1,376 matches
-
un fel anume față de animale. De ce nu, o vom face pe baza unui calcul de utilitate. Nici din perspectivă deontologică nu excludem raportarea la animale, așa cum o face însuși Kant în treacăt. Așadar, teoriile etice tradiționale, deși dominate constrângător de presupoziții antropocentrice, lasă loc unei discuții despre însemnătatea morală a altor ființe decât oamenii. În teoriile ecologiste radicale viața însăși este considerată o valoare în sine. De aceea, un adept al ecocentrismului va susține că poluarea nu afectează doar interesele pe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este posibilă o construcție teoretică a eticii mediului pe o bază antropocentrică? Sau etica mediului duce în mod necesar la respingerea antropocentrismului? Din cele spuse mai sus reiese că este compatibilă o anumită construcție, destul de consistentă, a eticii mediului, cu presupozițiile specifice antropocentrismului. La limită, dintr-o perspectivă antropocentrică, se poate argumenta că etica tradițională rezolvă toate problemele mediului, așa încât nu este nevoie de o nouă etică a mediului sau de o perspectivă ecocentrică, nici măcar în sens slab. Cred că dacă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
condițiile de adecvare. Alt argument în favoarea șovinismului omenesc care ar putea fi luat în considerare pornește de la modul în care definim valorile și moralitatea. Valorile sunt definite pornind de la interesele omenești, după cum urmează: • Valorile sunt determinate de ierarhia preferințelor evaluatorului. (presupoziția valorilor nedetașabile de evaluator). • Ierarhia preferințelor evaluatorului este determinată de interesele evaluatorului (teza reducerii preferințelor la interese). • Evaluatorii sunt oameni (persoane) (presupoziția speciistă). • Prin urmare, valorile sunt determinate de interesele omenești (de interesele persoanelor). Concluzia decurge corect din premise, așa că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și moralitatea. Valorile sunt definite pornind de la interesele omenești, după cum urmează: • Valorile sunt determinate de ierarhia preferințelor evaluatorului. (presupoziția valorilor nedetașabile de evaluator). • Ierarhia preferințelor evaluatorului este determinată de interesele evaluatorului (teza reducerii preferințelor la interese). • Evaluatorii sunt oameni (persoane) (presupoziția speciistă). • Prin urmare, valorile sunt determinate de interesele omenești (de interesele persoanelor). Concluzia decurge corect din premise, așa că discuția ține nu de corectitudinea raționamentului, ci de acceptabilitatea premiselor. Cea mai serioasă obiecție împotriva acestui punct de vedere vizează cea de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
întrucât confundă valorile cu avantajele, ar putea fi criticabil și argumentul împotriva șovinismului omenesc. Altă obiecție posibilă ar fi împotriva primei premise, caz în care ar fi luată ca punct de pornire o teorie a naturii intrinseci a valorilor sau presupoziția valorilor detașabile, adică independente de evaluatori. Aceasta duce la o discuție cu privire la acceptarea noțiunii de valoare intrinsecă, aspect esențial al posibilității conceperii unei etici a mediului. Mai rămâne să analizăm problema inevitabilității șovinismului din perspectiva teoriei contractualiste. Considerăm doi parametri
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pentru "a intra într-un contract". Vom avea următorul argument: • singura justificare a principiilor morale (X) este una contractualistă, și anume, intrarea agenților într-un contract (Zry); • agenții intră într-un contract (Z) numai dacă acesta servește intereselor lor egoiste (presupoziția egoismului); • oamenii (persoanele) sunt singurii agenți care intră într-un contract (Z); • oamenii (persoanele) intră în contracte (Z) numai dacă acestea servesc propriilor lor interese; • singura justificare a principiilor morale (X) o reprezintă interesele (egoiste) ale oamenilor (persoanelor). Argumentul este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de specialitate. O primă abordare vizează resurecția noțiunii de valoare intrinsecă pe fondul criticii utilitarismului și a antropocentrismului. O a doua dezvoltare este posibilă prin luarea în considerare a rezultatelor cercetării din științele vieții. A treia analiză ne întoarce la presupozițiile specifice utilitarismului și la noțiunea de interes, dar în contextul relaxării cadrelor specifice unei asemenea abordări. Următoarea strategie se originează în diverse demersuri de tip antropologic care pornesc de la specificul ființei umane ca ființă culturală, reflexivă, socială și politică. În
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a unei asemenea presupuneri. Critica îi aparține lui Varner și este, în opinia mea, cea mai puternică și cel mai bine asigurată filosofic pe care am întâlnit-o în literatura de specialitate. Desigur, argumentul lui Varner are la bază anumite presupoziții care sunt și ele contestabile. Dar să presupunem, cel puțin de dragul argumentării, că acest cadru supozițional nu este pus la îndoială, cel puțin pentru moment. Varner 146 respinge ideea că natura ar avea interese pe baza următoarelor argumente: • teoreticienii mediului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
să presupunem, cel puțin de dragul argumentării, că acest cadru supozițional nu este pus la îndoială, cel puțin pentru moment. Varner 146 respinge ideea că natura ar avea interese pe baza următoarelor argumente: • teoreticienii mediului ajung la anumite concluzii pentru că împărtășesc presupoziția că valorile constau în întregi (specii, comunități biotice, ecosisteme); • numai indivizii (probabil numai indivizii care au conștiință) au interese; • prin urmare, apelul la interesul naturii nu va oferi un temei filosofic pentru etica mediului. În etica tradițională corelăm prezența intereselor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
întâmpinare. De exemplu, chiar din perspectiva unei atitudini umaniste putem formula o întrebare cu aspirația de legitimitate: "De ce să nu ne ocupăm mai întâi de îmbunătățirea condiției speciei noastre și apoi de alte specii?" După Singer, o asemenea întrebare conține presupoziția specifică rasismului, evidentă dacă înlocuim "specie" cu "rasă", ceea ce arată că presupozițiile antropocentrismului duc la o atitudine inacceptabilă din perspectiva tezei eliberării animalelor. Sau, un alt exemplu semnificativ, îl reprezintă întrebarea " Este o dietă vegetariană adecvată nutrițional?", care conține presupoziția
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
întrebare cu aspirația de legitimitate: "De ce să nu ne ocupăm mai întâi de îmbunătățirea condiției speciei noastre și apoi de alte specii?" După Singer, o asemenea întrebare conține presupoziția specifică rasismului, evidentă dacă înlocuim "specie" cu "rasă", ceea ce arată că presupozițiile antropocentrismului duc la o atitudine inacceptabilă din perspectiva tezei eliberării animalelor. Sau, un alt exemplu semnificativ, îl reprezintă întrebarea " Este o dietă vegetariană adecvată nutrițional?", care conține presupoziția ascunsă că o dietă vegetariană ar putea fi pusă la îndoială în privința
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
presupoziția specifică rasismului, evidentă dacă înlocuim "specie" cu "rasă", ceea ce arată că presupozițiile antropocentrismului duc la o atitudine inacceptabilă din perspectiva tezei eliberării animalelor. Sau, un alt exemplu semnificativ, îl reprezintă întrebarea " Este o dietă vegetariană adecvată nutrițional?", care conține presupoziția ascunsă că o dietă vegetariană ar putea fi pusă la îndoială în privința adecvării ei nutriționale. Acesta este un caz asemănător, după Singer 205 cu acela al proprietarilor de sclavi care susțineau că economia Sudului s-ar prăbuși fără munca sclavilor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
bun început posibilitatea unor asemenea interogații sau, în cazul în care ele erau enunțate, erau expediate îndată ca o problemă reziduală 209. Gândirea modernă restrânge noțiunea de drepturi naturale la umanitate și consideră ilegitimă orice încercare de extindere. De fapt, presupozițiile filosofice ale modernității acționează asemenea unor constrângeri care fac imposibilă conceperea unei alternative la punctul de vedere dominant. Printre cei dintâi care exprimă explicit această poziție teoretică specifică modernității se află David Hume. Acesta pune în discuție posibilitatea includerii altor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
animalelor. Mill acceptă însă ca valabilă cerința pentru anumite drepturi, dar susține necesitatea întemeierii ei. Rezultă că un asemenea demers întemeietor este necesar și în cazul unei discuții despre drepturile animalelor. O depășire a acestui blocaj teoretic generat de dominanța presupozițiilor filosofice tradiționale, specifice modernității, este realizată de către Tom Regan 216. Acesta face observația că, în general, toți filosofii acceptă că modul în care tratăm animalele este supus unor constrângeri și că suntem răspunzători de răul făcut, fără însă a face
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
chiar ierarhiza animalele pe baza acestor interese, deși toate, în funcție de complexitatea lor biologică, au interese cu privire la viață 228. Unii critici încearcă o mai bună delimitare teoretică a problemei drepturilor animalelor prin trasarea unor distincții între diverse abordări sau prin critica presupozițiilor asumate de o asemenea discuție. După Varner 229, teoreticienii drepturilor animalelor susțin o etică individualistă, fiind astfel în conflict cu teoreticienii mediului, cei care acceptă presupoziții holiste. De exemplu, în cazul teoreticienilor mediului vom întâlni un discurs despre salvarea vieții
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a problemei drepturilor animalelor prin trasarea unor distincții între diverse abordări sau prin critica presupozițiilor asumate de o asemenea discuție. După Varner 229, teoreticienii drepturilor animalelor susțin o etică individualistă, fiind astfel în conflict cu teoreticienii mediului, cei care acceptă presupoziții holiste. De exemplu, în cazul teoreticienilor mediului vom întâlni un discurs despre salvarea vieții sălbatice ca ecosistem. De aici rezultă atitudini diferite față de chestiuni manageriale de mediu, așa cum ar fi vânătoarea. Distincția antropocentrism/non-antropocentrism nu ne-ar fi de folos
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
consideră Varner, teoreticienii mediului și teoreticienii drepturilor animalelor ar găsi o platformă comună pornind de la individualismul moral al intereselor. Voi reveni puțin mai încolo asupra acestei distincții dintre abordarea propusă de apărătorii drepturilor animalelor și teoreticienii mediului. O critică a presupozițiilor la un nivel maximal de acuratețe este întreprinsă de Schulman 230. Potrivit acestuia, susținătorii drepturilor animalelor se bazează pe două presupoziții care pot fi respinse, Cele două presupoziții sunt: • Ființele umane nu sunt diferite de celelalte animale deoarece nu au
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
puțin mai încolo asupra acestei distincții dintre abordarea propusă de apărătorii drepturilor animalelor și teoreticienii mediului. O critică a presupozițiilor la un nivel maximal de acuratețe este întreprinsă de Schulman 230. Potrivit acestuia, susținătorii drepturilor animalelor se bazează pe două presupoziții care pot fi respinse, Cele două presupoziții sunt: • Ființele umane nu sunt diferite de celelalte animale deoarece nu au o natură, divină sau superioară, care să le facă distincte. • Ființele umane sunt constrânse moral să nu folosească animalele în propriile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
abordarea propusă de apărătorii drepturilor animalelor și teoreticienii mediului. O critică a presupozițiilor la un nivel maximal de acuratețe este întreprinsă de Schulman 230. Potrivit acestuia, susținătorii drepturilor animalelor se bazează pe două presupoziții care pot fi respinse, Cele două presupoziții sunt: • Ființele umane nu sunt diferite de celelalte animale deoarece nu au o natură, divină sau superioară, care să le facă distincte. • Ființele umane sunt constrânse moral să nu folosească animalele în propriile scopuri egoiste. Prima propoziție poate fi respinsă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
În schimb, nu se poate susține științific că le-am întâlnit și la vreo altă specie. Ca urmare, întrucât între om și animal avem asemenea diferențe, rezultă că este incorect să îi includem împreună într-o singură categorie. A doua presupoziție poate fi respinsă pornind de la o analiză a ceea ce înțelegem prin "constrângere morală" și prin "scop propriu". Constrângerile privind comportamentul oamenilor față de animale sunt impuse tot de oameni, animalele fiind într-o stare de indiferență față de aceste constrângeri, în sensul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
deși nu este vorba despre alte ființe decât oamenii. 2.6. Drepturile animalelor versus etica holistă a mediului Am afirmat mai sus că dezbaterea din etica mediului duce la conturarea a două grupări teoretice care se recunosc pe baza unor presupoziții filosofice de maximă generalitate pe care le împărtășesc în comun. Este vorba, pe de o parte, de aceia care aderă la mișcarea de eliberare a animalelor și ajung până la revendicarea de drepturi pentru animale, și, pe de altă parte, de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
problemele cu ajutorul eticii tradiționale, susțin teoreticienii mediului. Cred că avem aici o dezbatere cu consecințe pentru înțelegerea statutului eticii mediului. Este aceasta o dezbatere internă, rezolvabilă în interiorul eticii mediului, sau una externă, meta-etică, ce presupune luarea în discuție a unor presupoziții ce țin de filosofia morală? Distincția dintre cele două domenii a fost trasată de Callicott într-un articol în care ideea de eliberare a animalelor este văzută chiar din titlu ca o combinație tripartită. El vorbește despre o ruptură profundă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de eliberare a animalelor este văzută chiar din titlu ca o combinație tripartită. El vorbește despre o ruptură profundă între drepturile animalelor și etica holistă a mediului 238. Problema teoretică majoră o reprezintă faptul că cele două teorii pornesc de la presupoziții fundamental diferite: în timp ce teoria drepturilor animalelor își asumă presupozițiile specifice individualismului, etica mediului se bazează pe o abordare holistă. Callicott consideră că land ethic a lui Aldo Leopold este paradigma eticii mediului. Ideea lui Callicott a stârnit numeroase comentarii. Unii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ca o combinație tripartită. El vorbește despre o ruptură profundă între drepturile animalelor și etica holistă a mediului 238. Problema teoretică majoră o reprezintă faptul că cele două teorii pornesc de la presupoziții fundamental diferite: în timp ce teoria drepturilor animalelor își asumă presupozițiile specifice individualismului, etica mediului se bazează pe o abordare holistă. Callicott consideră că land ethic a lui Aldo Leopold este paradigma eticii mediului. Ideea lui Callicott a stârnit numeroase comentarii. Unii autori au accentuat divergențele, alții au încercat să găsească
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
etc. În continuare voi discuta despre datoriile pe care le avem ca membri ai unei comunități biotice față de toate celelalte entități cuprinse în comunitate. Dacă o asemenea abordare pare întrucâtva prea puternică, în sensul că ne obligă la asumarea anumitor presupoziții, atunci ne putem regrupa într-o perspectivă mai slabă în care vorbim despre persoane și datoriile lor față de ceea ce îi înconjoară. Unele dintre aceste entități naturale pot fi considerate bunuri comune, iar în raport cu ele, dar nu numai, putem vorbi și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]