2,032 matches
-
apariție blîndă care nu are nimic dominator în ținută, doar o cumințenie sobră care vine în contrast cu dulceața histrionică din rîsul lătăreț al lui George Muntean. În colțul de sus stă atîrnat tabloul celui care le-a fost amîndurora maestru: chipul prelung, frămîntat parcă din dungi de ceramică veche, al lui G. Călinescu. Portretul ce se desprinde din poze pledează pentru o natură lirică căreia cuvîntul îi vine în prelungirea temperamentului sfios, de aici tonul politicos, fără malițiozități expresive, care e predilect
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe asfaltul proaspăt spălat. Și harul, Care se scurge că un sânge Din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu care bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul despre care scriu ziarele nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
să stăm ca-n sala de concert și să- ncercăm a asculta restul celorlalte șase părți înnodate ale Cvartetului) este impecabil. Tocmai pasajele muzicale, extinse și bine legate, dau măreție sau o frumusețe de un catarsis total admirabil acestui final prelung. Prin sau în acest final umanitatea ascunsă chiar în Cvartetul op. 131 ridică mult „la putere” toată dramoleta omenească (a membrilor-instrumentiști care compun ansamblul cvartetului). Cvartetul muzical, prin chiar conținutul muzical, este acela care depășește, valorifică, asigură o dimensiune transcendentă
?A Late Quartet?/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-journal/Journalistic/83461_a_84786]
-
cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe asfaltul proaspăt spălat. Și harul, Care se scurge că un sânge Din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu care bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul despre care scriu ziarele nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ca fetița la pubertate. Se apără fără să știe de ce și de cine. Nu știe și nici nu îi pasă. Nu-i mai pasă nici de ce va spune, ce va crede, despre ea, lumea. Care lume?? Mâinile sale, cu degetele prelungi și frumoase din naștere, încă mai tremură ascunse fiind în mănușile din dantelă fină precum coaja de ceapă. O pereche de mănuși ieșite din modă, așezate una peste alta, sunt și ele o cruce, pe țesătura bluzei vaporoase și albe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vapor al marinei comerciale române. Nu vedeam decât marea, departe, marea care gemea, strivită de sunetul sirenelor. în sute de voci, topite într-o singură voce, sute de sirene sunau alarma și dădeau vasului în flăcări ultimul onor. încet, în prelunga lor uriașă tânguire, împăratul Traian pierea. Infinitul devenise roșu. Marea cunoaște reverii diurne și visări ale nopții. Ai crede că bezna, care ucide întinderea și umple adâncimea cu spaime, e potrivnică infinitului. Poate că așa ar fi, dacă luna n-
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
prelinsă, încleindu-ne sufletele într-un bîzîit bucuros, infinit. Poate o cană adîncă, plină cu apă proaspătă, în care să ne aplecăm, ca peste-o fîntînă, gura veselă de cuvinte strălucitoare. Și nu chiar o femeie, ci doar un ciorap prelung, uitat pe marginea unui scaun, ceva care să ne amintească blînd de-o senzualitate calmă, vindecătoare, simplă. Obosiți plăcut de-o partidă magică de biliard, uimiți de aroma unui ceai clocotit cu-avînt de samovarul credincios al familiei, lăudîndu-ne cu cîinii
Ar trebui o scrisoare voioasă, suplă, mușchetară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13527_a_14852]
-
se răsucesc înăuntru-le în noduri nedezlegate până când (în care ceas îndepărtat?) floarea nepereche va cresta în palm tiparul literei ultime Alt răstimp în clinul nopții timpul se^nclină în aplecare lină părăsind o clipă văzutul ascuns în orologii clopote prelungi străbătând vecernii șerpuiesc auzul ierbii tresărite spre alt răstimp Șarpe din tăria apei curgând dinspre adânc de sub pământ se-arată pe creasta unui șuierat șarpele cu două capete și șase ochi pășind iarba de timp răzleț asprită ferește călcâiul de
Alexandru lungu by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10194_a_11519]
-
alunge el moartea ce vorbește în ochii tăi când spui tandre cuvinte? coșmarul e treaz la capăt ruinele unui oraș ruinele altui oraș de mult ai poftit dușmanul la masa ta te aud îți pregătești capcanele jumătăți de frază priviri prelungi puțină indiferență știu și totuși înșir încă un pas în dimineața de sunătoare la tine mă-ntorc mereu cu scrâșnită iubire la tine zvon domol de singurătate
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe asfaltul proaspăt spălat. Și harul, Care se scurge că un sânge Din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu care bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul despre care scriu ziarele nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ar ridica mâinile predându-se Lui Însuși mai rostind doar: " Gata... nu mai e nimic de făcut..." Mică teorie asupra destinului În bătaia apusului frunza ajunge cvasi-străvezie - i se văd nervurile, unghiurile pe care le comit la întâlnirea cu pețiolul prelung - un proiect de galeră cu vâsle. Ori poate un roentgen de aur, dar inutil pentru acest trup'șor ca și inexistent, deja în ușoară putrefacție - suportabilă, chiar aromitoare, ai zice - confirmând și el că neapărat moartea nu poate fi decât
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
spun pe când te-ndepărtezi. cu semnul lăsat de tine mă-nfățișez dinainte lor. dar ce să aperi tu. pentru ce să lupți tu. aici e doar un sac de oase ce poartă numele meu. întâmplător. cum întâmplător răsare soarele din prelungul coșmar. bun venit îți spun pe când te-ndepărtezi. VI acum plec și eu. mă cheamă. îți las lumina aprinsă. pe pereți dansează umbrele lor. ei ioan călin cristian ioan. nu-ți fie teamă. și ei sunt bravi oșteni. și ei
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
cer. Casa s-ar aduna într-o nucă de aur și nuca ar fugi printr-o scorbură în pământ, dar în scorburi ninge de demult, vulpile roșcate-au luminat crăpând... Iarnă în oasele răzbunătoare, Iarnă în carnea răsucită în arcuri prelungi, în pântecele mamelor îngenunchiați copiii dorm întunecați ca niște dungi. Iarna sticlim crunt adunați în triunghiul cărnii pregătite să înnebunească de ger. Și motoarele, șirul absurd al motoarelor târăsc drumul sticlos în fier și zuruie sângele spart al ogoarelor... Seara
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]
-
tu numeri minutele pîn-o să sune de miezul nopții și-al speranței; și e ca tricolorul Franței obrazul damei importune, căci de-o așa splendoare,-ncît ți-e teamă să începi o nouă idilă,-n '909, și să-i săruți prelungul gît; sau (pe cînd domnii toți fac sluj în jurul ei, iar les bas-bleus scot roșul fard din tub etanș și-și dau pe buze cu alt ruj) să-ți culci obrazul cald, în dans, pe-obrazu-i aux couleurs de France: yeux
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
Ion Horea Sunt locuri depărtate ca un ecou prelung Pe unde, dus pe gânduri, aș vrea să mai ajung. Cum am rămas pe malul înalt, nici nu mai știu. Atâta știu, că totul mi se părea târziu Și pentru mine, totul a fost doar începutul. Eram la Prut, spre
Elegie la Prut by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/3132_a_4457]
-
Cu norii duși de nu știi ce vânt peste Vaidei, Mă pomenesc deodată spunând, Miorcanii mei! „Ce straniu lucru: - vremea!” - Și-aș spune eu, urmându-l Pe el, Pillat, bătrânul: - Ce straniu lucru: - gândul! Când locuri depărtate ca un ecou prelung În zarea lor mă-ndeamnă, de-ar fi, să mai ajung. Din volumul Gravuri, în curs de apariție la Editura Ardealul, Târgu-Mureș
Elegie la Prut by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/3132_a_4457]
-
îndepărtată tristă provincie balcanică uitată de Dumnezeu și de oameni Pe talgerul morții Lumină a cerului bătrână înțelepciune a pietrei când șoaptele vântului ne promit nebunia lui Aprilie când arborele soarbe lumina din aer cu ventuzele lui într-un vaer prelung și demonul bătrân se aude bătându-l cu vergi pe fratele tău geamăn într-un claustru al melancolicei abații În timp ce nepăsătoare nenorocirile proaspete își deschid corolele roșii ca sângele pe pajiștea cu iluzii și miei în umbra luminoasă a paradisului
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
de vase în bucătărie, un val de arome - ciorbe, fripturi, usturoi, busuioc, tarhon, dafin, enibahar, piper - sîngele tău foșnind în timpane ca halatul de mătase căzînd de pe umeri, zbaterea ta sub mine, plutirea din zenit spre nadir, țipătul siropos și prelung, mîinile ca două frînghii făcîndu-mă sarcofag pentru tine, tu, sarcofag pentru mine, - pustiul în care voi fi trezit mîine, lîngă mine cu aceeași cută rămasă-n cearșaf ca în monedele antice chipul zeiței Amin.
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
cîta oară, Și v-ați căsătorit, din dragoste, într-un tîrziu. Privești pe geam: mașinile au adormit și ele, îmbufnate, În fața blocului. Te-ntinzi la loc: "E bine. Încă-s viu." Interior La geam, în folii semitransparente, de mătase, După-amiezele prelungi, în care Eram spălați pe cap, afară, în zilele cu soare, Sau făceam floricele pe plită, în zilele ploioase. Sau stam ciuciți pe pragul de lemn. În buzunare Cu fîștigoi și ace de undiță. În burtă și în oase Cu
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
monumentul de piatră construit de Matei Basarab și biserica domnitorului Grigore Ghica, ctitorită la 1661. După încă 6 km, ajungem în Rucărul (650-780 m altitudine), comună întinsă pe 284,5 kmp într-o depresiune, din care se ridică măguri, culmi prelungi și curmături înalte (1 022-1 434 m), ocupând cea mai mare suprafață a culoarului către Bran. Imaginea încătușării tectonice a munților din preajmă l-a inspirat pe elevul Dan Barbilian, poetul Ion Barbu de mai târziu, care și-a petrecut
Agenda2004-23-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282514_a_283843]
-
Se Înspăimântă. Spaima Îi retrase elanul inițial, iar dorința de a afla ce se Întâmpla la parter Îi dispăru aproape În Întregime. "Ce-mi trebuie mie? Fiecare cu ale sale" Își zise el așezându-se pe un fotoliu. Acesta scârți prelung, Înfiorându-l. Se ridică grăbit de parcă s-ar fi așezat pe cuie. Zări pe ferestrele de la parter iarăși umbre Într-o permanentă mișcare. Nici un sunet. Asta Îl intriga. Dacă ar fi auzit zgomote, țipete, sau,orice altceva ce ar fi
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
printre frunzele pietrificate din decorația fațadei se conturează o figură umană care susține în spate un balaur asemenea unei reptile cu gât alungit și încărcat de solzi, cu picioare descărnate, cu urechi mari și cu o gură crispată întrun răget prelung. Nu doar monștrii își profilează contururile ciudate printre crenelurile de piatră ale catedralelor. Întâlnim și imagini mai puțin înfricoșătoare, dar la fel de stranii. Câini cu aripi de liliac și cu coadă de leu, hiene, tigri, elefanți, capre cu labe de câine
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]