12,874 matches
-
scuze. La fel si nostalgii, să ceară scuze, să-și pună cenușă pe cap și să sădească un copac în monumentul victimelor comunismului și celor care au luptat contra lui, sau au ajutat victimele să scape, să fugă, să trăiască. Pricepe soarta unui burghezo-moșier în comunism a fost aceeași cu a unui evreu în nazism, au murit în lagăre. Asta vrei tu, lagăre? Asta vor autorii care îți spun textul. Lagăr, holocaust? Să se termine cu propagandă asta jegoasa, cu aplaudacii
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
vârf am avut pe Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, în acest an alegem alt om la președinție, vom alege ce, un alt Traian Băses cu, Iliescu, Ceaușescu, Dej, Constantinescu, Brătianu, Nikolski? Regele Mihai? EA: Le ai cu vorbitul, te pricepi, parcă ești Antonescu, vorbești frumos. Dar poporul îi vrea pe ei, nu pe ai tăi, e democrație, nu poți spune că cei care au acum 30-50 de ani au făcut crime, ca în 89 erau copii, în liceu sau facultate
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
ei,nea Vova,lucrase la o mină de cărbuni.La pensie s-a retras spre locurile natale.A obținut de la stat casa veche,unde funcționase un dispensar uman și terenul aferent.Om în etate,cu judecată, căsătorit,cu fete măritate,priceput în gospodărie. Celălalt vecin,nea Zare,mai puțin gospodar, însurat,cu băieți plecați la oaste,înclinat spre pahar,lucrase la dispensar ca om de serviciu și vizitiu. In perioada CAP-ului,când terenul din intravilan era a statului,își mutase
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Ioan Marin. Pacientul îi prezintă simptomele: -In fiecare noapte mă visez într-un orășel sud american.Nu cunosc nici țara,nici orașul. Vorbesc curent limba spaniolă și sunt președintele unei bănci importante.In realitate nu cunosc limba spaniolă;nu mă pricep la finanțe și sunt cizmar. Doctorița îl privi cu atenție și-l întrebă discret: -Și cum decurg operațunile la banca dumneavoatră? -Bine.Avem profit și dobânzi decente. Primesc felicitări și mulțumiri pentru operațiunile bancare,pe mobil. In realitate nu am
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
bărbații de la serviciu că soțul ei vrea să divorțeze.” Lung prilej de vorbe și de ipoteze”.(G.Topârceau) Se pare ca tot necazul pornea de la soacra sa.Aceasta o considera o aventurieră. Acuzațiile erau numeroase.Faptul că Duia nu se pricepea la gospodărie se transformase într-o tragedie.Pentru unii era o adolescentă întârziată,dar versată.Și plină de ispită. Crescută strict în regim de pension. Alintată. Contactul cu viața a schimbat-o total. Bărbații o sorbeau din priviri.Era elegantă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
țară.Dieta m-a ținut departe de meniuri. Petrecerea a fost frumoasă.Muzică,dans.S-au făcut și fotografii la masă festivă.Nu le-am vazut niciodată.Developarea a fost ratată. Important a fost faptul că am trăit clipa revederii. „Pricep,iubită domnișoară Ce te îngână,când înveți: Azotul are mustăcioară, Iar oxigenul epoleți”. (V.Bogrea) „Un filosof veritabil nu înceteaza să se mire”. (Sun Tzu) Enigmele biocampului Profesorul C.G.Jung a fost preocupat de explicarea “coincidențelor” în viața oamenilor,de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
îndrept și eu... Bellarius îi ură bun venit și-i propuse să rămână cu ei.Fidele îl încântă cu priceperea ei la treburile gospodărești;căci deși astăzi nu se mai întâmplă așa,pe atunci tinerele femei de rang înalt,se pricepeau la gătit.In scurt timp o îndrăgira toți trei.Când se termină vânatul,cei trei porniră din nou la vânătoare.Simțindu-se rău,Imogen făcu imprudența să bea întăritorul din sticluță și căzu într-un somn adânc.La întoarcere,Bellarius
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
să se lăbărțeze și, alternativ, să râdă voluptuos. De ce atunci nu părea să funcționeze între noi, cu tot vicleșugul meu ieftin care o făcuse să râdă? Pentru că lăbărțarea Îsau, alternativ, crăcirea) și râsul ei erau disociate. Când râdea voluptuos nu pricepea că ar fi semn de crăcire. Când se crăcea nu mai hohotea. Or, asta duce ineluctabil la dislocare afectivă. Seriozitatea în lăbărțare e reaua vestire a reproșului: EA: De ce nu vii odată cu mine? EU: Pentru că, deși suntem la circ, prefer
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
unu’ la altu’. Când macheam, Nea Nebunelea ne citea din cartea lui care zicea că-i legată în piele de râs. Era un caiet mare, legat în blană, și el scrisese acolo, pe multe capitole, o treabă care nu-i pricepeam noi titlul, dar înțelegeam tot ce voia să spună el înăuntru, că o spunea așa, pe bucăți, și fiecare bucată, chit că se schimba oleacă, era mereu aceeași. îi spunea la carte Istoria șamanismului românescu, care titlu îi pusese el
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nu știe cum să stea. Și i-l faci tu? Uite unde era Il Grande Fotatore de la Patria, cu mine-n barcă și cu undița-n gheară! Las-o jos, că măcăne... Unu` e Baronu` în zonă, Tică, da` tu pricepi greu și uiți repede, de când cu criza asta parcă ești câine de pripas. Baronu` (Pantilimon Simion, Mon-Mon pentru dușmani și Baronu` pentru prieteni, proxenet scăpătat, alură de fante, alunecos și parșiv, acuzat de trei omoruri, nedovedit în niciunul, săltat numa
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mă lăsa cu televizorul deschis, iar ea se ducea cu tata în camera de la stradă. Mai bine ți-o dădea tac-tu și ție, ca să te nvețe meserie. Ești tâmpit, aia era o doamnă, da` se amorezase de babacul după ce pricepuse madama că are talent la condus. El mi-a zis așa, că dădea ochii peste cap când vedea cum bagă în viteză, o apucau amețelile. Numa-n scumpeturi era echipată, și-n chiloți cu șnur, îi vedeam prin capotul de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
digital, își aduce aminte cuvintele vânzătorului din magazin, vocea aceea suavă și, totodată, capabilă să te aducă mai aproape de tejghea, aproape insinuantă, compact, senzor ccd, rezoluție demnă de tot respectul, domnule, sunt convins că îmi dați dreptate, văd că vă pricepeți la sculele astea, display rotativ, da, îi plăcuse aparatul, acesta este prețul, plătiți cash sau folosiți cardul?, cash, mulțumim, mai poftiți pe la noi, ce fotografiați?, lumea, viața, oamenii, păsări nu fotografiați?, nu, păsări nu, nici animale, doar lumea, viața, oamenii
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Și tot ceea ce e simplu se complică al dracului de tare imediat ce începe acțiunea. Ca și cum fiecare acțiune atrage după ea, inevitabil, tot felul de complicații. E ca în filme, strigă unul motor și se trage imediat din toate direcțiile. Ai priceput? Vorbești din cărți, trăiești ca-n sala de cinematograf. Ești citit. Mai bine te apucai de o meserie serioasă, opt ore, bani deloc, doi-trei plozi, nevastă în capot. Nu degeaba vrei să-ți scrii memoriile. Apropo, se vând bine memoriile
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
în barbă, curva habar nu avea că ascuțisem creioanele pe gratis, fără să mă vadă nimeni. Sunt multe ascuțitori în Babilon, totul este să știi unde să le cauți și să joci un pic de teatru. Dar la asta mă pricep. Odată am jucat și în Romeo și Julieta, în liceu. A fost o experiență tristă, recunosc, am încurcat replicile, mi s-au descusut colanții și toată clasa a râs, însă pot spune că am o oarecare experiență în domeniu, nu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ochii erau deschiși, ar fi sărit din orbite, ca să țopăie pe trotuare, dar nu au putut. Au rămas acolo, privind către nimic. Așa văd morții, nu avem cum să înțelegem acea privire. Numai după ce o să murim vom avea ocazia să pricepem, sper, ce poți vedea în... cealaltă viață. Viața de apoi. Cu sau fără Împărăția Cerurilor despre care se vorbește atât. Eu cred în ea. De mic am crezut. Mama mă punea să mă închin în fiecare seară. Uneori nici nu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de înaltă clasă. Substitutele au avantaje specifice, printre care faptul că sunt considerate mai sănătoase. 2. Cumpărătorii. Aceștia exercită presiuni competitive foarte mari asupra industriei de fast-food, cerând calitate și prețuri scăzute și adaptare la gusturile locale, ceea ce McDonalds se pricepe să facă, mai ales pentru că francizorii sunt locali. 3. Tendințe. Clienții își schimbă preferințele datorită inovațiilor tehnologice și mai ales datorită creșterii conștientizării faptului că alimentația este importantă pentru sănătate, ceea ce a condus la consumul redus de mâncare prăjită și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ar reuși să arate o existență. Partea neplăcută e că se privesc admirativ și nu interogativ; sunt mulțumiți de ce spun. Nedumerirea altora în fața sensurilor pe care pretind că le vehiculează îi surprinde; se simt plini de sensuri și nu pot pricepe cum de alții nu-i înțeleg, nu-i admiră. Unii dintre ei se cantonează în această nedumerire și vor tenta adecvarea, în timp ce cei mai mulți o depășesc tot pe calea admirației față de sine, eventual așteptând posteritatea să-i judece (și pentru asta
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de duh care Îl făcea pe domnitor să râdă.Îl chema Ionuț Brad și el știa cum să se poarte cu voievodul: ca și cu oricare om.Când Ștefan cel Mare era supărat ori mânios, Îl asculta În tăcere și pricepea cât de grele sunt treburile unei domnii și cât de mult te macină ele când Îți iubești țărișoara și poporul. Într un rând când picior de turc iarăși intră În Moldova, Brad Îi spuse domnitorului că el se duce sus
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
avea Decebal destule probleme cu țara? Trebuia să mai și domolească certurile dintre oștenii lui, În urma intrigilor puse la cale de Evdochia. Într-o bună seară, Evdochia trase cu urechea la sfatul bărbaților.Nu Înțelese despre ce este vorba, dar pricepu că vorbeau de muntele Ceahlău și auzi că femeile nu au voie să urce pe el.De atunci Evdochia avea un singur gând: să urce cu orice preț pe Ceahlău. Decebal avea un sfetnic bun pe care Îl chema Martie
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
la stană, că doar numai pagube i-a adus.Atunci Lupu, răspunse obraznic celui care Îl ocrotise ca un părinte să nu Îndrăznească să-l alunge că mulți ciobani au pierit prin munți și În multe feluri, iar el se pricepea să-i facaă pierduți. -Nu vorbi cu păcat, Lupule! zise Sâmpetru. -Eu nu mă tem de nimeni, nici de tine, nici de Dumnezeu! rânji trufaș Lupu. Atunci, pe loc Îi crescură ghiare, corpul i se acoperi cu blană,În loc de gură
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
avea un băiat pe care Îl chema Ioan. Și era băiatul lumina ochilor ei, bucuria vieții ei. Pentru el se prinse slugă la boier, ca să aibă cu ce să-l crească. Femeia aceea era așa de vrednică, de harnică și pricepută În toate cele, că boieroaica o Îndrăgi atât de mult și o luă să facă treburile În casă. Unde punea ea mâna, era minunea lui Dumnezeu.Toate erau În rânduială, odăile străluceau de curățenie, cămara era plină cu murături și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
LEGENDA CUVÂNTULUI Se Întâlniră odată un om care venea din deal cu un om care venea din vale. Nici unul nu știa să vorbească. Când ajunseseră suficient de aproape unul de altul, se măsurară cu atenție din cap până În picioare, ca să priceapă fiecare după straie, dincotro venea celălat. Și pentru că În vremurile acelea nu exista ură, invidie și răutate, vroiau cumva să comunice Între ei. Dar nu știau nici un cuvânt, pentru că nu fuseseră Încă inventate cuvintele. Așa că fiecare rupse un băț din
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
știau nici un cuvânt, pentru că nu fuseseră Încă inventate cuvintele. Așa că fiecare rupse un băț din tufișurile de aproape și Începură să deseneze, fiecare după priceperea și imaginația sa, diferite semne În praful de pe drum. Curând Însă renunțară, căci n-au priceput mare lucru din ce vroia să spună celălalt. Dar nu au renunțat cu una cu doua. Și s-au gândit să-și facă semne. Dădeau din mâini, se suceau, se aplecau, se ridicau, Își mișcau ochii În cap de parcă ziceai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
băut. Dar cum a apărut alunul? La nașterea lui Alun, singurul fecior al unei Împărătese credincioase, uristoarele i-au spus pe rând: una -să fie frumos ca soarele, a doua-să fie sănătos și zdravăn , alta - să fie Înțelept, altasă fie priceput În toate cele. Ultima ursitoare, pe care nu o chemaseră la botez, căci era prea bătrână și stătea prea departe, În celălalt capăt al lumii, i-a ursit să fie blestemat de mama lui chiar În ziua Însurătorii. Anii treceau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
departe, În celălalt capăt al lumii, i-a ursit să fie blestemat de mama lui chiar În ziua Însurătorii. Anii treceau, Alun creștea și creștea și se făcea tot mai frumos, tot mai voinic, tot mai Înțelept și tot mai priceput În toate cele.Toată lumea se mândrea cu fecioarul, dar cel mai mult se mândrea maică-sa.Toată lumea Îl iubea pentru bunătatea lui, pentru blândețea lui, dar cel mai mult Îl iubea maică-sa,căci semăna cu tatăl lui.Și Îl
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]