2,398 matches
-
pentru un atare subiect (din presa jurnalul "Cronică", numere din ianuarie și august 1904 respectiv din corespondență din vară aceluiași an a lui Eugen Mavrodi, reprezentantul guvernului de la București în Belgia, cu Eliza Grecianu, una dintre doamnele de onoare ale Principesei României), două din încercările firave de asociere a studenților români de la Bruxelles (1904, 1925). În final, am prezentat și una dintre modalitățile, mai puțin cunoscute, e drept, de sprijinire a tinerilor din România aflați la studii la Universitatea Liberă, dar
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
o asociație comprehensiva, compatibilă cu toate celelalte asociații similare existente de mai multă vreme la Liège ori la Anvers. Am aflat despre inițiativa studentului poet din corespondență lui Mavrodi purtată cu una dintre doamnele de onoare ale Alteței Sale Regale, Principesa României, Eliza Grecianu, din vară aceluiași an35. În corespondență cu pricina am regăsit și obiectivul pentru care era fondată asociația, adică acela de a risipi imaginea cu privire la reputația îndoielnică pe care o aveau în imaginarul comun studenții români de la Bruxelles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
României la Bruxelles, să fie Președinte de onoare al Societății Studenților Români din Bruxelles 73. Din prudență, dar mai ales din experiența altor încercări de același fel, diplomatul se eschiva. Pe 24 iulie 1904 Eliza Grecianu, doamna de onoare a Principesei României, îi scria lui Eugen Mavrodi despre epistola "disperată" a unui june student de la Bruxelles, în care se solicită un ajutor bănesc de vreo 700 de franci. Eliza Grecianu avea impresia că avea în fața ochilor scrisoarea unui nebun, dar indiferent
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de aceea îl ruga pe Ministrul României la Bruxelles să facă niște investigații. Tânărul era Florian Becescu, ajuns într-o stare deplorabilă în capitala Belgiei, fiind "bolnav, singur și abandonat": Sinaia 24 Juin Serviciul Doamnei de Onoare a A.S.R. Principesei României Mon cher Eugène, Son Altesse Royale, la Princesse, a reçu une lettre d'un étudiant roumain de Bruxelles, lui demandant un secours d'argent disant qu'il est malade, seul et abandonné. Son Altesse Royale me charge de vous
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
României în Belgia, Eugen Mavrodi. Societatea a fost fondată prin 1904 de un student boem, poetul Florian Becescu. Am aflat despre inițiativa studentului din corespondență lui Mavrodi purtată cu Eliza Grecianu, una dintre doamnele de onoare ale Alteței Sale Regale, Principesa României, iar detaliile privind conferințele și reuniunile asociației, precum și conflictele dintre unii membrii ai ei, inclusiv cu președintele acesteia (nimeni altul decât inițiatorul sau) au fost reconstituite după câteva articole publicate în presa românească a vremii. Aceste mărturii ne-au
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pomenești, că Regele și-a manifestat dorința să candideze la președinție, în caz că este suspendat actualul președinte? Sau poate chestia o fi pe latura feminină, care se știe că este mai al dracului și nu iartă, adică s-o fi afișat Principesa Margareta cu vreo poșetă mai scumpă sau mai Vuiton, decât a Elenei Urdea? Doamne, câte întrebări mi se ciocnesc în capul acesta al meu, prea puțin cuprinzător al văzutelor și mai ales nevăzutelor prezidențiale. Care-i motivul dom’le, că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
natal al părinților, Simionești. Apoi în 1920 i-a murit și mama iar un unchi Turcu i-a devenit tutore. Acesta a dus-o la orfelinatul din Bistrița, apoi când a fost cedat Ardealul, a ajuns la Focșani prin grija principesei Olga Sturza care s-a ocupat de transferarea orfanilor. Până la 21de ani cînd a devenit majoră, tutorele a avut grijă să-i depună pensia la orfelinat. Banii i-au prins bine pentru că a putut să învețe și să lucreze la
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
unde nu deveneai dintr-odată faimos și unde cultură hispanica încă nu își găsise admiratori, ci, dimpotrivă, putem vorbi de un fenomen à rebours, se imită tot ce venea de la Paris, iar scriitorii latino-americani erau criticați când încercau să înlocuiască principesele dintr-o literatura artificială și ridicolă, povestirile cosmopolite ale veșnicilor exilați ai Parisului, cu o literatura în care eroii erau indienii. Li se spunea că discreditează America spaniolă. Tot ceea ce era specific era ținut ascuns, scriitorilor le era rușine să
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
au înapoiat proprietățile. Toate indică acuta nevoie a unui conducător devotat pentru străbaterea întortocheatelor drumuri ale hipermodernității. Unele sondaje sociologice din anii 2007-2008 estimau o creștere de la 14 la 16% cetățeni favorabili revenirii monarhiei pe scena politică. Fiica cea mare, Principesa Margareta (n. 1949), are din 1990 o fundație activă în șase țări, cu vizibilitate redusă. A fost numită în 1997 de regele Mihai-tatăl nonagenar succesoare dinastică, fiind căsătorită din anul 1996 cu ex-actorul ieșean Radu Duda (1960). Politicieni și cetățeni
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
19, 191 postmodern / 21, 24, 29, 44, 47, 49, 51, 53, 103, 105, 115, 152, 165, 179-180, 293, 300, 303, 311, 324 Prebisch K. / 67 Primăvara de la Praga / 16, 160, 216, 261 Principatele Române / 59, 81 Principele Radu Duda / 20 Principesa Margareta / 20, 343 principiul tradiției / 14, 235 Prințul Charles de Wales / 20, 40, 116 privatizare / 64, 67, 74, 203-204, 351 profil epistemologic / 143 protocronism / 160, 254, 319, 331 Proudhon P. J. / 108, 350 Proust / 121 Prusia / 101, 104, 121, 175
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
demne de a fi expuse, și alta a artelor inferioare, decorative sau industriale"138. Criticul aloca artei decorative "prin popularizarea așa ziselor produse industriale" un scop educativ. Tzigara-Samurcaș atribuie meritul de a fi patronat introducerea artei decorative, industriale, în România, principesei Maria, care a participat cu obiecte decorative la prima expoziție a Tinerimii artistice, țesături, broderii, mobile "caracteristice", flori pictate. Ilustrația de carte este și ea prezentă în expoziție prin "cărțile de rugăciuni scrise și ilustrate cu splendide miniaturi de Majestatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe Kimon Loghi, care realizează pictură decorativă pe o temă consacrată, Din lumea basmelor. Friza decorativă pentru vila lui D.M. Burilleanu din Turnu-Severin face o impresie deosebită la vernisajul care se deschisese pe 21 aprilie 1911 în prezența A.S.R. Principesa Maria și a cărei deschidere oficială avea loc pe 23 aprilie. Una dintre cele mai mari expuse într-o expoziție românească, pânza are nu mai puțin de 7 metri. Scena de basm nu invocă un basm anume, ci lumea basmului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din instituționalizarea unei imagini a României luminate un fapt de identitate"190. Prima filieră a manifestării unei afinități cu arta bizantină reiese uneori și din evenimentul monden. La Carnavalul cu "caracter cultural" la care au luat parte regele, regina și principesa Marioara, carnaval desfășurat în saloanele ambasadei engleze unde amfitrion a fost chiar Sir Herbert Deerling, ministrul Angliei, regina apare în veșmintele unei împărătese bizantine. Articolul intitulat "Carnavalul", redactat probabil de un cronicar monden care-și păstrează anonimatul, este însoțit de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Foto Julietta". Textul însoțitor este elocvent pentru o viziune înnobilată asupra culturii bizantine pe care casa regală și-o apropie: "Ca o caracterizare a acestor vremuri de bizantinism, a făcut frumoasă impresie apariția reginei în costumul unei împărătese bizantine, în vreme ce principesa, generație moștenitoare pe țărmurile Bosforului, s-a arătat în fermecătorul costum de odaliscă"191. Ambele costumații se regăsesc tematizate pe o scară largă în pictura românească de la romantism la simbolism, de la Theodor Aman la Theodor Pallady. Portul popular românesc își
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Storck se bucurau în fața Sfinxului (plâtre patiné) lui Paciurea și a unui Tête d'enfant (bronz) al lui Brâncuși. La rândul său, în "Cronica artistică. Expoziția din München" din Convorbiri literare, articol publicat ianuarie în 1914, Al Tzigara-Samurcaș remarca "fantaziile" Principesei Maria, caracteristice pentru "son-goût néo-byzantine mondainisé", "fantazii" pe care criticul le așeza sub influența lui Walter Crane. Nu lipsit de semnificație, la prima expoziție organizată în 1915 în cadrul Cenaclului Idealist, condus de sculptorul simbolist, Severin, cenaclu pus deja într-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
palatul ei, cu operile lor, au lucrat ei cu toții. Pentru ea Spaethe lucra o Sfîntă Byzantină, o Florentină sau acel lampadar Fiat Lux o femee cu o cruce în mână, care se lumina iar Storck acea Evă, Tentație, Salomea. De la principesa Maria au fost adoptați acești doi artiști și ca sculptori ai palatului regal"338. Mărci ale secession-ului se regăsesc disparat în aceste sculpturi ale lui Storck, dincolo de modelaj sau temă, spre exemplu, în Tentația, unde și părul femeii și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
neadmițând printre membri altceva decât artiști plastici. Termenul cheie îl reprezintă "tinerimea" prin referirea nu numai la o artă tânără, ci și la novismul mișcărilor secesioniste occidentale: Jugendstil în Germania, Arte Joven în Spania etc. Societatea beneficia și de sprijinul principesei Maria 495, care expune lucrări de artă decorativă. Dacă Petre Oprea este reținut din considerente politice, Constantin Prodan sugerează un rol mult mai pronunțat al reginei în economia simbolică și simbolistă a noii societăți artistice, "(...) dar artistul, personalitatea care a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reținut din considerente politice, Constantin Prodan sugerează un rol mult mai pronunțat al reginei în economia simbolică și simbolistă a noii societăți artistice, "(...) dar artistul, personalitatea care a avut cea mai mare influență asupra destinelor Tinerimei, a fost A.S. Regală principesa Maria, patroana societăței, care nu s-a mulțumit să inspire cu ideologia simbolisto-bizantină, de care era impregnată și să creeze mediul propice creațiunilor de artă, dar a și contribuit personal cu studii coloristice și lucrări de artă aplicată, care au
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nouă": "La început era vorba de a grupa numai pe adepții școalei noi și a celei secesioniste, căci membrii fondatori ai societății erau mai toți foști elevi ai Münchenului. Aceasta ar fi alcătuit o bisericuță cam exclusivistă și A.S.R. Principesa României, n-a luat societatea sub înaltul și binevoitorul ei patronagiu decât cu condiția ca să-și lărgească cadrul și principiile, ceea ce s-a și întâmplat cu vremea"497. În curând, societatea își atrage o adversitate consistentă și insistentă, devenind pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
limita cu kitschul, ilustrativ în epocă. În ultimul număr (număr dublu 5-6), o serie de Hors-textes sunt inspirate și de apropierea Anului Nou. Noël (un desen de Etienne Azambre), Madona cu copilul ("probă într-un singur ton" de Nicolae Vermont), Principesa Maria (după un portret în pastel de D-ra Tini Ruprecht din München) și Drumul lung, (o guașă de A.G. de Verona). De asemenea, sunt reproduse autoportretul lui A. Verona și portretul lui St. Popescu de C. Artachino. Frontispiciul este executat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prezența elementului floral. Interesantă pentru fenomenul decadent este reproducerea unei picturi a lui N. Vermont (Sf. Ioan Botezătorul), ce o aduce în prim plan pe Salomeea, ținând pe o tavă capul sfântului. Se specifică faptul că pictura fusese cumpărată de Principesa Maria. De asemenea, la pagina șaizeci și șase, avem reproducerea proiectului de fronton al lui Ștefan Popescu, în care se poate sesiza (dincolo de stilizarea proprie picturii bizantine) și o componentă estetizantă. Pentru viitor, Ioan Duican (Alexandru Bogdan-Pitești) anunță la finalul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dorința de a contrazice clișeul decadent, pocăința Salomeei fiind preludiul unei posibile expieri a păcatului și nicidecum al damnării. În Fresca unei vieți, volumul de memorii al Ceciliei Cuțescu-Storck, pictorița circumstanțiază anecdotic reacția stârnită unei audiențe selecte de alegerea temei. Principesa Știrbey, care o vizita din când în când la atelier, apare însoțită de o contesă belgiană și ambele discută oripilate despre caracterul "sinistru" al subiectului aflat în atenția pictoriței. Făcând abstracție de aceste teatrale sensibilități contrariate, Cecilia Cuțescu-Storck diminuează oroarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
p. 2. 494 Petre Oprea, op. cit., p. 36. 495 Este nemeritorie și tendențioasă caracterizarea pe care i-o face Petre Oprea, "vanitoasă, dornică să fie în centrul atenției și expunând ca amatoare lucrări slabe de artă decorativă" (p. 45), rolul principesei Maria, ca patron al artelor frumoase, îl egalează pe cel al celor mai importanți mecena în epocă. 496 Constantin Prodan, op. cit., p. 44. 497 Leon Bachelin, "A VIII-a expoziție anuală a Tinerimei Artistice", în Noua revistă română, nr. 25
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai fost efectuate lucrări de canalizare și alimentare cu apă potabilă, de pavare a străzilor, de refacere a rețelei de iluminat și a trotuarelor. Inaugurarea „cartierului sinistraților” a avut loc în ziua de 28 noiembrie 1926, în prezența „A. S. Regale Principesa Elena și a doamnei Clotilda Averescu”. Pregătirile pentru „primirea și însoțirea Principesei pe tot timpul cât va sta la Bacău”, au început încă din data de 20 noiembrie. A fost organizat un comitet de doamne din care făceau parte „Maria
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pavare a străzilor, de refacere a rețelei de iluminat și a trotuarelor. Inaugurarea „cartierului sinistraților” a avut loc în ziua de 28 noiembrie 1926, în prezența „A. S. Regale Principesa Elena și a doamnei Clotilda Averescu”. Pregătirile pentru „primirea și însoțirea Principesei pe tot timpul cât va sta la Bacău”, au început încă din data de 20 noiembrie. A fost organizat un comitet de doamne din care făceau parte „Maria general Gherescu, Otilia Berca, doamna Vasilescu, Roza Perlbergher, Olimpia Grigoriu și Janeta
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]