5,945 matches
-
a doua analize în Consiliu. Dat fiind că negocierile de la meeting ul de conciliere acoperă toate domeniile bugetare, distincția dintre cheltuielile obligatorii și cele neobligatorii a devenit mai puțin relevantă în timp. Atât Consiliul UE, cât și PE își utilizează prerogativele bugetare asupra respectivelor clasificări ale bugetului ca piese de negociere pentru a încheia o înțelegere asupra întregului buget. În conformitate cu Tratatul de la Lisabona, Consiliul UE va putea împiedica un acord în Comitetul de Conciliere și astfel va putea înainta o nouă
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
și implementare). Studii ulterioare privind fondurile structurale ale UE au pus sub semnul întrebării observațiile lui Marks, arătând în particular că guvernele statelor membre au jucat roluri centrale în reformele succesive ale fondurilor și că statele membre și au menținut prerogative puternice din dorința menținerii suveranității naționale. Ca urmare a acestor provocări, susținătorii guvernării pe mai multe paliere (multi-level governance) au recunoscut influența mai variată și mai nuanțată a politicilor UE asupra guvernării teritoriale, arătând cum guvernele naționale și-au menținut
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
durabilă, subsidiaritate, probleme regionale și bună guvernare, incluzând participarea societății civile, ca și aducerea UE mai aproape de cetățenii săi. În anii recenți, guvernele centrale ale unora din statele membre ale UE au încercat să-și mențină sau să-și recâștige prerogativele naționale, în vreme ce noile state membre ale Uniunii au implementat cheltuielile din fondurile structurale într-o manieră descentralizată. Odată cu extinderile din anii 2004 și 2007, unele dintre vechile state membre precum Suedia, Olanda și Marea Britanie, au pus sub semnul întrebării necesitatea
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
stat (mai puține, dar mai bine direcționate pentru impulsionarea economiei europene). Dacă noua legislație este adoptată în strânsă cooperare cu statele membre, aplicarea excepțiilor de la interzicerea generală a ajutorului de stat rămâne exclusiv în sarcina Comisiei Europene, care posedă puternice prerogative de investigare și de luare a deciziilor. În centrul acestor prerogative stă procedura de notificare pe care statele membre trebuie să o urmeze (cu câteva excepții). O măsura de ajutor de stat poate fi implementată numai după aprobarea Comisiei. Direcțiile
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Dacă noua legislație este adoptată în strânsă cooperare cu statele membre, aplicarea excepțiilor de la interzicerea generală a ajutorului de stat rămâne exclusiv în sarcina Comisiei Europene, care posedă puternice prerogative de investigare și de luare a deciziilor. În centrul acestor prerogative stă procedura de notificare pe care statele membre trebuie să o urmeze (cu câteva excepții). O măsura de ajutor de stat poate fi implementată numai după aprobarea Comisiei. Direcțiile Generale realizează controlul efectiv al ajutorului de stat. În vreme serviciile
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
demarat odată cu Tratatul de la Maastricht în 1993. Două tendințe opuse caracterizează această etapă. Pe de o parte, baza legală și instituțională pentru adoptarea politicii de mediu a fost consolidată și îmbunătățită. În urma tratatelor de la Maastricht și Amsterdam, PE a câștigat prerogative de codecizie iar votul majorității calificate a fost introdus în Consiliul UE pentru aproape toate aspectele politicii de mediu, unele excepții importante fiind taxele de mediu, alegerea surselor de energie și planificarea spațială. Însă pe de altă parte, avântul expansiunii
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
vision for 2029, European Commission, 2004, p. 5. footnote> 3. Serviciile și relațiile publice<footnote Legea 188/1999, art. 2.1, arată că (articolul 2.1): „Funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite În temeiul legii, În scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală și locală.” footnote> Înainte de a prezenta unele probleme ale serviciilor publice (legate de prerogativele de putere publică<footnote Legea 188/1999, art. 2.1. footnote> și de relațiile publice, În general), se cuvine
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
arată că (articolul 2.1): „Funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite În temeiul legii, În scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală și locală.” footnote> Înainte de a prezenta unele probleme ale serviciilor publice (legate de prerogativele de putere publică<footnote Legea 188/1999, art. 2.1. footnote> și de relațiile publice, În general), se cuvine a face o serie de delimitări față de alți termeni care vor interveni În lecția aceasta: spațiul public, societatea civilă - societatea publică
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cuvine a face o serie de delimitări față de alți termeni care vor interveni În lecția aceasta: spațiul public, societatea civilă - societatea publică, relații cu publicul, serviciile pentru public etc. (schema 1). Serviciile publice sunt realizate prin intermediul unor activități care implică prerogativele de putere publică și pot fi legate de funcții publice care necesită relații cu publicul sau legate de activități decizionale, de control sau execuție a legilor și a altor normative.<footnote Ibidem, art. 3. footnote> Serviciile publice reprezintă un set
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
publicul sau legate de activități decizionale, de control sau execuție a legilor și a altor normative.<footnote Ibidem, art. 3. footnote> Serviciile publice reprezintă un set de funcții publice „ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite În temeiul legilor, În scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală și locală”.<footnote Legea l88/1999, art. 2.1. footnote> Pentru a face distincția dintre serviciile publice, legate sau nu de relațiile publice, să vedem care sunt atribuțiile care implică exercitarea prerogativelor de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală și locală”.<footnote Legea l88/1999, art. 2.1. footnote> Pentru a face distincția dintre serviciile publice, legate sau nu de relațiile publice, să vedem care sunt atribuțiile care implică exercitarea prerogativelor de putere publică<footnote Ibidem, art. 3. footnote>: a) punerea În executare a legilor și a celorlalte acte normative; b) elaborarea proiectelor de acte normative și a altor reglementări specifice activității sau instituției publice, precum și asigurarea avizării lor; c) elaborarea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
209. footnote> Cele două raportări ale spațiului public, pe de o parte, la cel politic, pe de altă parte, la cel privat necesită un criteriu de delimitare a serviciilor publice: cele realizate de autoritățile și instituțiile publice - care implică exercitarea prerogativelor de putere publică - și cele realizate de instituțiile publice sau private din afara puterii publice. Am putea denumi „servicii sociale” acelea care implică relația dintre „sfera publică” și „societatea civilă” (cum ar fi: școala, biserica, Întreprinderea, spitalele, serviciile comerciale de furnizare
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
reguli și practici avantajoase doar unei părți. Conceptul de tranzacție este aplicabil cooperării conflictuale Între actorii competitivi care nu au ajuns la niciun consens, ci doar la compromisuri pragmatice și instabile. Modelul negocierii competențelor pune administrația și instituțiile publice cu prerogative de putere În situația de a se constitui cât mai aproape de opiniile, experiența, capabilitățile salariaților și ale publicului. Modelul are În vedere o comunicare pe două trepte (schema 3), specifică instituțiilor de servicii publice. Legea 188/1999 prevede (la art.
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
În exterior (organizație-public). Pornind de la Legea nr. 188/1999, am putea formula următoarele funcții ale administrației publice (centrale și locale) În calitatea sa de putere publică (cap. I, art. 3). A. Funcții externe asigurarea (În cooperare cu alte instituții) executării prerogativelor de putere publică; asigurarea legalității și activității conform legilor și a altor acte normative; asigurarea cooperării cu alte instituții sau persoane juridice din țară sau străinătate; asigurarea, În conformitate cu dispozițiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient și imparțial
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
În toate aceste activități, funcția generică de comunicare se particularizează și diferențiază, generând structuri specifice În cadrul organizațiilor, Întreprinderilor și implicând modele manageriale proprii. În administrația publică, „funcția publică” reprezintă „ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite În temeiul legii, În scopul realizării prerogativelor de putere politică de către administrația publică centrală și locală”<footnote Legea nr. 188/1999, capitolul I, articolul 2.1. footnote>. În acest cadru, activitățile realizate de către funcționarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, sunt următoarele: a) punerea În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
responsabilităților, stabilite În temeiul legii, În scopul realizării prerogativelor de putere politică de către administrația publică centrală și locală”<footnote Legea nr. 188/1999, capitolul I, articolul 2.1. footnote>. În acest cadru, activitățile realizate de către funcționarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, sunt următoarele: a) punerea În executare a legilor și a celorlalte acte normative; b) elaborarea proiectelor de acte normative și a altor reglementări specifice autorității sau instituției publice, precum și asigurarea avizării lor; c) elaborarea proiectelor politicilor și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
mai 1993 și ratificata de țara noastră prin Legea nr. 84/1994241. În prezent, conform prevederilor art. 6 din O.U.G. nr. 12/2001242, "Secretarul de Stat este și președintele Comitetului Român pentru Adopție". În absența secretarului de stat, prerogativele președintelui Comitetului Român pentru Adopție sunt preluate de subsecretarul de stat. Autoritatea Națională pentru protecția copilului și Adopție "asigură activitatea executivă și de secretariat a Comitetului Român pentru Adopție și îl reprezintă în fața instanțelor de judecată". Președintele Comitetul Român pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
programe din aceeași universitate ar putea fi În competiție pentru același client, ceea ce complică și mai mult administrarea resurselor, ideilor, sprijinul politic sau utilizarea informațiilor. • Modul larg și complicat În care are loc delegarea de autoritate În universitate. Practic, delegarea prerogativelor În cadrul facultăților și al catedrelor este inviolabilă, prerogativele legate de predare, cercetare. De exemplu, munca profesorului În laborator este dificil de argumentat deoarece datele despre performanța trecută și prezentă sunt sumare În ceea ce privește nivelul actual al delegării. Există doar zvonuri care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
competiție pentru același client, ceea ce complică și mai mult administrarea resurselor, ideilor, sprijinul politic sau utilizarea informațiilor. • Modul larg și complicat În care are loc delegarea de autoritate În universitate. Practic, delegarea prerogativelor În cadrul facultăților și al catedrelor este inviolabilă, prerogativele legate de predare, cercetare. De exemplu, munca profesorului În laborator este dificil de argumentat deoarece datele despre performanța trecută și prezentă sunt sumare În ceea ce privește nivelul actual al delegării. Există doar zvonuri care privesc cazurile mai bune sau mai rele. Fără
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
destinate nu numai să potolească mânia, ci și să atragă bunăvoința entităților spirituale și nevăzute ce sălășluiesc În lume, pentru a face să-și Întoarcă privirea Îndurătoare asupra făpturilor lovite de suferințe neîncetate. Capacitatea de a concepe religia este o prerogativă exclusivă a omului. Într-adevăr, nu există nici cea mai mică dovadă că alte specii care trăiesc pe Pământ au ceva care să semene măcar de departe cu religia. Acest lucru nu se datorează numai faptului că celelalte specii nu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
care dovedesc că tovarășii comuniști n-au înțeles și nici nu înțeleg prea multe din ceea ce se întâmplă în lume și chiar aici, la frontierele „Republicii”. Președintele Voronin, cel care conduce în mod autoritar țara (a se vedea care sunt prerogativele sale), manipulând un parlament care îi imită, disciplinat, gesturile precum reflecția în oglindă, continuă să facă aceeași jenantă și derutantă echilibristică verbală și de comportament. Întors de la summit-ul NATO de la Praga, unde a fost primit mai mult din politețe
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
reîntorc pe geam. Tensiunea extraordinară provocată de dubla articulare a autoportretului - la o extremă, de imaginarul cu pretenții de obiectivitate al scriitorului, la cealaltă, de expresivitatea involuntară a decupajului zilnic - conferă jurnalului, ca Întreg, rolul de conștientizare a sinelui. Adică prerogativele fantasmării În marginea a ceea ce pare cunoscut, acceptat și inamovibil. Înainte de a fi scrierea multiformă (Însă ușor previzibilă) a ceea ce se vede, jurnalul e investigarea turbulentă a ceea ce nu poate fi nici măcar presimțit. El ego-grafiază un spațiu al verticalității, contribuind
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Cu riscul de a se contrazice, manualul nu uita să amintească apoi una dintre cele mai neplăcute caracteristici ale regimului și anume existența unei elite corupte și privilegiate, care se bucura în exclusivitate de o viață luxoasă și abuza de prerogativele sale36. Tonul devenea din nou elogios atunci când se ajungea la domeniul "realizărilor culturale", enumerate după vechiul model socialist ("educație", "cultură", "știință") și judecate, din nou, doar în termeni instituționali și cantitativi. În privința educației, autorul privea favorabil școlarizarea de masă, alfabetizarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
creștin, care confruntându-se cu transcendentul ar părea să pună în termeni negativi chestiunea etică a războiului și a serviciului militar și restul romanității care rămâne subjugată, s-a transferat în epoca constantiniană în interiorul Bisericii, atunci când mărturia profetică a devenit prerogativa clerului, scutit de serviciul militar asociat cu omuciderea. 3.2. Concepția Imperiului despre creștinism Creștinismul timpuriu nu era interesat de problema militară întrucât răspândirea sa a fost mai ales urbană și a avut ecou printre provinciali, în categoriile sociale mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
adoptată legea fundamentală: Constituția. Cu acest act în linii mari s-a desăvârșit procesul organizării României Mari. Prin cele 138 de articole (mai mult cu 10 față de cea din 1866), legea fundamentală stipula prevederi și modalități de exercitare independentă a prerogativelor celor trei puteri (legislativă, executivă și judecătorească). Din analiza competențelor ce reveneau celor trei puteri, care funcționau pe principiul separării lor în stat, este de remarcat preponderența ce o aveau organele puterii executive față de celelalte două: legislativă și judecătorească. Puterea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]