1,380 matches
-
țări europene, precum și inexistența unui model de bună practică. Din acest punct de vedere, reforma nu Înseamnă doar o Îmbunătățire, ci schimbarea unui sistem cu altul. În consecință, un demers poate fi asociat unei reforme numai atunci când el vizează modificarea presupozițiilor constituționale ale unui sistem, și nu reflexe marginale ale unor măsuri introduse pe calea oferită de sistemul care se dorește schimbat. În această situație, un demers de reformă În domeniul administrației publice conduce, inevitabil, către o luare de poziție ideologică
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ideologică, deoarece presupune asumarea unei viziuni În ceea ce privește tipul și rezultatul activităților sau raporturilor care se stabilesc În cadrul administrației. Concluzie O reformă a formulării politicilor publice se referă, după cum am Încercat să demonstrez mai sus, la modificarea, În cazul românesc, a presupozițiilor pe care se fundamentează activitatea administrației publice centrale, mai mult decât la schimbarea unor premise În coordonatele aceluiași sistem. Problema care se pune odată cu inițierea unei astfel de reforme este legată nu atât de decizia de a adopta mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
coordonatele aceluiași sistem. Problema care se pune odată cu inițierea unei astfel de reforme este legată nu atât de decizia de a adopta mai degrabă un model decât altul, ci de a asuma În mod consecvent, odată cu acesta, un set de presupoziții specifice referitoare la rolul administrației publice Într-o societate. Acest set de presupoziții dă seama de cadrul În care este evaluată activitatea administrației, și nu numai de modul În care funcționează aceasta. O „Îmbunătățire” a unui sistem administrativ reprezintă, În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
este legată nu atât de decizia de a adopta mai degrabă un model decât altul, ci de a asuma În mod consecvent, odată cu acesta, un set de presupoziții specifice referitoare la rolul administrației publice Într-o societate. Acest set de presupoziții dă seama de cadrul În care este evaluată activitatea administrației, și nu numai de modul În care funcționează aceasta. O „Îmbunătățire” a unui sistem administrativ reprezintă, În aceste condiții, și adoptarea unei anumite viziuni În ceea ce privește ceea ce este „bun” sau „rău
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cu a pune, de pildă, problema alegerii Între diferite modele de structurare pe bază de caste a societății britanice. O astfel de alegere răspunde unei perspective reformatoare atunci când implementarea anumitor măsuri necesare adoptării unui anumit model este Însoțită de asumarea presupozițiilor conținute Într-o filosofie referitoare la rolul jucat de administrație În procesul politicilor publice la nivelul unei societăți. Această filosofie nu constă Într-un set de declarații de principiu În ceea ce privește interesul pentru creșterea performanței administrației, ci prezintă o viziune asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ci prezintă o viziune asupra relației dintre decidentul politic și funcționarul public, asupra domeniului de acțiune al administrației (serviciile furnizate, genul de reglementări inițiate etc.), a sistemului de stimuli, dar și a modului de organizare a instituțiilor administrației publice. Formularea presupozițiilor ce susțin această filosofie reprezintă, de fapt, trasarea unui cadru În coordonatele căruia este efectuată o alegere a unui model al procesului politicilor publice la nivelul administrației publice. A accepta, de pildă, caracterul predominant al politicilor publice implementate prin reglementări
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pildă, o strategie În domeniul turismului este elaborată și implementată la nivelul unui minister, nu pentru că aceasta nu s-ar putea realiza, În principiu, și la nivelul unei asociații a proprietarilor de hoteluri, de exemplu, ci pentru că sunt asumate anumite presupoziții În legătură cu atribuțiile și rolul pe care Îl joacă organizațiile administrației publice În ceea ce privește domeniul turismului. Aceste presupoziții, indiferent de natura lor, fac parte dintr-o anumită concepție asumată În ceea ce privește nu atât rolul administrației publice, cât procesul politicilor publice, așa cum este dezvoltat
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
aceasta nu s-ar putea realiza, În principiu, și la nivelul unei asociații a proprietarilor de hoteluri, de exemplu, ci pentru că sunt asumate anumite presupoziții În legătură cu atribuțiile și rolul pe care Îl joacă organizațiile administrației publice În ceea ce privește domeniul turismului. Aceste presupoziții, indiferent de natura lor, fac parte dintr-o anumită concepție asumată În ceea ce privește nu atât rolul administrației publice, cât procesul politicilor publice, așa cum este dezvoltat În cadrul acesteia. Modalitatea de formulare constă, la nivelul administrației publice, Într-un set de proceduri ce
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
calitatea politicilor publice ca atare. O astfel de ordonare privește Îmbunătățirea instrumentelor implicate la nivelul administrației publice În procesul politicilor publice, ca fiind o variantă, dintre cele posibile, prin care o anumită politică este formulată, implementată sau monitorizată. În formularea presupozițiilor, este util să se facă distincție Între conținutul politicilor publice și cadrul administrativ al formulării și implementării lor. Activitățile de formulare sunt, mai degrabă, asociate conținutului tehnic al unei politici care presupune, pe lângă asumarea unor opțiuni valorice cu privire la un set
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politicilor publice creează un cadru formalizat pentru o abordare care nu există În cadrul administrației publice românești, datorită accentuării interesului pentru conformarea față de reguli preexistente În cadrul acesteia. O reformă a formulării politicilor publice, În condițiile unor practici puternic formalizate, presupune modificarea presupozițiilor pe care se fundamentează Întreaga administrație publică centrală, mai mult decât introducerea unor măsuri ce operează modificări la nivelul premiselor. Atunci când În discuție intervin aspecte legate de tipul de organizare al administrației publice, relațiile dintre diferiți actori din cadrul acesteia, preferințele
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
tipul de organizare al administrației publice, relațiile dintre diferiți actori din cadrul acesteia, preferințele lor În raport cu opțiunile față de politicile publice promovate, precum și inițiativele de reformare, un demers corespunzător depășește cadrul tehnic al aplicării unor modele, fiind necesară punerea În discuție a presupozițiilor legate de modul În care este perceput rolul administrației publice ca Întreg. Aducerea În discuție a rolului administrației În raport cu performanța acesteia nu poate evita alegerile ideologice legate de caracterul acțiunilor desfășurate În cadrul ei. Introducerea documentelor de politici publice Împreună cu planurile
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
tuturor politicilor față de diferențele de gen și față de problemele femeilor 5. Principala ipoteză a acestui studiu este aceea că sistemul legislativ și cel instituțional care există nu s-au dezvoltat „firesc”, Într-o logică a politicii publice care pornește de la presupoziția că aceasta reprezintă interesele și problemele indivizilor, conștientizate ca probleme politice și plasate pe agenda publică pentru a fi preluate, formulate și rezolvate prin mecanismele democratice de reprezentare și decizie. Astfel, având la un capăt al ecuației politice cetățeanul cu
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ale Noului Testament, încheindu-se cu o scurt] prezentare a criticilor recente aduse eticii creștine. i. Privire asupra credinței și a eticii creștine Credință creștin], dup] cum indic] și numele, are leg]tur] cu Iisus Hristos, având la bâz] dou] presupoziții. Prima se refer] la realitatea existenței lui Dumnezeu - dar ce fel de Dumnezeu? (întrucât au existat mulți zei de-a lungul istoriei umanit]ții) -, iar a doua la Iisus Hristos. În limbajul curent, numele lui Iisus Hristos este perceput că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chiar dac] este incompatibil cu reproducerea. Astfel, sexul oral și anal pot fi acceptate deoarece pl]cerea în cadrul c]s]toriei poate fi considerat] un scop legitim al sexului. 3) Critică poziției creștine De obicei, aceste obiecții sunt criticate din cauza presupozițiilor lor implicite: o concepție anistoric] asupra naturii umane, o percepție limitat] și imobil] asupra locului adecvat al sexului în aceast] natur]; o concepție specializat] asupra singurei forme de familie acceptabile și o percepție îngust] asupra funcției activit]ții sexuale umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] orice vorbitor competent își d] seama dac] dou] cuvinte sau fraze sunt sinonime. Și putem recunoaște c] așa este dac] sinonimia este interpretat] în mod strict. Dar aceste concepte nu sunt întotdeauna transparente. Regulile c]rora li se supun, presupozițiile pe care le includ nu sunt lucruri de care suntem întotdeauna pe deplin conștienți. De aceea este posibil s] oferim o analiz] a unui cuvânt - o pan] conceptual] - care nu va fi evident] pentru toți vorbitorii competenți, chiar dac] într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ultimă pentru un anume semn, sens unitar al unui text sau interpretare ce poate fi privită ca fiind superioară alteia" (Latour, 1988: 182-3). Postmodernismul caută așadar să subinieze sau să evidențieze faptul că interpretările sunt multiple și să releve totodată presupozițiile și arbitrariul organizării interne a textelor, discursurilor. De aici decurge probabil și cel mai important beneficiu pe care îl aduce și anume interogarea motivelor care stau în spatele epistemologiilor și ideea conform căreia cunoașterea științifică sau chiar știința sunt ideologizate. Totodată
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
însele", aflat dincolo sau, poate, dincoace de toate aceste precondiții. Modelul a ceea ce se întâmplă înaintând pe orice cale filosofică îl putem găsi în scenariul ironiei socratice (nu degeaba aceasta este una dintre metodele originare ale filosofiei): se pornește de la presupoziția (iată o "pre-"... ce ar trebui ea însăși recunoscută ca atare!) că pentru a cunoaște cu adevărat lucrurile, filosoful trebuie să caute, înainte de toate, în propria ființă, fiindcă numai aici, în propriul "eu", pot fi descoperite "adevărurile"; aici se află
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sau în cea a logicii transcendentale de origine kantiană. Din această ultimă perspectivă, trebuie să admitem că logica are o legătură necesară cu filosofia, fiindcă îi oferă acesteia condițiile formale de constituire a discursului: reguli de exprimare și utilizare a presupozițiilor, de punere în anumite raporturi a conceptelor, de întemeiere a soluțiilor la diferite probleme, de selecție a temelor și de proiecție a demersurilor pentru a obține o "teorie" (sau o "reconstrucție tematică") etc.; ne putem gândi, așadar, că analitica și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
probleme, de selecție a temelor și de proiecție a demersurilor pentru a obține o "teorie" (sau o "reconstrucție tematică") etc.; ne putem gândi, așadar, că analitica și dialectica, discipline logice fiind, au ele însele rosturi filosofice. Ideea din urmă constituie presupoziția originară a tematizării din capitolul de față (care cuprinde și trei aplicații). Discursul filosofic trebuie să participe la un "model" de instituire a interogațiilor, răspunsurilor, argumentărilor sale "bine formate" legate de problema pe care o tematizează, pentru că numai în acest
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din afara mea. Dar conștiința aceasta este suficientă pentru a proba, necesar și suficient, atât existența unui subiect determinat ("eu"), cât și existența lucrurilor exterioare acestuia ("non-eul")? Că totul trebuie să se petreacă în conștiință, este dincolo de orice îndoială, date fiind presupozițiile proiectului critic kantian și locul pe care timpul îl are în structura acestuia. Totuși, o conștiință determinată (prin acte multiple, între care cel al percepției ca atare a obiectelor exterioare, prelucrate prin sinteze conștiente, este necesar) poate garanta, pe lângă necesitatea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acest potențial tocmai pe temeiul absenței timpului în sensul precizat; dar aceasta ne scoate din orizontul filosofiei kantiene. Oricum, Jacobi a avut o "intuiție" non-judicativă de toată lauda, atunci când a mărturisit că nu a putut intra în sistemul kantian fără presupoziția lucrului în sine, dar cu aceasta nu a putut rămâne acolo.143 A nu rămâne acolo înseamnă a fi constrâns să ieși de sub autoritatea judicativă a normelor kantiene de constituire fenomenală, dar chiar pe baza a ceea ce înseși aceste norme
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de felul în care acesta este scos la iveală, fapt neadmis ca atare, la începutul unui demers, din perspectiva logicii-organon și a disciplinelor judicative, analitica și dialectica? Faptul în cauză nu constituie o premisă obișnuită într-un discurs judicativ: simplă presupoziție, ipoteză, teză, premisă certă etc., deși pare să aibă din toate acestea câte ceva și în același timp să le depășească sensul lor. De la bun început este anunțat aici un sens pe care Heidegger însuși îl va socoti "ontic-ontologic": un sens
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sale de constituire, care, datorită motivelor pe care le cunoaștem, activează tocmai părtinirea, ordonarea și autorizarea, chiar din primul moment al acelor fapte. Fără îndoială, de aici nu trebuie înțeles că nu este firească cercetarea unei filosofii, poate chiar investigarea presupozițiilor sale, poate a valabilității sale sub anumite raporturi etc. Dar o reautorizare a sa ar fi un fapt superfluu: de aici și fenomenul inflației de autorizare. La drept vorbind, fenomenul în cauză este specific unei zone anumite din unitatea de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmare, determinarea existenței mele în timp nu este posibilă decât prin existența lucrurilor reale pe care eu le percep în afara mea. Conștiința de timp este legată necesar cu conștiința posibilității acestei determinări de timp." CRP, II, p. 228. 143 Fără presupoziția (lucrului în sine) nu am putut intra în sistem(ul lui Kant), dar cu ea nu am putut rămâne înăuntru." Fr. Jacobi, David Hume über den Glauben, oder Idealismus und Realismus. Ein Gespräch; apud George Giovanni, "Friedrich Heinrich Jacobi", în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
67. (a) Protoroluri. Levin și Rappaport Hovav (2005: 52−58) arată că la Dowty (1991) există două roluri semantice generalizate prototipice, Protorolul Agent și Protorolul Pacient. Punctul de pornire pentru această teorie îl reprezintă faptul că argumentele sunt asociate cu presupoziții lexicale, impuse de verb. Rolurile semantice reprezintă nume pentru elementele presupoziționale recurente impuse de grupuri de predicate unuia dintre argumente, deci sunt proprietăți de rangul al doilea, proprietăți ale predicatelor. ● Protorolul Agent are următoarele caracteristici: este implicat voluntar în eveniment
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]