5,618 matches
-
Spielrein (Keira Knightley) contribuie prin propriile observații de finețe la deschiderea unui nou orizont teoretic. Frontiera dintre medic și pacient este una subțire, propunerea lui Jung adresată pacientei sale de a îmbrățișa o carieră medicală, propunere puțin reliabilă date fiind prejudecățile unei societăți patriarhale, face parte deopotrivă din tratament, dar și dintr-o nouă abordare a relației medicului cu pacientul sub raport psihanalitic. Cronenberg încearcă să creeze oameni în carne și oase și nu teorii pe două picioare. Riscul care survine
Sex și caracter by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5025_a_6350]
-
îndeosebi pe celelalte. Urmarea e o lucrare de popularizare a fizicii și biologiei, cu o apăsată tentă didactică, în care vezi cum din cîteva semne bizare se poate încropi un Te deum modern de esență livrescă. Potrivit autorului, dacă suma prejudecăților din societate ne dă concepția pe care o avem despre lume la un moment dat, atunci vremea încăpățînărilor cu bătaie ateistă se apropie de final: oamenii de știință au ajuns la fundul sacului în privința temeliilor materiei, și, după ce au fărîmițat
Particula lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5038_a_6363]
-
că Dumnezeu e o ipoteză de care nu are nevoie), astăzi fizicienii tind să îmbrățișeze presupoziția opusă: e ceva care le scapă în dedesubturile universului, iar scapărea cu pricina nu ține nici de insuficiența metodelor de cercetare și nici de prejudecăți morale, ci de o stare de lucruri pe care trebuie s-o accepte ca atare. E ca o fatalitate care face ca ceea ce noi numim realitate să fie de fapt rezultatul ciocnirii a două instanțe de ordin spiritual: conștiința omului
Particula lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5038_a_6363]
-
accede la un model pe care lumea să-l recunoască. Manolescu - „comentator de lumi, reale sau imaginare, un parazit util al creației, umbra ei indispensabilă (căci îi ia măsura)“, cum se descrie - alege mitralierea neobosită, aproape frivolă (căci lipsită de prejudecăți), a fiecărui sem(al) al teritoriului cultural. Pentru el, textele sunt viori, gata să se cutremure sub gândul ațintit care le „ciupește” stârnind melodii latente. Temele pe care le dă în rafale testează inteligența proprie, suplețea limbii române, capacitatea de
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
restituindu-i toată epica de idee și atitudine, cu o acuitate interpretativă ce bate în vervă, dar rămâne în rigoare.” Și alți comentatori remarcă absența inflamării, semn că focurile de artificii nu prea mai sunt gustate. „Empatic și lipsit de prejudecăți”, cum bine îl descrie Sanda Cordoș, Alex Goldiș coboară în tranșeele perioadei 1948-1971 și îi descoperă culorile și efervescența. Tema sa - ieșirea din folclorul înfierbântat, deconstruirea unui fals model, dar și revelarea surprinzătoarelor adevăruri ivite din chiar stridenta lui falsitate
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
partenerului său de dialog, adică despre scrierile sale de „meditație religioasă”. În totul o impunătoare carte-document, readucând în atenție o personalitate de anvergură a spațiului nostru cultural postbelic. Un destin și o operă care trebuie cunoscute mai bine și fără prejudecăți, reevaluate în liniște, după ce au stârnit nu de puține ori controverse. Este vorba, scrie Eugen Simion în deschiderea cărții, despre “un personaj care se judecă și judecă în același timp pe alții, cu luciditate și milă creștină. Un personaj care
Cazul Petru Dumitriu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4806_a_6131]
-
A patra putere: Caragiale, a Ioanei Pârvulescu. Cred că, în subconștient, n-am abandonat ideea de a scrie eu însumi un mic studiu despre „nenea Iancu”, deși, până în acest moment, nu m-am învrednicit de o asemenea pretențioasă lucrare. Avem prejudecata că despre autorii mari s-a spus totul. Da și nu. L-am ascultat de curând pe Horia-Roman Patapievici ținând o conferință despre Eminescu și viziunea paradisiacă și mi-am dat seama, încă o dată, că orice autor, inclusiv unul cocârjat
Domnii noștri și domnii lor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4688_a_6013]
-
mai relevante demersuri ale sale îmi pare totuși a fi cele în care universitarul sucevean se apleacă asupra unor zone de „tradiționalism modern”, încercînd să le scoată din conul de umbră unde au fost împinse din rațiuni ideologice dublate de prejudecăți estetice. Spre exemplu, în cartea despre poezia de la Gîndirea (debutul editorial din 1997), o poezie pe care nici un istoric literar n-a mai explorat-o sistematic de la Dumitru Micu, Ov. S. Crohmălniceanu și Mircea Scarlat încoace. Sau în monografiile pe
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
și în cooperarea cu Ucraina este acela ca minoritatea română din Ucraina și minoritatea ucraineană din România să se bucure de drepturile specifice în conformitate cu normele europene și internaționale, la aceleași standarde. În acest sens, România se pronunță pentru analizarea fără prejudecăți a modalităților prin care poate fi îmbunătățită situația minorităților română și ucraineană, în scopul sprijinirii acțiunilor ce vizează păstrarea și afirmarea identității lor culturale, lingvistice și religioase. Există un format mixt de cooperare între România și Ucraina în problematica minorităților
Teodor Baconschi: România şi Ucraina s-au angajat să construiască o bună vecinătate autentică () [Corola-journal/Journalistic/46963_a_48288]
-
disperarea, sau neliniștea, sau vină. Din acest punct de vedere, Gabriel Liiceanu așază în aceeași linie trei nuvele: Cei morți de Joyce, Moartea lui Ivan Ilici de Tolstoi și Metamorfoza lui Kafka, descoperind cum în toate trei, „somnul indus de prejudecăți”, mecanică unei vieți petrecute în exterioritate, intră într-o relație neașteptată cu moartea, distanța față de sine, sau transformarea, care permit înțelegerea vidului vieții, trezirea. În The Dead, povestea de Crăciun trăită de Gabriel Conroy are toate liniile acelei sterotipii anglo-nordicirlandeze
Cu Joyce, despre epifanie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4698_a_6023]
-
un loc comun. Indiferent la ce epocă ne referim.) A vedea, la grămadă, în gândirea acestora o funciară lipsă de realism, iarăși nu-i o noutate. A le sesiza, unor oameni de impecabilă ținută culturală, frapante sincope de caracter, nici atât. Prejudecăți. Verificabile, fără doar și poate, în destule cazuri, de unde și rezistența lor. Dar prejudecăți. Aș fi așteptat, de la Lucian Boia, la capătul unui asemenea tur de forță, o serie de concluzii în adevăratul sens al cuvântului. Or, între cele trei sute
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
gândirea acestora o funciară lipsă de realism, iarăși nu-i o noutate. A le sesiza, unor oameni de impecabilă ținută culturală, frapante sincope de caracter, nici atât. Prejudecăți. Verificabile, fără doar și poate, în destule cazuri, de unde și rezistența lor. Dar prejudecăți. Aș fi așteptat, de la Lucian Boia, la capătul unui asemenea tur de forță, o serie de concluzii în adevăratul sens al cuvântului. Or, între cele trei sute de pagini de investigație subtilă și cele trei, explicite, ale încheierii, eu unul observ
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
critica noastră a preferat să ne furnizeze mai întâi studiile și eseurile de care opera lui Gellu Naum fusese privată. S-a încetățenit astfel, dintr-o insuficientă cunoaștere a întregului (și în special a volumelor de dinainte de realismul socialist), o prejudecată care, ca toate prejudecățile, departe de a susține receptarea poetului, o blochează, prin reducerea întregii opere la numitorul comun al unei singure coordonate: prejudecata „suprarealismului” sau, pentru exegeții mai puțin atenți la subtilitățile teoretice, a „avangardismului” lui Gellu Naum. Singura
Invitație la relectură by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4987_a_6312]
-
să ne furnizeze mai întâi studiile și eseurile de care opera lui Gellu Naum fusese privată. S-a încetățenit astfel, dintr-o insuficientă cunoaștere a întregului (și în special a volumelor de dinainte de realismul socialist), o prejudecată care, ca toate prejudecățile, departe de a susține receptarea poetului, o blochează, prin reducerea întregii opere la numitorul comun al unei singure coordonate: prejudecata „suprarealismului” sau, pentru exegeții mai puțin atenți la subtilitățile teoretice, a „avangardismului” lui Gellu Naum. Singura excepție în acest cor
Invitație la relectură by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4987_a_6312]
-
dintr-o insuficientă cunoaștere a întregului (și în special a volumelor de dinainte de realismul socialist), o prejudecată care, ca toate prejudecățile, departe de a susține receptarea poetului, o blochează, prin reducerea întregii opere la numitorul comun al unei singure coordonate: prejudecata „suprarealismului” sau, pentru exegeții mai puțin atenți la subtilitățile teoretice, a „avangardismului” lui Gellu Naum. Singura excepție în acest cor al prejudecăților a constituit-o Simona Popescu, care, atât în Salvarea speciei (2000), cât și în intervențiile ulterioare, a distins
Invitație la relectură by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4987_a_6312]
-
de a susține receptarea poetului, o blochează, prin reducerea întregii opere la numitorul comun al unei singure coordonate: prejudecata „suprarealismului” sau, pentru exegeții mai puțin atenți la subtilitățile teoretice, a „avangardismului” lui Gellu Naum. Singura excepție în acest cor al prejudecăților a constituit-o Simona Popescu, care, atât în Salvarea speciei (2000), cât și în intervențiile ulterioare, a distins cu precauție între suprarealism - care a reprezentat o etapă teoretică importantă în devenirea poetului - și universul original al operei lui Gellu Naum
Invitație la relectură by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4987_a_6312]
-
Pentru el, „un om e un continent imens, rulând într-o ceață densă, universală”, iar granița dintre realitate și ficțiune poate fi oricând ciuruită (cu oarece folos) de mecanismele (auto)reflexivității. Adultul grav și responsabil, cărturar pedant, dar liber de prejudecăți și gata de aparteuri șocante (rebel fără pauză se descrie el însuși), prozator, adică „un mincinos cu har”, deținând arta umanizării portretelor, Pecican este un spirit ludic înclinat să relativizeze morga plină de sine a dogmelor prin copilărire perpetuă, să
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
astfel că, judecat la rece și în termeni concurențiali, dezechilibrul devine cu atât mai evident. Sunt observații perfect terestre, acestea, simple constatări, dacă vreți, ale stării de fapt. Continuând analiza și complicând- o nițel, ar trebui accentuată existența unei anumite prejudecăți autohtoniste a culturii române, decelabile chiar în cele mai cosmopolite momente ale ei. (N-o spun ca pe un reproș). E un adevăr care-i vizează în bună măsură chiar pe poeții generației optzeci. Știm, Occidentul îi fascina. Dar nu
Pact de neagresiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4419_a_5744]
-
stătător, dincolo de călătoriile geografice și imaginare, e, de acum înainte, și contribuția lui Claudiu Turcuș. Înainte de a defini „identitatea” literară a scriitorului, Claudiu Turcuș - temperament impetuos cu destul discernământ critic încât să nu-și iasă totuși din matcă - deconstruiește câteva prejudecăți legate de imaginea prozatorului. Prima e tocmai aceea că Manea n-a fost un autor prizat de critică, rămânând oarecum în galeria a doua a șaizeciștilor sau a șaptezeciș tilor. Argumentul se bazează, crede tânărul monograf, pe o anumită absolutizare
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
forță, care impresionează mai ales prin oglindirea credinței unui autor că poate revoluționa întru totul maniera de a scrie despre și de a percepe lumea din jur. Este genul de ficțiune bizară pe care numai un tânăr talentat și fără prejudecăți o poate scrie, din dorința cât se poate de egoistă de a dărâma tot ce au făcut înaintașii pentru a pune în loc ceva cu totul nou. Sau, cum ar spune chiar Michel Leiris, „cu acest cuvânt, ORGOLIU, voi termina această
Două traduceri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4426_a_5751]
-
între timp antreprenor și proprietar de vilă. La închiderea ediției, grupajul ajunsese la episodul patru constituindu-se tot mai ferm într-o mostră de jurnalism foarte bine scris, cu o temă despre care încă se scrie puțin, schematic și cu prejudecăți.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
aceea moartea e în acest caz un act de îndreptare a unei greșeli biologice, o revanșă necesară luată asupra prostiei colective. În concluzie, avem un roman de idei în care, sub paravanul unor personaje abia schițate, Unamuno pune sub parodie prejudecățile pozitiviste ale celor care vedeau în știință un panaceu: o unealtă mirabilă bună la toate, de la înțelegerea istoriei pînă la controlul demografic, de la educarea copiilor pînă la alimentația sănătoasă. Iată cum e descrisă locuința lui don Avito, ca prozelit intratabil
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
Gheorghe Grigurcu S-ar mai putea sus- ține azi o incompatibilitate între poet și critic, întruniț i în aceeași persoană? Aserțiunea a alunecat în zona prejudecăților, cu toate că originea sa, în literele autohtone, e prestigioasă grație lui Maiorescu care a formulat-o cu aplomb. Evoluția creației literare moderne a șters treptat granițele convenționale dintre genuri și specii, în aspirația spre un text în substanța căruia distincțiile formale
Poet pur și simplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4438_a_5763]
-
Radu Beligan are o carieră impresionantă în lumea teatrului, dar și a filmului. După ce a primit distincția, Radu Beligan a spus celor prezenți că este mai ușor să fii bătrân decât tânăr, pentru că, odată cu înaintarea în vârstă, omul scapă de prejudecăți și de constrângeri. În semn de recunoștință față de onoarea pe care universitatea mi-o face, dați-mi voie să vă împărtășesc un mic secret: a îmbătrâni este contrariul a ceea ce se crede în mod curent. În tinerețe, pe vremea când
Radu Beligan, moment copleșitor: E mai ușor să fii bătrân decât tânăr () [Corola-journal/Journalistic/46168_a_47493]
-
a arunca peste bord toate ideile preconcepute, înseamnă a deveni mai ușor, mai liber, într-un anumit sens ești mai bătrân atunci când ești tânăr și mai tânăr atunci când ești bătrân, viața se scurge ca o permanentă și progresivă delestare de prejudecăți și constrângeri", a declarat Radu Beligan, conform Mediafax. La finalul discursului, el a mulțumit pentru titlul acordat, urând tuturor o viață lungă și frumoasă ca a sa, mai notează sursa citată.
Radu Beligan, moment copleșitor: E mai ușor să fii bătrân decât tânăr () [Corola-journal/Journalistic/46168_a_47493]