6,624 matches
-
un drept fundamental al copilului: acela de a alege el însuși, în viitor, dacă dorește sau nu să își cunoască status-ul genetic. Se consideră că testarea genetică ce oferă beneficii directe copilului, în termeni de diagnostic, rafinarea prognozei, tratament/prevenție a bolii ori a sechelelor acesteia, este o intervenție acceptabilă. Testarea genetică pentru confirmarea unui diagnostic medical la un copil bolnav este considerată parte a îngrijirii medicale. De asemenea, testarea genetică în scopul monitorizării, profilaxiei sau tratamentului unui copil sănătos
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de prestigiu (de exemplu, Universities of Michigan, Hospital for Sick Children, Londra), retrezind astfel interesul pentru consilierea genetică. El a fost favorizat de tendința medicinei de a nu se mai focaliza exclusiv pe tratamentul bolilor, ci și pe componenta de prevenție. În acest context, informațiile care puteau preveni apariția unor tulburări genetice erau de interes pentru comunitatea profesională. Să nu uităm însă că, în acei ani cunoștințele de genetică erau destul de primitive. Spre exemplu, încă se credea că specia umană are
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
elevului. Consilierea este un proces complex, ce cuprinde o arie foarte largă de intervenții și nu poate fi realizată intuitiv sau după simțul comun. Ea implică dezvoltarea unor abilități și atitudini fundamentale: dezvoltarea personală; dezvoltarea sănătății și stării de bine; prevenție și remediere. Între elev și cadrul didactic trebuie să existe o relație specială, relație ce trebuie să se bazeze pe responsabilitate, confidențialitate, respect, sinceritate și Încredere. Cel ce consiliază are obligația de a proteja interesele celui consiliat. Consilierul trebuie să
TOATE PERSOANELE SUNT SPECIALE ŞI VALOROASE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cornel BULEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2127]
-
din teoria psihanalitică asupra mecanismelor de apărare. Termenul de "coping" sinonim cu mecanism de adaptare, mecanism de gestiune a stresului reprezintă toate modalitățile de a face față stresului pe care le utilizează ființa umană sau altfel spus orice mecanism de prevenție și adaptare la stres, orice tranzacție între subiect și mediu în vederea reducerii intensității stresului. Mecanismele de coping se grupează în comportamentale, cognitive, neurobiologice. Coping-ul comportamental grupează toate comportamentele care au funcția de a preveni sau reduce reacția de stres. Coping-ul
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
marker ce sugerează susceptibilitatea pentru evenimente de viață negative și vulnerabilitatea la un stil parental defectuos de disciplina inconsistentă. După cum afirmă cercetători precum Rothbart & Bates (1998), depistarea unor asemenea caracteristici se dovedește a fi foarte importantă pentru intervenție sau chiar prevenție ce vizează impiedicarea structurării dizarmonice a personalității și, în consecință, recurgerea la mecanisme dezadaptative de coping. Shaver și Hazan (1987) au studiat ulterior posibilitatea existenței unei legături între atașamentul format în cadrul relației copil-părinte și atașamentul în cadrul relațiilor de cuplu. Din
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ale autorităților publice municipale, departamentale sau regionale), precum și a raporturilor dintre acestea din urmă și o mulțime de asociații cu finalități variate. Animație culturală sau festivă, sport, organizare de schimburi la diferite niveluri, operații educative, de asistență, de formare, de "prevenție" iată așadar tot atâtea domenii vechi și noi ale căror activități tind să se epuizeze în elaborarea de proiecte și în alcătuirea tehnică a dosarelor. Afilierile politice, religioase sau laice, altădată pregnante, s-au risipit în favoarea noilor moduri de conectare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
2% până la 3% din populația adultă în fiecare an, fiind asociată cu o varietate de boli, consum considerabil de medicamente și o pierdere semnificativă a productivității. Incidența tulburării de panică 357 este ridicată în ultimii ani, fapt ce indică importanța prevenției și a intervenției timpurii în tulburarea de panică. Un procent semnificativ din populație suferă de tulburarea de panică la un nivel subclinic. Tulburarea de panică subclinică poate fi definită ca prezența unor simptome care nu îndeplinesc criteriile de diagnostic conform
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dar chiar și dacă ar primi, starea lor va fi doar puțin îmbunătățită. În plus, de obicei aceste persoane caută ajutor doar după câțiva ani, iar când nu e tratată corespunzător prognosticul este negativ, tulburarea putând deveni cronică. În consecință, prevenția și intervenția timpurie la persoanele cu tulburarea de panică subclinică sau cu simptome ușoare/ moderate reprezintă un mare interes, deoarece aceste tipuri de tratament reduc simptomatologia acesteia. Studii asupra prevenției și a intervenției timpurii indică faptul că acestea pot fi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
corespunzător prognosticul este negativ, tulburarea putând deveni cronică. În consecință, prevenția și intervenția timpurie la persoanele cu tulburarea de panică subclinică sau cu simptome ușoare/ moderate reprezintă un mare interes, deoarece aceste tipuri de tratament reduc simptomatologia acesteia. Studii asupra prevenției și a intervenției timpurii indică faptul că acestea pot fi implementate cu succes la tulburările de anxietate și având asociate simptome depresive sau simptome legate de consumul de alcool, însă numărul acestor studii este redus. Gardenswartz și Craske (2001)359
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
faptul că acestea pot fi implementate cu succes la tulburările de anxietate și având asociate simptome depresive sau simptome legate de consumul de alcool, însă numărul acestor studii este redus. Gardenswartz și Craske (2001)359 au testat un program de prevenție pe tulburarea de panică. Participanții erau studenți la facultate care au experimentat un atac de panică în ultimele 12 luni și au înregistrat o sensibilitate cel puțin moderată raportat la anxietate, scorul ASI (The Anxiety Sensitivity Index), de cel puțin
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
raportat la anxietate, scorul ASI (The Anxiety Sensitivity Index), de cel puțin 16, dar care nu au întrunit criteriile pentru tulburarea de panică la CIDI (Composite International Diagnostic Interview). Ei au fost repartizați în mod randomizat într-un workshop de prevenție de o zi (n = 55) sau pe lista de așteptare, reprezentând lotul de control (n = 66). Workshop-ul de o zi (cu durata de 5 ore) implica pisho-educație, respirație relaxată, restructurare cognitivă și expunerea in vivo. La 6 luni după intervenție
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ceea ce indică un răspuns favorabil la tratament. În pofida limitelor metodologice, cum ar fi generalizarea limitată, un număr mic de participanți și o perioadă scurtă înainte de evaluarea realizată pentru a estima în ce proporție se mențin rezultatele, concluziile studiilor sugerează că prevenția tulburării de panică este o opțiune promițătoare. În continuare va fi prezentată o intervenție eficientă, orientată înspre prevenirea debutului tulburării de panică și reducerea simptomelor de panică, intervenție reprezentată de cursul Don't panic "Nu te panica", (conform Peter Meulenbeek
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
necesar pentru psihologii practicieni clinicieni care se confruntă tot mai mult în ultimul timp cu patologia tulburărilor anxioase și depresive. 11.5. Prevenția, intervenția în criză și postvenția în suicid Schneidman(1967)362 a identificat existența a trei etape în prevenția suicidului: prevenția primară, intervenția în criză și postvenția. Fiecare terapeut ar trebui să aibă capacitatea de a asista o persoană cu risc suicidar crescut. A întreba presupusa persoană cu risc suicidar dacă are înclinații autodistructive nu previne cu nimic declanșarea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihologii practicieni clinicieni care se confruntă tot mai mult în ultimul timp cu patologia tulburărilor anxioase și depresive. 11.5. Prevenția, intervenția în criză și postvenția în suicid Schneidman(1967)362 a identificat existența a trei etape în prevenția suicidului: prevenția primară, intervenția în criză și postvenția. Fiecare terapeut ar trebui să aibă capacitatea de a asista o persoană cu risc suicidar crescut. A întreba presupusa persoană cu risc suicidar dacă are înclinații autodistructive nu previne cu nimic declanșarea comportamentului suicidar
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu ideație suicidară. Această decizie depinde de: intensitatea intenției suicidare, severitatea boli psihice asociate, existența sau lipsa unui suport social în afara spitalului iar dacă riscul suicidar este considerat a fi mare internarea se impune de urgență (Cosman, D., 2000)364. Prevenția primară a suicidului trebuie să fie realizată de către toate specialitățile medicale, nu numai de către psihiatri, întrucât este cunoscut faptul că mulți indivizi care ajung la sinucidere au consultat un doctor, în special medic generalist, cu puțin timp înainte de producerea actului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca toți specialiștii să dețină cunoștințe despre sinucidere indiferent de specialitate pentru a identifica în mod corect pacienții cu risc suicidar crescut. Diagnosticul precoce al tulburărilor afective, în special al episodului depresiv major, se conturează astfel ca o problemă specifică. Prevenția secundară se referă la categoria bolnavilor psihici sau cu boli somatice, care au avut o tentativă de suicid și care au acceptat să fie dispensarizați. La aceste cazuri tratamentul corect, bine aplicat, completat de psihoterapie realizează nu numai profilaxia secundară
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de mediu. Aceste cauze de distres implică adoptarea unor comportamente și responsabilități noi, (Cosman, D., 2000)367. 11.5.1. Intervenția în criză Există o diferența mare între tehnicile psihologice de intervenție pentru aplanarea crizei și cele de psihoterapie, întrucât prevenția suicidului continuă prin psihoterapie specifică și după ce criza a trecut. După trecerea momentului culminant al crizei, terapia se focalizează sau spre tratamentul psihiatric pentru tratarea unei depresii subiacente sau a unei tulburări de personalitate, sau continuă cu o psihoterapie de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Psihiatrie, ediția a II-a, revizuită, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2004. Cornuțiu, G., Psihiatrie, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2003. Cosman, D., Sinuciderea. Încadrări nozografice și implicații terapeutice, Teza de doctorat, UMF Timisoara, 1995. Cosman, D., "Managementul deciziei în prevenția suicidului", în Analele Universitatii din Oradea, Seria Medicală, nr. 1, 1995, pp. 72-77. Cosman, D., Sinuciderea. Studiu în perspectivă biopsihosocială, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2000. Crowe, R.R., "Panic disorder: Genetic considerations", în Journal of Psychiatric Research, 24, 1990, pp. 129-134. Cummings
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
bine cu cât nu vor fi diseminate, ca astăzi, asupra unei mulțimi numeroase de obiecte străine atribuțiilor lor principale. Adversarii noștri nu vor nega că a preveni și reprima injustiția este misiunea principală a statului. De ce această artă prețioasă a prevenției și a represiunii a făcut atât de puțin progres la noi? Deoarce statul o neglijează pentru mii de alte funcțiuni cu care l-am însărcinat. De asemenea, Siguranța nu este, mai mult decât este necesar, trăsătura distinctivă a societății franceze
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
poate fi uneori corect, dat fiind excesele "profilajului" la modă. Această critică este frecventă în Franța, dar și în Statele Unite (Waxman et al., 1992, p. 3). Este totuși o cale majoră în Canada și America de Nord în elaborarea politicilor publice de prevenție. Ideea e simplă: dacă violența poate fi prezisă (ca risc potențial), atunci poate fi prevenită, deconstruită. Nu e vorba de a stigmatiza pentru a închide, ci de a identifica pentru a preveni, ceea ce nu-i totuși același lucru. Există multe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
legătură între cartiere și școlile lor, e de mirare că o asemenea firmă poate face apel la noi. Am fost totuși sedus, de la bun început, de problema concretă pusă de acești profesioniști, de la care am învățat mult despre ceea ce numim prevenție pasivă, adică, în cazul de față, aportul soluțiilor tehnice la protejarea școlilor, a elevilor și a angajaților lor. Să luăm un exemplu simplu: spargerea geamurilor. Una dintre problemele existente în unele școli este aruncatul cu pietre în ferestre, copiii riscând
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școlare". Dar asta nu înseamnă că toate gimnaziile nu fac decât să gestioneze determinisme provenite din exterior, nici că faptele descrise aici sunt inevitabile. Să fim bine înțeleși: demonstrația noastră nu caută să-i "scuze" pe vinovați, nici să susțină "prevenția maximă". Nu există nici un romantism în discursul nostru. Agresorii nu sunt "Robin Hood", iar violența lor contribuie în mare măsură la menținerea și producerea inegalității; ea accentuează în primul rând inegalitatea în fața riscului de a fi victimă. Acest risc ar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu fie sigură, dar care să devine dintr-o dată "Acea" soluție miraculoasă. Urmăresc mai degrabă să indic strategii, direcții care pot fi aplicate ulterior în programe mai precise. Aceste strategii sunt în mod clasic ordonate în jurul a trei tipuri de prevenție, care se bazează pe trei categorii de populație (Sugai et al., 1999; Royer, 2005, p. 79): • prevenție primară (intervenții universale): 80% dintre tinerii care frecventează o școală nu au probleme particulare de comportament. Pentru ei, nu e nevoie de programe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
strategii, direcții care pot fi aplicate ulterior în programe mai precise. Aceste strategii sunt în mod clasic ordonate în jurul a trei tipuri de prevenție, care se bazează pe trei categorii de populație (Sugai et al., 1999; Royer, 2005, p. 79): • prevenție primară (intervenții universale): 80% dintre tinerii care frecventează o școală nu au probleme particulare de comportament. Pentru ei, nu e nevoie de programe specifice, decât pentru a ameliora organizarea școlii și a clasei; • prevenție secundară: o altă parte a populației
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al., 1999; Royer, 2005, p. 79): • prevenție primară (intervenții universale): 80% dintre tinerii care frecventează o școală nu au probleme particulare de comportament. Pentru ei, nu e nevoie de programe specifice, decât pentru a ameliora organizarea școlii și a clasei; • prevenție secundară: o altă parte a populației școlare (între 5% și 15%) dezvoltă factori de risc importanți și trebuie să facă obiectul unei atenții speciale. Trebuie încercate intervenții specifice, pentru a evita cronicizarea problemelor de comportament; • prevenție terțiară: în fine, o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]