15,139 matches
-
exprimat pe această temă. Este foarte adevărat că traversăm o fază critică care a determinat măsuri politice, după cum bine se știe (decretul G. Amato). Această criză cred că a fost însă enfatizată. Sigur că o parte a populației italiene e preocupată de fenomenul emigrației, de români, de romi. Dar în același timp există o mare parte a populației italiene care a avut contacte și experiențe cu români (în domeniul edilitar, sanitar, științific etc.) și care a descoperit o serie de afinități
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
de toate, m-a blocat în muțenie: "De ce se cheamă celebrul teatru de operă milanez Scala"? Oare nu știam? Mă născusem în viața muzicii alături de acel fenomen italian care mi se va fi părut atât de firesc încât nu mă preocupase sursa numelui său? Am știut și am uitat? Peste câteva zile prietenul meu mi-a strecurat o notiță lămuritoare. " Scala (Théatre de la...) existența sa datează din anul 1778. Marea scenă milaneză a fost până atunci Teatrul Ducal. După incendiul din
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
se adaugă teza sa de doctorat, Reviste literare conduse de Mihail Dragomirescu între anii 1895-1935 (1998). Originar din nordul Moldovei, dintr-o comună dominată de celebrele mânăstiri Agapia și Văratec, Nicolae Scurtu și-a dobândit un vast orizont de cultură, preocupându-se de spiritualitatea și creativitatea din toate zonele țării. Edificator este și noul său volum Cercetări literare, subintitulat Scriitori dâmbovițeni, apărut la Editura Bibliotheca din Târgoviște. Evident, Nicolae Scurtu nu se limitează la scriitorii care descind direct din spațiul fostei
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8894_a_10219]
-
apără aventura lui Stalin". Umbra lui Djugașvilii plana pe malul stâng al Senei, iar el era obsedat de pericolul bolșevic. Vedea peste tot mantia suspectă a diavolului. În schimb Malraux observă limitele umanismului lui Drieu. Recunoaște că amicul lui e preocupat de soarta Franței, dar nu de restul lumii, își astupă urechile când i se povestesc alte nenorociri. "Iubește Franța, poate să se bată pentru ea până la moarte. Dar nu Spania". Aluzie la expediția spaniolă a lui Malraux și la impulsul
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
condiționate. Kaczynski va muri în pușcărie, ca răsplată pentru crimele pe care le-a săvîrșit și pentru teroarea pe care a răspîndit-o prin atentatele lui. Și cu asta încheiem trăsăturile exotice ale acestui monstru public. Nu ele au a ne preocupa în continuare, ci tiparul ieșit din comun al acestui om. Cine vrea să vadă în el doar latura patologică sau criminală a personajului ratează de fapt fenomenul uman pe care îl reprezintă acest terorist cu totul atipic. De fapt, Kaczyinski
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]
-
trupului lui Hristos. Așadar, ca o poveste despre celălalt trup al lui Hristos. Lucru care de altfel stă scris în Biblie. Numai că trebuie citită cu luare aminte. - Și ce-ai găsit prin arhive? - Că pe vremuri unele persoane erau preocupate dacă și noi avem două trupuri, cum avea Iisus. Cam prin anul 1770, la Veneția, a încercat și o femeie treaba asta, apoi un monah din Sentandrej, în Ungaria, cam prin jurul anului 1749. E de presupus că în vremea aceea
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
pierdut, intrate în obișnuință și în memoria afectivă a "fetelor" (mama și fiica ei). Asemenea reflexii și adâncimi psihologice, de obicei ignorate de către romancierii "obsedantului deceniu" - pentru care tema morală este esențială -, sunt recurente în lumea ficțională a Gabrielei Adameșteanu, preocupată până la obsesie, ca romancieră, de adevărul interior al fiecărui personaj. Ca și la Hortensia Papadat-Bengescu, un ochi "pânditor", nemilos, scrutează faptele și gesturile de fiecare zi, obținând material pentru o analiză rareori întreruptă. Dacă felul în care se proiectează realitatea
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
astfel, să nu mai poți pretinde că nu ai avut posibilitatea de a controla bibliografia unei probleme, să nu mai ai scuze pentru faptul de a nu ține seama de contribuțiile celor care te-au precedat, în problema care te preocupă. Câteva cuvinte cheie te vor conduce imediat pe firul preocupărilor tale. Vei simți atunci în modul cel mai palpabil că te afli jucător într-o ștafetă care nu cunoaște niciun fel de granițe. Cei care sunt mai avansați în această
Internetul între două extreme by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9784_a_11109]
-
scenă, înainte de a face sau a zice ceva, prin simpla lor apariție se impun publicului, care fără altă recomandare, indiferent dacă îi cunoaște sau nu, simte cu antene nevăzute că "cineva" a intrat pe scenă. Dar nu această prezență îl preocupă pe Manuel Pelmuș, ci prezența simplă a unei persoane și mai mult chiar, nu neapărat prezența fizică văzută, ci eventual și cea nevăzută, mai mult presimțită, reconstituită de imaginația spectatorului, precum în cazul recentei sale piesei preview. Ce poate însă
Pătrat alb și dans în întuneric by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9780_a_11105]
-
de tonurile minore ale istoriei, de cotidianul anodin și destinele banale, anonime, plate, ale unor oameni de care ne izbim zilnic, ca de niște obiecte, fără ca bucuriile și necazurile, împlinirile și decepțiile, micile momente de glorie sau eșecurile lor să preocupe pe cineva. Dacă la optzeciști perspectiva era una exterioară, iar abordarea, eminamente ironică, la Ioan Flora se simte o atitudine participativă, tentația de a privi lumea prin ochii acestor personaje, de a le înțelege personalitatea dincolo de comportamentul banal și aparenta
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
Cronicar Biserici săsești În ultima vreme, destule edituri se preocupă să scoată albume superbe sau, pur și simplu, ghiduri turistice cu informație bine structurată, cu imagini minunate despre, să spunem, bisericile săsești din zona Sibiului. Și asta de ceva vreme, nu acum, doar fiindcă Sibiul este, în acest an, Capitală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9805_a_11130]
-
din ultima perioadă a creației sale, nici un alt scriitor italian nu a mai făcut-o. Pentru scriitura lui, unii critici literari l-au apropiat de neovangardă. Poate am fi mai aproape de adevăr dacă l-am plasa în filonul "clasic" italian, preocupat de rigoare și sobră eleganță. Povestirile în discuție - Vieți de pășuniști, Un erou modern, Un episod din viața scriitorului Tritone - sînt atribuite unui personaj-martor, coleg mai mult sau mai puțin apropiat de protagoniști. Prin relatările la persoana I, dar și
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
întotdeauna pentru mine umilința necesității lor. Dacă aș aparține unui popor mare și triumfător, unul dintre acele popoare care au marcat cu o asemenea forță viața planetei, încât noțiunile morale nu mai îndrăznesc să li se aplice, aș fi tot atât de preocupată de caracteristicile și destinul poporului meu? - mă întreb de fiecare dată. Evident, nu. Și mă simt umilită și responsabilă ca un tânăr sărac obligat să-și ajute părinții și frații mai mici în timp ce alții de vârsta sa sunt liberi nu
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
și cultura română, promotor al cărții românești (ați organizat o zi românească la târgul de carte de la Pisa - octombrie 2005) și coordonatorul principal al unui grant cu proiectul " Geografia e storia della civilta letteraria romena nel contesto europeo". De ce va preocupă atât de mult România și cultura ei? Sunt două motive. Din pasiune și rațiune în egală măsură. Am îmbinat aceste motivații. Sunt foarte atașat de România, unde am trăit probabil cei mai frumoși ani din viața mea, pe când eram lector
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
spre interdicțiile și comportamentele rituale specifice mongolilor de ieri și de azi. O revistă de citit ca o carte, pentru oricine vrea să "facă pace", fie și pe calea literelor, cu zone geografice și culturale care, e drept, nu ne preocupă în fiecare zi, dar pe care n-ar fi rău să le vizităm măcar din cînd în cînd.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9898_a_11223]
-
opțiuni aleatorii, cercetătoarea clujeană reia, pe urmele lui Seymour Chatman, cea mai la-ndemână dintre întrebări: de ce? Și cele mai nuanțate seturi de răspunsuri. Iată un exemplu: "ŤEste de mirare - observa Chatman - că studiile obișnuite de prozodie sunt atât de preocupate de detaliile analizei încât nu își află timp pentru a discuta la ce servește metrul, de ce poeții aleg să îl folosească și cu ce speranțe o fac. Nu am nici o nouă explicație vitală pentru asta, dar cred că problema este
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
se devorează. Dacă la nivel individual tot mai rar există întrebarea "cine sînt?", la nivelul societății ea se dizolvă aproape integral. Des, prea des, aud manifestat disprețul față de istorie, de trecutul imediat. Mi se spune mereu că tinerii nu sînt preocupați de sistemul totalitar, de ceea ce s-a petrecut în timpul comunismului. Mă ambiționez să nu cred. Și dacă este așa, fie și în parte, este vina părinților, a profesorilor, ei înșiși neatașați de subiect. De ce se întîmplă asta ar putea să
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
istorii interminabile, derulân-- du-ni-se înaintea ochilor autentice peisaje urbane, filtrate de amintirile personajelor și ale povestitorului (Molero), nefiind altceva decât multiplele fațete ale unei realități radiografiate cu o privire scrutătoare care îl transformă pe Molero în-- tr-un filozof, preocupat de descifrarea sensurilor propriei sale existențe în contextul în care este inserat. Machado cristalizează imagini dintr-un cotidian vetust și face din fiecare personaj în parte o insulă umană. Recent publicat în Franța, revistele culturale pariziene, de la "Magazine Littéraire" la
Ce spune Molero by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/9897_a_11222]
-
O parte din răspunsuri le regăsesc recitindu-i scrierile. Pe altele le știu, dar nu vreau să le comentez. Mă doare. O întrebare adaug și eu șirului de dinainte. De ce, oare, atît cît știu, nici un tînăr nu s-a arătat preocupat de însemnările lui Manea? Volumul "Spectacole imaginare", publicat sub forma unor articole în "Tribuna" la solicitarea lui Cocora, ne pune în brațe studii amănunțite, interpretări acute, moderne, consistente, la piesele lui Shakespeare. "Mă gîndesc de multă vreme la acest personaj
El condor passa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9893_a_11218]
-
în care se detașează lucrările lui Virgil Ierunca, Costin Merișca, Doina Jelea etc. Ceea ce studiul de față aduce în plus este demonstrarea convingătoare a faptului că, încă de cînd a avut loc barbaria, în anii 1948-1952, autoritățile comuniste au fost preocupate constant să șteargă toate urmele celor întîmplate: pincipalii executanți au fost uciși, alții au dispărut fără urmă. Probabil că dimensiunile ororii trebuie să-i fi frapat pînă și pe conducătorii de atunci ai României comuniste, comanditari ai experimentului. Se verifică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
morganatice a prinului motenitor Carol cu Zizi Lambrino, a nunilor de la Atena i Bucureti ale aceluiai prin, i al surorii sale Elisabeta i al ?coron?îi fastuoase a suveranilor de la Albă Iulia (1922), nu ?seamn?c?viaa zilnic?i diversele preocup?i ale Reginei, ? ciuda numeroaselor ?semn?i anodine i stereotipe, n-ar mai prezenta interes. Regina conținu?s?fie ?dr?oștit?de concerte (particip?chiar la unele repetiii), de literatur?i teatru, av?d o mare capacitate de a se
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
animate cu Tom și Jerry. Vocile cvartetului de coarde sunt corect "impostate", creând centri de interes timbral pregătite și rezolvate cu o solidă știință a intrumentației. Linda Buckley (n. 1979) este din Cork, dar și-a făcut ucenicia la Dublin, preocupându-se în special de zona muzicii electroacustice Do you remember the planets? are curajul de a re-sonoriza teoria lui Pytagora referitoare la muzica sferelor. De aici spectralismul tehnicii sale componistice, precum și exercitarea unui minuțios control vertical al structurilor sale omofone
Music from Ireland by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9926_a_11251]
-
Raydon îl ruga, la 25 noiembrie 1968, să-i completeze documentarea în punctele care i se vor părea insuficiente. De asemenea, la 28 decembrie 1968 mărturisea că intervievarea persoanelor care l-au cunoscut pe Panait Istrati la Brăila îl va preocupa într-o mare măsură. Apoi, la 14 august 1969, apela la Lucian Enescu să-i comunice date despre viața lui Panait Istrati trăită la Brăila, de la 1930 până la moartea sa, în 1935, perioadă extrem de puțin cunoscută de istratienii francezi. După ce
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
vin în principal din mărturii străine." Să nu uităm că, începând din 1957, o serie de critici și istorici literari din țara noastră, ca Mircea Zaciu, Ion Roman, Al. Oprea (și, dacă îmi este îngăduit, subsemnatul) și alții s-au preocupat intens de readucerea lui Panait Istrati în patrimoniul literaturii române. Strădania lor a fost continuată, înainte de 1989, de Gabriela-Maria Pintea, prin monografia Panait Istrati (1975), de Mircea Iorgulescu prin studiul Spre alt Istrati (1985), de revista Caiete critice, care a
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
primordiale ale universului. Că așa stau lucrurile, spune Evola, o dovedește faptul că o atingere de mînă poate provoca îndrăgostiților o voluptate cu mult mai mare decît cea căpătată într-o încleștare epidermică de tip sexual. În concluzie, ceea ce-i preocupă pe cei doi nu e nici voluptatea și nici procreația, simple efecte secundare ale unui act care poate pînă la urmă nici să nu aibă loc, ceea ce-i preocupă cu adevărat este regăsirea acelei unități pierdute a androginului primordial. Viziunea
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]