1,224 matches
-
Riturile sunt credințe În acțiune, simboluri În mișcare (Lewis, 1980). Iar dacă distingem, așa cum am făcut mai sus, Între rituri cultuale și non-cultuale, tocmai expresiile materiale ale cultului sunt cele care oferă, de obicei, materia primă pentru identificarea comportamentului religios preistoric. Comportamentul ritual constă Într-o serie de acte prescrise și formalizate, de secvențe comportamentale și simbolice stereotipizate și repetitive, particulare sau publice, religioase sau seculare. Secvențe În general durabile În timp sau chiar Împărtășite de societăți diferite din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
infinit de combinații și acte simbolice și care au lăsat indicii materiale sau anomalii care pot fi citite. Metodele de recuperare și interpretare, deși sunt Încă În faza de embrion, pot accede la păturile mai greu de caracterizat ale societății preistorice. De exemplu, În Europa continentală a primului mileniu Î.Hr., un inventar al izvoarelor arheologice de tip religios cuprinde situri (depuneri votive, jertfe animale și umane, edificii cu simboluri ale unor acțiuni rituale, forme naturale sacralizate), ritualuri funerare cu referiri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
contribuție care aduce lumină Într-o cercetare deloc ușoară. 5. FORME ALE RELIGIEI ȘI FORME SOCIOCULTURALETC "5. FORME ALE RELIGIEI ȘI FORME SOCIOCULTURALE" Partea metodologică precedentă este o introducere obligatorie pentru orice tip de tratare a manifestărilor religioase din epoca preistorică. Acum se poate trece la cercetarea și descrierea propriu-zise. Ceea ce urmează este o selecție critică, cât mai amplă posibil, a cunoștințelor pe care le-au produs, după știința noastră, studiile de până acum. Vom lăsa la o parte cazurile și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sens (Leroi-Gourhan, 1964; 1976). Printre mormintele musteriene, vestigiile de la Kebara ne constrâng să discutăm despre descărnare și, prin ricoșeu, despre „cultul craniilor” sau al capetelor, despre necrofagie și canibalism, teme foarte dragi, Însă evazive și dificile, ale discursurilor despre religia preistorică. Aceste acțiuni umane trebuie mai Întâi relevate, fără echivoc, de documentarea arheologică; apoi, trebuie exclusă funcția pur alimentară și, În final, trebuie demonstrată legătura cu religia sau cel puțin cu riturile pentru morți. Etnologia ne arată cât de complicat este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În toate cazurile despre teorii arheologice bine articulate, ambițioase, bazate pe o mare cantitate de date, cu ajutorul cărora cercetătorii moderni au considerat, până acum, că vor putea descrie, În mod organic, amplu și durabil, sistemele religioase ale populațiilor și epocii preistorice. Nici un „mare sistem” nu a Întrunit consensul general al cercetătorilor, fiecare dintre ele dovedind părți slabe. Totuși, interesul pentru Încercările făcute și incontestabilele elemente de adevăr prezente În teorii autorizează construirea altor teorii pornind de la acestea. Presupusa religie leptolitică a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și reexaminarea grafismului ca funcție și informație: citind secvențele de gesturi, intențiile mitografice, atenția pentru aspectele critice ale animalelor și raportul lor cu omul. Ne interesează să descoperim nu numai mentalitatea antică și conștientă, dar și aspectele de care autorul preistoric nu era conștient. 9. RELIGIE ȘI COSMOS ÎN PALEOLITICUL TÂRZIUTC "9. RELIGIE ȘI COSMOS ÎN PALEOLITICUL TÂRZIU" Să examinăm cadrul paleoliticului târziu limitându-ne la datele care se referă la comportamentul religios. Desigur, iese la iveală existența unei lumi leptolitice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unde, acum cca 2 000 de ani, comunitățile rurale trasau pe hectare Întregi linii drepte și reprezentări ale animalelor protectoare - celebrele „geoglife”. Și În Americi există o continuitate puternică cu prezentul etnografic, care aruncă lumină asupra conținutului profund al religiilor preistorice. 12. RELIGIILE LA APARIȚIA SOCIETĂȚILOR STRATIFICATETC "12. RELIGIILE LA APARIȚIA SOCIETĂȚILOR STRATIFICATE" Odată cu societățile complexe ale epocii metalelor, ne aflăm pe un teren mai sigur, unde ne vin În ajutor, de peste tot, informații păstrate În scris din zorii erei istorice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
adesea Îmbinate (Fedele, 1991). În Europa Occidentală, o dezvoltare semnificativă cunosc sanctuarele astronomice și calendaristice concepute În neolitic, cel mai spectaculos exemplu fiind Stonehenge. În funcție de regiuni și climă, se remarcă sanctuarele apelor, În sud (puțurile sacre din Sardinia construcțiilor conice preistorice etc.), și jertfele umane din turbăriile nordice. Mai exact, sacrificiile sau execuțiile punitive care constau din aruncarea cadavrelor În mlaștini pentru ca spiritele criminale să nu Întineze pământul bun: credința În supraviețuirea sufletelor ca fantasme și stafii a rămas multă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
agresiv, asupra afirmării identității grupului („noi”) În opoziție cu ceilalți („ei”, iar În epoca istorică, „necredincioșii”). Din acest punct de vedere, religia privește guvernarea acțiunilor omului, independent Însă de constrângerea umană. Unul dintre defectele persistente ale informării asupra istoriei religiilor preistorice este eurocentrismul. Dar, În acest domeniu, Europa este o fracțiune fără prea mare relevanță și, așa cum am Încercat să arătăm, descoperirea de vestigii religioase În afara Europei este un stimulent prețios, lărgește perspectiva și impune noi probleme de studiat. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
impune noi probleme de studiat. De asemenea, conduce la refuzul generalizărilor necondiționate și oferă posibilitatea de a scăpa de tentația explicațiilor universaliste. BibliografieTC "Bibliografie" Anati, E. (1990), „The Alpine menhir-statues and the Indo-European problems”, Bollettino del Centro Camuno di Studi Preistorici, nr. 25-26, pp. 13-44. Anati, E. (coord.) (1975), Valcamonica Symposium ’72. Les religions de la préhistoire, Capo di Ponte. Bar-Yosef, O. și Vandermeersch, B. (1993), „Uomini di tipo moderno nel Vicino Oriente”, Le Scienze, vol. 50, nr. 298, pp. 72-78. Bergounioux
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Cagnitc "Luigi Cagni" 1. PRIMELE MĂRTURII: DIN PALEOLITICUL MIJLOCIU PÂNĂ LA SFÂRȘITUL CALCOLITICULUITC "1. PRIMELE MĂRTURII \: DIN PALEOLITICUL MIJLOCIU PÂNĂ LA SFÂRȘITUL CALCOLITICULUI" Este util, chiar indispensabil să ne Întoarcem cât mai mult În timp pentru a lua cunoștință și de mărturiile „preistorice” ale vieții religioase din Întinsa regiune a Orientului Mijlociu și din zona mai restrânsă a Mesopotamiei - deși nu pot fi Încă atribuite cu precizie vreunei etnii - din moment ce acestea stau la baza următoarelor dezvoltări „istorice”. 1. Credințele oamenilor din Mesopotamia În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În mod sigur la divinitate căreia Îi corespund. La babilonieni și asirieni, limbajul simbolic tinde să-l depășească pe cel antropomorf. Relația, intimă dintre divinitate și simbolurile sale (animale sau obiecte) nu este Întotdeauna clară și trebuie să aibă origini preistorice. xe "Anu" Există scene de „adorație” a simbolurilor divine și știm că unele animale simbolice erau ținute cu venerație În temple. Dar este cert că se făcea distincția Între simbol și divinitatea personală simbolizată. Simbolurile cele mai abstracte ale divinităților
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Teșup și ¾epatxe " H~epat", un zeu de origine kizzuwatneană) și unde este sculptată inscripția sa. Monumentul descoperit de Ch. Texier În 1834, este alcătuit din două Încăperi naturale de piatră, cu diferite anexe minore, folosite Încă din epoca preistorică, la care a mai fost adăugat un grup de construcții care includea, după cum se pare, și un templu. Pe pereții laterali ai camerei principale (A) sunt reprezentate două procesiuni ale unor divinități masculine, la stânga, și feminine, la dreapta, care se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
scrisului, ar putea sa ne conducă În sfera religioasă. O astfel de alegere nu se motivează doar prin lipsa specificității și organicității relative a ariei siro-palestiniene, ci prin faptul că o astfel de tratare Își găsește locul În problematica religiilor preistorice. Având În vedere că obiectivul nostru constă În Încercarea de a aborda istoric diferitele fenomene religioase, doar prezența documentelor scrise ne pot ajuta să depășim nivelul simplei enumerări și descrieri a datelor arheologice sau al formulării unor ipoteze ce au
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În al cărui mediu Saturnxe "Saturn", Herakless și Esculapxe "Esculap" sunt cu siguranță continuatorii unor figuri divine de origine punică. La Malta, În situl din Tas Silg, cultul Astartei (căreia Îi era probabil alăturat Melqartxe "Melqart"), continuă cultul unei zeițe preistorice, În mediul unui sanctuar. În Sicilia, Îndeosebi În mica insulă Mozia, Baalxe "Baal" Hammonxe "Baal Hammon" era În centrul venerației În tofet-ul local, În timp ce Astartexe "Astarte", poate și Melqart se bucurau În mod egal de același cult. La Erice, cultul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o triadă constituită nu pe baze „familiare”, ca, de exemplu, un cuplu divin marital cu un fiu, ci pe bază funcțională: ne aflăm deci În prezența unei trăsături comune, de această dată, Etruriei și Umbriei, care are cu siguranță origini preistorice. În orice caz, „normalizarea” culturii etrusce, realizată prin continua influență elenizatoare, a sfârșit prin a face mult mai precisă fizionomia acestui panteon etrusc, la origine atât de mobil și de plastic: zeii etrusci, supuși grelei condiționări a divinităților grecești corespondente
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și clasică și elenistică: chiar dacă nu există documente literare precise, mărturiile epigrafice converg În alcătuirea unui tablou de credințe articulate, comparabile cu cele romane aflate la baza religiei domestice. Deși ne lipsesc mărturiile precise, putem afirma că și după etapa preistorică mai obscură, În care aceste figuri trebuie să fi avut un rol mai amplu și mai semnificativ, etruscii au cunoscut, poate sub Înfățișări formale diferite, larixe "lari", mani și geniixe "genii", În mod verosimil cu funcții apropiate de cele imaginate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
confluente În panorama elenistică. În noutatea indubitabilă a unei Îmbinări nemaintâlnite de experiențe culturale și religioase, rămân esențiale și clar perceptibile liniile unei continuități care, În ceea ce privește raporturile grecilor cu Răsăritul - fără să le luăm În calcul pe cele din epoca preistorică -, Își are originea În colonizarea coastelor Asiei Mici În veacul al XII-lea Î.Hr. și În crearea unui emporiu comercial la Naucratis, În Egipt, În secolul al VI-lea Î.Hr., În timp ce al doilea val colonizator din veacul al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
esențialmente În continuarea religiei indo-europene, despre care am vorbit În capitolul dedicat acesteia În volumul de față1. Din acest punct de vedere Însuși numele de „zeu” este relevant nu numai ca inovație structurală, ci poate ca indiciu al unor evenimente preistorice. Este vorba despre *guda-, atestat În toate limbile germanice și numai În acestea (engleză god, germană Gott etc.). Etimologia sa este considerată cel mai adesea „incertă” (cf. Lehmann, 1986, p. 165), dar, În principiu, prevalează tendința de a-l considera
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeul Savitarxe "Savitar" primește de mai multe ori În Rig-Veda epitetul, hirañyap³ñi-, „cu mâna de aur”, ceea ce ne face să ne gândim la o mutilare și la o reparație imaginară similară, fără să fabulăm despre capacitățile chirurgicale reale ale populațiilor preistorice, așa cum dorea Pisani (1935). Dar confruntarea cea mai evidentă - pentru că nu privește doar mutilarea, ci, mai mult, și motivarea - este cea a unui personaj din istoria mitică a Romei: Mueius Scaevola. Cum a pus Însă În evidență Dumézil (1997, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
multiplilor factori etio-patologici existenți În perioadele arhaice ale omenirii - traumatisme (În special), urmate de posibile, chiar probabile, sindroame psihice patologice), infecții, cauze de mediu, etc., este aproape imposibil să nu admitem o Încărcătură crescută a omului trăitor În această perioadă preistorică și istorică. Boala psihică era inevitabilă; această concluzie nu poate fi negată. Într-o etapă mai apropiată de ceea ce denumim epocă istorică, În istoria antică, În special, psihiatria devine o manifestare oarecum obișnuită. Istoria antică ne informează despre o sumedenie
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
CIP a Bibliotecii Naționale a României SION, ION T. / Ion T. Sion. - Iași : Casa Editorială Demiurg, 2012ISBN : 978-973-152-229-6 908(498 Umbrărești) CUPRINS Cuvânt înainte ........................................................................................ 7 CAPITOLUL I ....................................................................................... 11 1. Așezarea geografică și condițiile naturale ..................................... 11 2. Perimetrul umbrăreștean în perioada preistorică ........................... 13 Epoca pietrei ................................................................................ 13 Epoca metalelor ............................................................................ 17 3. Urme ale civilizației geto-dacice și daco-romane ......................... 19 4. Zorii comunităților etnice românești din zonă, în lumina vestigiilor arheologice, juridico-lingvistice și a structurilor teritoriale ......... 25 Materiale arheologice descoperite în zonă ................................... 26 Termeni juridico-lingvistici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuită din vremuri străvechi, o locuire relativ densă și continuă, așa după cum se poate constata pe baza studiului urmelor arheologice și al documentelor scrise, prin care este atestată prezența vechilor comunități umane pe acest teritoriu. 2. Perimetrul umbrăreștean în perioada preistorică „... un adânc fond de cultură populară, o succedare de epoci, cu un caracter de tenacitate excepțională...” I. Andrieșescu Epoca pietrei Așa cum am arătat deja mai sus, urmele prin care se atestă primele forme de viață omenească între limitele teritoriului istoric
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a plantației de salcâmi din marginea estică a satului Siliștea, ca și în alte numeroase puncte dinspre sud de satul Tămășeni ori la est de satele Slobozia și Torcești. Din cele arătate până aici rezultă că amândouă epocile din perioada preistorică a metalelor, când oamenii au folosit pentru confecționarea uneltelor bronzul și fierul, sunt relativ bine reprezentate istoric pe teritoriul comunei Umbrărești, că o succesiune de culturi și civilizații s-au perindat pe aceste meleaguri, că urmele sunt numeroase și relevante
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]