20,343 matches
-
conținutul lor. c) atribuții a căror exercitare implică conlucrarea directă a președintelui României cu alte autorități publice: desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru; numirea guvernului pe baza votului de încredere acordat de parlament; revocarea și numirea, la propunerea primului-ministru, a unor membri ai guvernului; dizolvarea parlamentului; inițierea revizuirii Constituției. 2) Atribuții constituționale pentru exercitarea cărora președintele nu solicită „concursul” altor autorități publice cere convocarea în sesiunea extraordinară a celor două Camere; adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de a produce efecte juridice; sunt emise pentru exercitarea atribuțiilor care-i revin președintelui, potrivit Constituției și legilor; sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare de la momentul publicării lor; unele decrete se contrasemnează de primul-ministru, condiție obligatorie pentru validitatea acestora. Pentru aceste decrete, primul-ministru își asumă răsunderea politică și juridică alături de președinte; toate decretele au caracter executoriu, autoritățile statului cărora le sunt destinate având obligația punerii lor în executare. În afară de decrete, președintele poate întocmi acte
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
atribuțiilor care-i revin președintelui, potrivit Constituției și legilor; sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare de la momentul publicării lor; unele decrete se contrasemnează de primul-ministru, condiție obligatorie pentru validitatea acestora. Pentru aceste decrete, primul-ministru își asumă răsunderea politică și juridică alături de președinte; toate decretele au caracter executoriu, autoritățile statului cărora le sunt destinate având obligația punerii lor în executare. În afară de decrete, președintele poate întocmi acte politice (declarații, apeluri, mesaje). Aceste acte nu produc efecte
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
reglementate în art. 92 și în cazul lor președintele are obligația de a le prezenta în fața parlamentului arătând motivele și măsurile pe care le-a luat în vederea respingerii agresiunii armate îndreptate împotriva statului român. Mesajele președintelui nu se contrasemnează de primul-ministru, fiind acte politice exclusive ale șefului statului ce exprimă concepții politice ale președintelui. Deși Constituția circumscrie conținutul acestor mesaje la probleme politice, în doctrina constituțională<footnote C. Ionescu, op. cit., p. 744. footnote> s-a susținut că președintele României se poate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ceea ce prezintă avantaje evidente în ceea ce privește celeritatea și eficiența controlului. footnote>. În competența Curții Constituționale a fost prevăzută, de asemenea, soluționarea „conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii”. O astfel de situație o reprezintă cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul României
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
politic, care poate fi: prezidențial sau parlamentar. 3) Modalități de acțiune a puterii executive asupra parlamentului A) Desemnarea unor membri ai parlamentului de către puterea executivă (ex.: în Italia, președintele republicii poate numi cinci senatori pe viață, în Marea Britanie, regina și primul-ministru au dreptul să acorde titlul de lord unor personalități deosebite din lumea științifică, politică, artistică, titlu care este conferit pe viață și dă dreptul persoanei respective să devină membru al Camerei Lorzilor). B) Intervenția puterii executive în organizarea internă a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
stării de asediu sau a stării de urgență și funcționează pe toată durata acesteia. Cere poporului, după consultarea parlamentului, să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național. b) atribuții care necesită contrasemnarea actelor emise de președinte de către primul-ministru: încheie tratate internaționale în numele României, negociate de guvern și le supune spre ratificare parlamentului; la propunerea guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; declararea, cu aprobarea prealabilă a parlamentului, a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
parlamentului, a mobilizării parțiale sau generale a forțelor armate; ia măsuri pentru respingerea agresiunii armate împotriva țării; conferă decorații și titluri de onoare; acordă grațierea individuală. Contrasemnarea este o condiție de valabilitate a decretelor. De asemenea, prin contrasemnarea decretelor de către primul-ministru, guvernul își asumă răspunderea politică pentru conținutul lor. c) atribuții a căror exercitare implică conlucrarea directă a președintelui României cu alte autorități publice: desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru; numirea guvernului pe baza votului de încredere acordat de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
conținutul lor. c) atribuții a căror exercitare implică conlucrarea directă a președintelui României cu alte autorități publice: desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru; numirea guvernului pe baza votului de încredere acordat de parlament; revocarea și numirea, la propunerea primului-ministru, a unor membri ai guvernului; dizolvarea parlamentului; inițierea revizuirii Constituției. 2) Atribuții constituționale pentru exercitarea cărora președintele nu solicită „concursul” altor autorități publice cere convocarea în sesiunea extraordinară a celor două Camere; adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de a produce efecte juridice; sunt emise pentru exercitarea atribuțiilor care-i revin președintelui, potrivit Constituției și legilor; sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare de la momentul publicării lor; unele decrete se contrasemnează de primul-ministru, condiție obligatorie pentru validitatea acestora. Pentru aceste decrete, primul-ministru își asumă răsunderea politică și juridică alături de președinte; toate decretele au caracter executoriu, autoritățile statului cărora le sunt destinate având obligația punerii lor în executare. În afară de decrete, președintele poate întocmi acte
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
atribuțiilor care-i revin președintelui, potrivit Constituției și legilor; sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare de la momentul publicării lor; unele decrete se contrasemnează de primul-ministru, condiție obligatorie pentru validitatea acestora. Pentru aceste decrete, primul-ministru își asumă răsunderea politică și juridică alături de președinte; toate decretele au caracter executoriu, autoritățile statului cărora le sunt destinate având obligația punerii lor în executare. În afară de decrete, președintele poate întocmi acte politice (declarații, apeluri, mesaje). Aceste acte nu produc efecte
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
reglementate în art. 92 și în cazul lor președintele are obligația de a le prezenta în fața parlamentului arătând motivele și măsurile pe care le-a luat în vederea respingerii agresiunii armate îndreptate împotriva statului român. Mesajele președintelui nu se contrasemnează de primul-ministru, fiind acte politice exclusive ale șefului statului ce exprimă concepții politice ale președintelui. Deși Constituția circumscrie conținutul acestor mesaje la probleme politice, în doctrina constituțională<footnote C. Ionescu, op. cit., p. 744. footnote> s-a susținut că președintele României se poate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
ceea ce prezintă avantaje evidente în ceea ce privește celeritatea și eficiența controlului. footnote>. În competența Curții Constituționale a fost prevăzută, de asemenea, soluționarea „conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii”. O astfel de situație o reprezintă cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul României
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
programe la Institutul Român de Istorie Recentă. Ziarist, publicist comentator la România liberă și Ziua, corespondent al postului de Radio Europa Liberă, membru În Consiliul Român al Fundației „Open Society”, consilier al președintelui Emil Constantinescu (1999-2000); din 2005, consilier al primului-ministru pe probleme de securitate națională. Actualmente este directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Cărți publicate: Plimbare pe Ulița Tipografiei, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996; Banalitatea răului. O istorie a Securității În documente (1948-1989), Polirom, Iași, 2002 (Premiul Anual
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
realitatea politică a fost definită prin decalajul dramatic dintre substanța angajamentelor asumate și practica de guvernare. Cei doi miniștri de stat, liberalul Mihail Romniceanu și țărănistul Emil Hațieganu, au fost reduși, după cum indică propriile lor intervenții publice și memorii către primul-ministru, la rolul de agenți de ratificare a unor decizii deja luate la nivelul Cabinetului controlat În continuare de Partidul Comunist. În acest mod, cenzurarea activității guvernului, precum și sporirea gradului de reprezentativitate democratică au rămas simple deziderate 7. Cea de-a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a recurge la violență fizică În vederea anihilării concurenților democratici. Dincolo de fațada retorică a apelului la națiune și la emanciparea păturilor sărace, practica guvernului era una perfect superpozabilă celei definind regimurile dreptei radicale, fasciste și național-socialiste. În unul dintre memoriile adresate primului-ministru, datat 5 octombrie 1946, ministrul liberal Romniceanu acuza similitudinea dintre dictaturile antebelice și abordarea comunistă, invocând confuzia deliberată dintre stat și partid, ca și vocația totalitară embrionară a regimului Groza 10. Sub astfel de auspicii, alegerile desfășurate pe 19 noiembrie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
regimului Iliescu 2000-2004) a fost acuzat de un muncitor brașovean că l-a anchetat cu brutalitate În 1987. Acest deputat, fost ofițer de Securitate vreme de 28 de ani, nu numai că s-a bucurat de declarații de sprijin din partea primului-ministru (Adrian Năstase) și a președintelui țării (Ion Iliescu), ci și-a acționat În judecată propria victimă, ca și pe subsemnatul Marius Oprea, pentru că am făcut publică declarația muncitorului. De altfel, nu este primul proces intentat de un fost securist celor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Înaintării vârstei de pensionare și a excluderii de la pensia de invaliditate a unei largi categorii de mineri), a prelungirii orelor de muncă și, În general, Împotriva condițiilor improprii de lucru. Autoritățile comuniste au decis să Îl trimită la Lupeni pe primul-ministru de atunci, Ilie Verdeț, dar acesta a fost sechestrat de minerii care cereau venirea la negocieri a lui Ceaușescu Însuși. Ceea ce s-a și Întâmplat. Ceaușescu a sosit În Valea Jiului pe 3 august 1977, iar numărul de mineri adunați În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a verificărilor pe parcursul execuție, a analizei și a aprobării contului de încheiere a exercițiului bugetar; - controlul financiar al executivului: se exercită în special de Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, Garda Financiară, Agenția Națională a Vămilor; Cancelaria Primului-Ministru, prin aparatul de lucru al ministrului-delegat pentru controlul implementării programelor cu finanțare internațională și urmărirea aplicării aquis-ului comunitar; - controlul financiar exercitat de corpurile de control și direcțiile de audit ale ministerelor, prefecturilor și altor autorități ale statului 19; - controlul financiar
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
să sprijine proiectul de buget în forma însușită de guvern, în cadrul dezbaterilor parlamentare. 2) Aprobarea bugetului până la aprobare, proiectul de buget depus de executiv la parlament străbate cinci etape: - prezentarea raportului pe baza proiectului de buget în plenul legislativului, de primul-ministru ori ministrul finanțelor; - comisiile permanente ale legislativului examinează proiectul de buget; - studierea și aprobarea proiectului de buget în comisia buget-finanțe (comisia de specialitate a legislativului); - discutarea și aprobarea proiectului de buget în parlament; - promulgarea de președintele țării a legii bugetului
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
Însă guvernul Tony Blair este cel care a renunțat la clauza de opt-out1 de care beneficia Marea Britanie în privința politicilor sociale și a decis semnarea Cartei Sociale a UE, după ce mulți ani Marea Britanie fusese singura care nu o semnase. Așadar, mesajele primului-ministru au fost destul de confuze. Pe de o parte, a creat structuri centralizatoare și, pe de altă parte, a pledat pentru reducerea taxelor și a măsurilor sociale, iar la nivel de UE a semnat Carta Comunitară a Drepturilor Sociale Fundamentale ale
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de instituțiile implicate. Cadrul instituționaltc "Cadrul instituțional" Așa cum apare în „Strategia actualizată a guvernului privind accelerarea reformei în administrația publică 2004-2006”, structura instituțională este simplă, clar conturată și coerentă cu liniile de reformă. În vârful acestei piramide instituționale, se află primul-ministru împreună cu Cancelaria Primului-Ministru. Pe palierul doi, este Consiliul Superior pentru Reforma Administrației Publice, Coordonarea Politicilor Publice și Ajustare Structurală, înființat în 2003. Pe palierul trei, sunt situate Ministerul Administrației și Internelor și Secretariatul General al Guvernului. În structura MAI, pe
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Cadrul instituționaltc "Cadrul instituțional" Așa cum apare în „Strategia actualizată a guvernului privind accelerarea reformei în administrația publică 2004-2006”, structura instituțională este simplă, clar conturată și coerentă cu liniile de reformă. În vârful acestei piramide instituționale, se află primul-ministru împreună cu Cancelaria Primului-Ministru. Pe palierul doi, este Consiliul Superior pentru Reforma Administrației Publice, Coordonarea Politicilor Publice și Ajustare Structurală, înființat în 2003. Pe palierul trei, sunt situate Ministerul Administrației și Internelor și Secretariatul General al Guvernului. În structura MAI, pe palierul patru, sunt
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pentru Reforma Administrației Publice și Institutul Național de Administrație. Tot pe palierul patru sunt Unitatea de Politici Publice, organizată în structura SGG, și Unitatea de Management al Proiectului privind Reforma Administrației Publice (UMP-PAL1), organizată la nivelul aparatului de lucru al primului-ministru. Palierul cinci, sub coordonarea ANFP (Agenția Națională a Funcționarilor Publici), UCRAP ( Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice) și INA (Institutul Național de Administrație), este format din grupurile ministeriale și cele județene pentru monitorizarea reformei care împreună formează rețeaua națională de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
procesul de reformare a administrației publice și, dacă este cazul, de a evidenția eventualele suprapuneri de atribuții 2 ce ar putea genera o oarecare incoerență a procesului de reformă și o lipsă de asumare a responsabilității cu privire la rezultatele obținute. Astfel, primul-ministru are rolul de a coordona reforma de ansamblu a guvernului și de a delega sarcinile specifice către toți miniștrii responsabili. Consiliul Superior pentru Reforma Administrației Publice, Coordonarea Politicilor Publice și Ajustare Structurală are rolul de a monitoriza reforma în administrația
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]