderea sa prin vălul diafan al formei: un văl care dezvăluie, acoperirea în care totul se descoperă. Dar vălul acesta nu e cu adevărat transparent
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pune natura în posibil, în pozitivul arătării. Ceea ce se face și crește din materie devine în vizibil, apare din necesitatea imperioasă a manifestării. Dacă lenea ademenește visul, aceasta în virtutea disponibilității sale, nu de a face, ci de a se da prefacerii. Lenea materiei e poziție și dispoziție totodată; poziția pe care o ia e un dat imanent, căci ea se pune în propria punere de sine, stă în ea însăși, se închide în punere. În stagnare, materia e noaptea naturii, nevăzutul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe care ne-o prezintă. Liant nevăzut, pus în distanța care ne ia ochii, ne îndepărtează de ceea ce stă totuși sub ochi. Vedem zidirea, dar ne scapă lucrarea zidirii, creșterea ei în visul creației. Lucrare ce pune materia în dispoziția prefacerii, în orizontul desăvârșirii naturale. Altfel spus, o imagine ascunsă între frunziș și nisip, ca un fir străveziu întins între spirit și materie. Elixirul prin care degustăm poemul. Dincolo de evident (Nichita Danilov) Trupul participă la lumina divină, deși în mod indirect
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
acestui spațiu curbat; expiră tot ceea ce e menit destrămării, se dezleagă de imaginile expirate ale sensibilului și inspiră golul în care se avântă, se lasă inspirată de ceea ce (de)scrie văzând 91. Trecerea e acum zbor, înaintare în perspectiva inversă, prefacere în imponderabilul viziunii: "Înaintez prin vise de apă, printre lotușii vii/ vibrând ne-ncetat/ cu domuri de stele pe ochi"92. Imaginile vibrează în lumina care le pune în vedere, se deschid în golul pe care îl arată. Imagini fulgurante ale
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
orizontul primitor al altuia, se vede prin altul. Iar ceea ce îi e dat de văzut se configurează - cum altfel? - bidimensional, se așterne îndoit în vedere. Dedesubt sclipește lumea subterană a germinației, locul posibilului, golul însămânțat de potențele creșterii și ale prefacerii. Spațiu infrareal al originarului sau început absolut al creației, el este altul posibil ivit în miezul identității. Aici cuvânt încă nu e, nici lumină desfășurată în vizibilul exteriorului. Căci altul nu e exteriorul eului, cel pe care îl vede afară
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
magnetice, ed. cit., p. 25). 50 Este, cum spuneam, trecerea dincolo, într-un veșnic acolo al începutului care face semn, unde "roiuri de sfinte albine/ miere curg din flori uriașe", traversarea presantă - imponderabilă - a unui prag nevăzut, în timpul auroral al prefacerii: Nu pregeta, treci râul în zori/ cât încă ești ușor" (De dincolo de râu, în op. cit., pp. 27, 28). Nu există însă un loc de trecere privilegiat, căci în această topologie poetică unde e oriunde, urmele sunt amestecate, camuflate în întrețeserea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
țesătură, o textură care marchează o unitate, o totalitate. Petit Robert identifică și o chimie a contextului, o știință a constituirii diverselor corpuri, a transformărilor și proprietăților acestora. Uneori transformările sunt profunde, secrete, ținând mai degrabă de alchimie, raportând despre prefacerile acestor corpuri (sinteza lor, energia lor, parfumul ce-l degajă). Într-o lectură psihosociologică putem vorbi și despre puterea contextului (forța, tăria, capacitatea, autoritatea, dominația, competența, miezul sau nucleul central), de presiunea contextului care influențează, domină sau impune un model
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu care „are convorbiri particulare”. Lista lui de lucrări, conținută În dosarul de Securitate, este importantă. Dar În 1961 este reținut, apoi arestat și Învinuit de „uneltire contra ordinei sociale”: avea „concepții profund reacționare, regretând regimul burghezo-moșieresc, privind cu ură prefacerile care au avut loc În țara noastră după 23 august 1944” și a Încercat să „defăimeze rânduirea democratică din țara noastră (...) În discuțiile purtate la C. Botez acasă”. Deci discuții private, la domiciliu, nu În public. Delict de opinie. Procesul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
șofer, membru PMR, pentru a se efectua tO (e vorba de mijloace tehnico-operative de ascultare a convorbirilor). Este acuzat, Împreună cu un fost comandor, Vizanty, fratele soției, ca „fiind pătrunși de concepții profund reacționare și regretând regimul burghezo-moșieresc, privind cu ură prefacerile care au avut loc În țara noastră după 23 august 1944”, au Încercat să „defăimeze rânduirea democratică din țara noastră... În discuțiile purtate la C. Botez acasă”. Deci doar discuții private, la domiciliu, nu În public. Așadar, delict de opinie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
rîi sub influen?a Occidentului. �Lumină vine de la R?s?riț� au zis ?i f?cut al?îi� Privind fascicolul net al consecin?elor acelor vremi pentru epocile care au urmat, vedem cum �reformele bl�nde ?i graduale� au evitat �prefacerile n?prasnice� (Heliade R?dulescu vedea posibil un �conservatorism progresist�, Ha?deu spunea c? �progresul e posibil, nu ?i necesar�). Au existat �preludii pozitiviste�, mul?i c?rturari au urmat �ndemnurile lui Auguste Comte, dar f?r? că vreunul s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Mengli Ghirai din acest an a avut consecințe mult mai mari decât aceea din 1476. Pe lângă ajutorul dat la cucerirea cetăților, ea a dislocat populația românească autohtonă, care a fost dusă în Istanbul și Anatolia în robie, contribuind astfel la prefacerea ținuturilor din sudul țării în raiale turcești. Pentru meritul său deosebit în această operație, hanul a fost răsplătit de către Padișah cu semne rare de distincție, o burca albă și o bonetă aurită. După plecarea lui Mengli Ghirai în Crimeea, tătarii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cele ale creștinilor. Dacă în Muntenia, Proclamația de la Islaz prevedea explicit necesitatea schimbării, în Moldova totul era diferit. Este drept că M. Kogălniceanu, în Dorințele Partidei Naționale în Moldova, preconiza integrarea evreilor în societatea românească, deși nu oricum, ci prin “prefacerea lor într-o stare de cetățeni folositori statului”. Se prefigura în acest fel ideea emancipării graduale într-o manieră condiționată de rigorile viitoare ale edificării statului național. Venirea pe tronul Moldovei (în 1849) a lui Grigore Ghica a însemnat și
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
statului național. Venirea pe tronul Moldovei (în 1849) a lui Grigore Ghica a însemnat și pentru evreii din Iași o perioadă de relativă relaxare, prin revocarea măsurilor restrictive privind vagabondajul și exploatarea cârciumilor. Era însă prea puțin. În acord cu prefacerile veacului, societatea românească din cele două Principate anunța deja traiectul constituirii unui stat național. Se prefigura o perioadă de adânci prefaceri, cu multe renunțări și sacrificii. “Idealul național devenea politică națională”, chiar dacă aceasta presupunea inevitabil ilustrarea unei stări conflictuale cu
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de relativă relaxare, prin revocarea măsurilor restrictive privind vagabondajul și exploatarea cârciumilor. Era însă prea puțin. În acord cu prefacerile veacului, societatea românească din cele două Principate anunța deja traiectul constituirii unui stat național. Se prefigura o perioadă de adânci prefaceri, cu multe renunțări și sacrificii. “Idealul național devenea politică națională”, chiar dacă aceasta presupunea inevitabil ilustrarea unei stări conflictuale cu tot ceea ce se anunța a fi străin. Alogenul, fie el grec sau evreu, este responsabilizat pentru toate eșecurile, acuzat de orice
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de Arte Frumoase, eram douăzeci și unu de elevi și nouă profesori. Aveam la dispoziție ateliere mari, luminoase și în atelier câte cinci, șase elevi, fetele aveau atelier separat. Cu intrarea mea în școală, după un an, au început să se arate prefaceri de care profesorii și îndeosebi directorul erau nemulțumiți. Pe lângă obișnuitele studii, după antic, în timpul liber, cutreieram împrejurimile Iașului și tot ce lucram era dus la școală, discutat de colegi, și colegii, unul câte unul, tot mai mult, prindeau drag de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Cercetarea istorico-pedagogică rămâne cu predilecție o investigație teoretică, aplicarea acesteia materializându-se în diferitele moduri de organizare a sistemului de învățământ, precum și în didactica disciplinelor de specialitate. ȘCOALA ȘI EDUCAȚIA ÎN LUMEA GRECO-ROMANĂ Înflorirea vechilor civilizații a fost posibilă datorită prefacerilor economice, social-politice, culturale, dar și datorită instituțiilor de educație a căror organizare a însemnat acum mai bine de două milenii în urmă o necesitate obiectivă. Vechiul Egipt, Mesopotamia, India și China, primele civilizații înfloritoare ale Orientului antic, au dezvoltat veritabile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dragoste profundă pentru ridicarea materială și spirituală a românilor-bănățeni. Țichindeal militează pentru studierea aritmeticii în toate școlile elementare, promovează introducerea alfabetului latin în tipăriturile românești, traduce și tipărește el însuși cărți cu pilde morale pe înțelesul omului obișnuit. Pedagogul înțelege prefacerile economice din lumea satului și, implicit, nevoia de pregătire profesională a copiilor și tinerilor pentru practicarea meșteșugurilor. Din acest motiv, propunea ca din fondul școlar să fie ajutați copiii care ar fi apți pentru meserii, ,,pentru ca să se poată ceale de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
teama că am putea fi suspectați de exagerare, că filosofia istoriei a jucat în acel timp rolul pe care, mai târziu, în declanșarea revoluției proletare, l-a jucat filosofia marxistă. * Filosofia istoriei a revoluționat gândirea socială, înscriindu-se pe traiectoria prefacerilor de adâncime produse de gândire și petrecute de-a lungul timpului: Ceea ce au făcut filosofii iluminiști a fost să secularizeze revoluția protestantă și să o desăvârșească, la fel cum Darwin mai târziu avea să secularizeze conceptul teologic al selecției, numindu
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
162-qxp9 PC•RI•IC•AM 05.02.2015 12:45 Page 131 De altfel, în cursul întregii interfaze în special în G1, celula monitorizează condițiile interne și externe, pentru a se asigura că acestea sunt corespunzătoare iar pregătirea este completă înainte de prefacerile majore din faza S a mitozei. Respectiva monitorizare este efectuată de anumite mecanisme enzimatice de control (a se vedea 2.2.9.3. Sistemul enzimatic de control al ciclului celular) care pot „decide întârzieri“ dacă operațiile de cumul de substanțe
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ca mijloc de comunicare la nivelul culturii de erudiție. Scandinavii erau bine organizați și respectau o disciplină severă, avînd legi precise și un exercițiu al bunei guvernări, atribute pe care le-au transmis Vestului european, aflat în plin proces al prefacerii. Ei s-au creștinat și s-au stabilizat, întemeind state puternice, încît, începînd cu secolul al XI-lea, au putut participa la Cruciade, alături de celelalte popoare creș-tine. Dar, dacă influența vikingilor a ajuns pînă la Roma, ea nu s-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ea este un depozitar și un instrument al culturii. Prin aceasta, limba este ea însăși un bun cultural prin care se realizează înțelegerea și comunicarea dintre oameni și se oferă mijlocul de pătrundere și de interpretare a vieții lor, iar prefacerile culturii se produc simultan cu prefacerile limbii și sînt reflexele evoluției sociale pentru care se instituie într-un indicator incontestabil. Relația dintre limba literară și cultura majoră are aspecte speciale, între care, în primul rînd, relevanța deplină a faptului că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
instrument al culturii. Prin aceasta, limba este ea însăși un bun cultural prin care se realizează înțelegerea și comunicarea dintre oameni și se oferă mijlocul de pătrundere și de interpretare a vieții lor, iar prefacerile culturii se produc simultan cu prefacerile limbii și sînt reflexele evoluției sociale pentru care se instituie într-un indicator incontestabil. Relația dintre limba literară și cultura majoră are aspecte speciale, între care, în primul rînd, relevanța deplină a faptului că limba este un element important al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
numai în lexic schimbările din planul culturii, iar modificările lexicale pot duce la situații variate de la o epocă la alta, în conformitate cu cerințele de exprimare ale epocilor respective. Așa se explică de ce, în momentele hotărîtoare din evoluția unui popor, limba suferă prefaceri multiple printr-un proces de creație pe baza elementelor mai vechi, prin împrumuturi din alte limbi sau prin îmbogățiri și schimbări de conținut la elementele lexicale existente. Împrumuturile lexicale din alte limbi pot genera și prefaceri în unele compartimente ale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unui popor, limba suferă prefaceri multiple printr-un proces de creație pe baza elementelor mai vechi, prin împrumuturi din alte limbi sau prin îmbogățiri și schimbări de conținut la elementele lexicale existente. Împrumuturile lexicale din alte limbi pot genera și prefaceri în unele compartimente ale morfologiei, iar preocuparea orientată spre perfecționarea limbii poate produce și unele modificări în sintaxă, încît efectul înnoitor antrenează, în ultimă instanță, limba în întregime. Așa s-a întîmplat, de exemplu, cu limba latină literară, care a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]