1,798 matches
-
stăpânitor al lumii. Aceasta duce la o schimbare radicală în relația dintre om și natură, în sensul că dispare așa-numitul primat al naturii asupra omului, ceea ce are drept consecință interpretarea credințelor de alt tip, adică a celor care recunosc primatul lumii naturale, drept superstiții. Unii autori au analizat nivelul profund al acestei schimbări de perspectivă și au asociat-o cu o modificare radicală a viziunii asupra cunoașterii. Astfel, Jim Cheney 180 deosebește între două perspective asupra cunoașterii. Din perspectiva premodernă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
totalitate își păstrează starea. Obiecția devine cu atât mai puternică din perspectiva filosofiei occidentale de orientare individualistă în care individul contează cel mai mult din punct de vedere etic, social și politic, iar o asemenea schimbare a priorităților prin recunoașterea primatului comunității asupra individului este respinsă. Alte obiecții pot viza chiar fundamentul filosofic al conceperii cosmosului după modelul sinelui sau relația dintre creație și distrugere într-un asemenea univers. Putem lua în discuție felul în care budismul rezolvă această problemă a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
din transformarea polipeptidului amiloidic, formând mari aglomerări de amiloid în insulele pancreatice. Capacitatea amiloidului de a forma fibrile de amiloid ține de o secvență specifică de aminoacizi. Secvența amiloidogenică este prezentă la o serie de specii care dezvoltă amiloid (om, primate și pisici, de exemplu) dar lipsește la rozătoare, explicând absența amiloidului la șoareci și șobolani (9). Deși secvența amiloidogenică este esențială pentru depunerea de amiloid, ea nu este singurul factor responsabil de amiloidoza insulară, întrucât multe persoane nu dezvoltă amiloid
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
relației dintre mesaj și contactul dintre un destinatar și o modalitate de stabilire a relației de comunicare. I.1.6.1. Aspecte controversate ale faticului în limbajul publicistic O problemă controversată în lingvistica românească a constituit-o polemica pe tema primatului funcției conative sau a funcției fatice în limbajul publicistic. Încă din 1974, venind dinspre studiile de lingvistică ale lui Roman Jakobson, dinspre profunda cunoaștere a caracterului eclectic al stilului jurnalistic, Paula Diaconescu susținea cu argumentele științei că în publicistică, relevantă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
În relația termen-concept, Lotte acordă imporanță termenului, considerându-l "unealtă a gândirii științifice" cu rol cognitiv. Școala de la Viena acordă un rol aparte definiției în terminologie, pe când Școala rusă respinge ideea că termenul ar avea nevoie de o definiție, susținând primatul informațiilor de tip contextual (situație în care termenul ar avea tot atâtea definiții câte contexte!). Lotte considera că, fără organizarea riguroasă a terminologiei, progresul din domeniul tehnicii și al științei ar fi puternic afectat. Un alt savant rus, E. Dressen
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pe niște trepte, pînă la cunoaștrea celor mai complexe"); necesitatea unei priviri sintetice a obiectului științific ("să se recenzeze totul în amănunțime și să se facă enumerări atît de ample încît să fiu sigur că nu s-a omis nimic"). Primatul rațiunii și al experienței, transpunerea legilor observate în limbaj matematic, iată bazele științei moderne pe care Descartes le formulează în această lucrare care marchează rezultatul efortului inițiat la sfirșitul Evului Mediu, de desprindere de știința scolastică bazată pe concepțiile lui
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
unei epoci în care rațiunea umană și spiritul critic, care triumfă, pretind că vor deschide umanității perspectiva unei dezvoltări nelimitate. Contemporan al științei newtoniene, curentul filosofic este în același timp moștenitorul umanismului și al cartezianismului. Filosofia se caracterizează deci prin primatul rațiunii, astfel o definește Doamna de Lambert într-o frază celebră: "A filosofa înseamnă să-i redai rațiunii întreaga demnitate, înseamnă să o faci să se bucure din nou de toate drepturile, înseamnă să scuturi jugul tradiției și regulilor" (1715
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în timp ce piața Ludovic al XV-lea (actuala piață Concorde) este imitată la Lisabona sau la Rio de Janeiro. Francezul Houdon este însărcinat să realizeze statuia lui Washington, în timp ce maiorul Lenfant desenează planurile capitalei federale a tinerelor State Unite ale Americii. Acest primat al ideilor franceze explică dezvoltarea în Europa a "despotismului luminat". Într-adevăr, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, un mare număr de suverani europeni își reformează guvernarea într-un mod care seamănă cu modul de a gîndi
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Acolo unde statul de drept constituie o realitate, un instrument fundamental prin care funcționează îl constituie prezumția de nevinovăție. Acolo unde statul de drept este mai mult o temă pentru discuții purtate în mass-media, în sălile unor colocvii și conferințe, primatul este cel al prezumției de vinovăție. Nu are rost să adaug în ce categorie se află România. Ce sunt obligat să observ este că aberantul loc ocupat de prezumția de vinovăție este sprijinit și de cine nu te aștepți. „Faptul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
unei vizite, fie ea și a Papei. Orice preot de țară știe că marea piedică în calea reunirii nu este nici adaosul Filioque, nici tipul de azimă folosit la împărtășanie sau numărul de degete cu care faci semnul crucii, ci primatul papal și dogma infailibilității Papei. Or, deocamdată, niciunii, nici alții nu pot trece peste acest punct. Dar pot fi rezolvate o mulțime de alte chestiuni pendinte între cele două Biserici-surori, chestiuni adunate de-a lungul secolelor și care nu mai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
reușit să se împace. Există mai multe deosebiri între cele două Biserici peste care ei n-au putut trece, dar două par a fi cele mai dificile: pretenția Bisericii Catolice că este unica și adevărata Biserică a lui Hristos și primatul și infailibilitatea papei care are și evidente conotații politice. Care este originea acestor dogme, pe ce se întemeiază ele, de ce nu pot fi depășite și care sunt eventualele consecințe politice ale reafirmării lor în zilele noastre? În esență, pe un
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ignoranța (înțeleasă de cei ignoranți drept gândire liberă), promovarea scopurilor personale, egalitatea (cu sensul de părăsire a oikeiopragiei), alegerea capricioasă a conducătorilor; > despotismul cea mai rea formă de corupere a puterii (un individ acaparează puterea și conduce de dragul propriei măriri). * Primatul statului asupra individului. * Avuția privată duce până la urmă la subminarea propriilor realizări. * Femeile au aceleași drepturi cu bărbații. * În ceea ce privește conducerea societății, Platon este ferm: Dacă ori filosofii nu vor domni în cetăți, ori cei ce sunt numiți acum regi și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
bazat pe învățarea sau reînvățarea programelor de mișcare (CARR și SHESHERD, 1987), este probabil cea mai bună metodă pentru o boală cronică cum este SM. Învățarea și adaptarea la schimbări sunt trăsături caracteristice sistemului nervos central, foarte mult dezvoltate la primate, mai ales la oameni. Mecanismele neurale ale învățării sunt controversate, dar experiențele dovedesc că survin unele modificări structurale mai ales la nivelul sinapselor (RAISMAN și FIELLE, 1973; WALL, 1980). Astfel de modificări structurale pot fi similare cu cele considerate că
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
dovedit a fi limfoproliferativ în limfocitele B, autorii considerând că este capabil să producă limfoame la aceste specii. Pentru etiopatogeneza și epidemiologia unor neoplazii herpesvirale umane, o importanță deosebită a avut-o cercetarea ce s-a adresat gamma-herpesvirusurilor prezente la primatele nehumanoide. Virusul cancerului mamar al șoricioaicelor Mouse mammary tumor virus (MMTV) a fost descoperit de geneticianuloncolog american John Joseph Bittner de la „Jackson Laboratory“, Bar Harbor (Maine) în 1936. El a pornit de la o observație curioasă: în crescătoria de șoareci de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
genomică excesivă a HIV, HTLV 1 prezintă o stabilitate genomică ce permite corelarea secvențelor genomice cu originea geografică a izolatelor. Pentru izolatele românești este caracteristică apropierea de secvențele caraibiene. Se presupune că ar deriva din stlV (simian t-lymphotropic Virus) al primatelor (și după zonele de persistență endemică din fig. 8-11). Într-adevăr, aceste zone au fost și sunt populate masiv cu asemenea animale - Africa, America centrală și nordul Americii de Sud, Orientul apropiat (Pakistan) și Extremul Orient (Japonia, Indo nezia). Din aceste focare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în genomul viral a unor gene ce codifică citochine celulare. Interesant este că, pe baza studierii comparative a omologiilor genice ca și a genelor neomologe, s-au putut alcătui „arbori evolutivi“ ai genoamelor diferitelor gamma2-herpesvirusuri de la specia umană, specii de primate și alți simieni (cimpanzei, gorile, macaci, maimuțe verzi africane ș.a.), rozătoare sălbatice, ierbivore, carnivore etc. S-a reușit să se precizeze astfel nu numai evoluția în timp a diferitelor genomuri virale (majoritatea tulburate de evenimente mutaționale), ci și de răspândirea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
contribuția intelectuală a germanicilor. Sincretismul, adică dezvoltarea și manifestarea împreună a ramurilor culturii, a rămas caracteristic slavismului ortodox, care s-a deosebit astfel de modelul vestic. O altă trăsătură a tipului occidental congruentă aceleia reprezentate de tipul vechi grecesc este primatul raționalității și al ordinii, în vreme ce în orientul slav domină sentimentalitatea și gestul inexplicabil, care fac posibilă dictatura individului lipsit de calități, dar aflat într-o funcție (de stat) sau sprijinit de cineva cu o funcție, statul, la care se atașează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de aspectele critice observabile la nivelul sistemului nostru politic, așa cum sunt personalizarea instituțională și deficitul democratic. 1. Referendumul și personalizarea politicii: o evaluare procedurală Într-un eseu admirabil despre "guvernarea oamenilor sau guvernarea legilor"2, politologul italian Norberto Bobbio sublinia primatul cadrului procedural specific statului de drept: actul de guvernare se realizează prin respectarea strictă a legilor, indiferent de oamenii care ocupă vremelnic funcții în aparatul guvernamental. O proiecție normativă ce nu-și găsește corespondent în realitatea politică românească, dar care
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
drepturilor? Aș spune că, dincolo de aspectul tehnic, de natură juridică, dacă vreți, această problemă are, în special în ceea ce privește drepturile negative, o profundă fundamentare filosofico-politică. Aceasta privește problema limitării puterii și pe aceea a deconstrucției "mitului statului paternalist"4, prin recunoașterea primatului pe care indivizii îl dețin în raport cu autoritatea publică. Sunt de acord, urmându-l pe Giovanni Sartori, că "o constituție fără o declarație a drepturilor este tot o constituție, în timp ce o constituție al cărei nucleu central nu determină schema guvernării nu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a considera că problema referendumului este una ce trebuie reglată cu maximă finețe în ansamblul nostru constituțional. 2. Referendumul și personalizarea politicii (Daniel Șandru Conf.univ.dr.) Într-un eseu admirabil despre "guvernarea oamenilor sau guvernarea legilor", politologul italian Norberto Bobbio sublinia primatul cadrului procedural specific statului de drept: actul de guvernare se realizează prin respectarea strictă a legilor, indiferent de oamenii care ocupă vremelnic funcții în aparatul guvernamental. O proiecție normativă ce nu-și găsește corespondent în realitatea politică românească, dar care
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
problema drepturilor? Aș spune că, dincolo de aspectul tehnic, de natură juridică, dacă vreți, această problemă are, în special în ceea ce privește drepturile negative, o profundă fundamentare filosofico-politică. Aceasta privește problema limitării puterii și pe aceea a deconstrucției "mitului statului paternalist", prin recunoașterea primatului pe care indivizii îl dețin în raport cu autoritatea publică. Sunt de acord, urmându-l pe Giovanni Sartori, că "o constituție fără o declarație a drepturilor este tot o constituție, în timp ce o constituție al cărei nucleu central nu determină schema guvernării nu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
clasei dominante, iar criticul trebuia să identifice și să atace toate acele idei care promovau dominația de clasă 2. Marxismul clasic al lui Marx și Engels, al Internaționalei a doua și a treia avea tendința de a se concentra asupra primatului economiei și politicii și de a distrage atenția de la cultură și ideologie. În orice caz, în anii '20, Lukàcs, Korsch, Bloch și Gramsci au subliniat importanța centrală a culturii și ideologiei, iar Școala de la Frankfurt și alte versiuni ale marxismului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Madonei este menționat la o întîlnire plicticoasă de academicieni, efectul sigur este o serie de dispute violente în care unii o susțin, iar alții o atacă cu pasiune. Ea reprezintă o permanentă provocare, fie că este iubită sau detestată, relevînd primatul modei și al imaginii în cultura contemporană și caracterul de construct al identității. NOTE 1 Tipul ideal care operează o distincție între societățile modernă și tradițională este, în anumite privințe, o simplificare, dar utilizez această distincție pentru a pune în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Ambele comisiuni publică câte un raport în care aduc guvernului cele mai grave acuzațiuni. La Botoșani izbucnește un mare incendiu, care mistuie o parte a orașului. Consiliul de miniștri sub președinția Regelui numește un comitet de ajutorare, astfel compus: Mitropolitul primat Iosif Gheorghian, prințul Dimitrie Ghica, președintele Senatului, generalul D. Lecca, președintele Camerei, Ion Câmpineanu, primarul Capitalei, senatorii și deputații din Botoșani, prefectul, primarul și președintele tribunalului din localitate. Dar ziarele opozante protestează fiindcă din acest comitet lipsesc membrii opoziției. Ziarele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
se teamă de fețele critice, furioase sau nemulțumite, dar nu explică teama de expunere (Mattick et al., 1995). Modelul de învățare socială (de exemplu, Bandura, 1977) poate avea relevanță în dobîndirea fobiilor (există dovezi experimentale care sprijină această ipoteză la primate), dar nu a fost încă studiat în legătură cu fobia socială. Totuși, Kendler și colaboratorii săi (1992a, 1999) au conchis că influențele mediului familial asupra fobiei sociale sînt mici sau nesemnificative. Influențele de mediu specifice individului pot explica 40% pînă la 60
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]