104,850 matches
-
vor exista, deși legea prevede pedepse grele pentru punerea în circulație a unor neadevăruri care lezează persoana și imaginea ei publică. Am nutrit și eu, ca și alții, oarecari speranțe în "curățenia" pe care CNSAS o va impune, măcar ca principiu, dacă nu ca fapt, în viața publică românească. Și, cu prima ocazie care i se oferă de a-și dovedi utilitatea morală, ce face CNSAS? Publică doar parțial lista de colaboratori: despre cele ale parlamentarilor PRM și PD nu se
Profesorul și CNSAS by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16384_a_17709]
-
și tot ceea ce te strădui tu să spui în cărți. Crezi că ar putea fi acesta un tip de reacție de părinte care, din iubire, ascunde sau minimalizează crima copilului său? Cred că este, apelînd la terminologia lui Freud, primatul principiului plăcerii asupra principiului realității. Este normal să vrei, într-o singură viață, cîtă ai, să-ți amintești lucrurile plăcute. Or, noi invităm societatea românească să-și amintească lucruri neplăcute. Numai că principiul plăcerii joacă uneori în defavoarea noastră. Cred că la
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
te strădui tu să spui în cărți. Crezi că ar putea fi acesta un tip de reacție de părinte care, din iubire, ascunde sau minimalizează crima copilului său? Cred că este, apelînd la terminologia lui Freud, primatul principiului plăcerii asupra principiului realității. Este normal să vrei, într-o singură viață, cîtă ai, să-ți amintești lucrurile plăcute. Or, noi invităm societatea românească să-și amintească lucruri neplăcute. Numai că principiul plăcerii joacă uneori în defavoarea noastră. Cred că la noi se-ntîrzie mai
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
că este, apelînd la terminologia lui Freud, primatul principiului plăcerii asupra principiului realității. Este normal să vrei, într-o singură viață, cîtă ai, să-ți amintești lucrurile plăcute. Or, noi invităm societatea românească să-și amintească lucruri neplăcute. Numai că principiul plăcerii joacă uneori în defavoarea noastră. Cred că la noi se-ntîrzie mai mult întîlnirea cu trecutul și pentru că sîntem mai aproape de principiul plăcerii decît de cel al realității, adică mai puțin raționali și mai primitivi ca nație. Faptul că societatea românească
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
cîtă ai, să-ți amintești lucrurile plăcute. Or, noi invităm societatea românească să-și amintească lucruri neplăcute. Numai că principiul plăcerii joacă uneori în defavoarea noastră. Cred că la noi se-ntîrzie mai mult întîlnirea cu trecutul și pentru că sîntem mai aproape de principiul plăcerii decît de cel al realității, adică mai puțin raționali și mai primitivi ca nație. Faptul că societatea românească progresează atît de greu are o explicație în faptul că picioarele ei sînt înțepenite în acest trecut pe care lintița, mătasea
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
țării în conflagrație decît după ce obținuse un tratat politic cu Antanta care ne garanta teritoriile românești din Imperiul habsburgic și o convenție militară (rămasă, din păcate, neaplicată). Atunci a rostit, într-un celebru discurs, Take Ionescu premonitoria sa declarație de principiu despre "instinctul național" care cere neîntîrziata intrare a țării în război alături de Antantă. Și în timpul războiului, cînd parlamentul, guvernul și Coroana erau în refugiu la Iași și războiul nu ne era favorabil, N. Iorga a rostit în Camera Deputaților de la
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
colaboratorilor menționați, capabili să se pună de acord de la distanță. Ar fi de făcut unele observații în legătură cu spațiul acordat fiecărui scriitor. G. Călinescu ne-a obișnuit cu practica proporționării comentariului în funcție de valoarea scriitorului comentat. în dicționar se încalcă frecvent acest principiu. Aurel Sasu are o explicație, care nu este însă convingătoare: "Criteriul spațiului acordat fiecărui autor n-a fost aplicat rigid: acolo unde productivitatea a întrecut importanța operei, caracterul (și) informativ al lucrării ne-a obligat să înregistrăm întregul fișier documentar
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
moartea, iată că ne sincronizăm, cam suspect, cu organizații pentru protecția animalelor care vor să se renunțe la experimente pe maimuțe sau care vor ca animalele să nu fie supuse unor tratamente chinuitoare în filme. Dar proiectul Băsescu pornește de la principiul că se va găsi cineva care să se declare responsabil pentru cîinii fără stăpîn înainte ca aceștia să fie, cum se spune, eutanasiați. Or, în loc de responsabilități declarate înregistrăm amenințări cu moartea. Iar reforma, evident, merge înainte.
Războiul cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16422_a_17747]
-
informație capabil să construiască o totalitate de expresii convingătoare. Dirijorul Riccardo Capasso (susținere academică, elevată, compatibilă și cu... Arenele din Verona, cei patru soliști tradiționali: soprană - Michaela Sburlatti, alto - Vitalba Mosca, tenor - Alessandro Maffucci, bas Duccio dal Monte. Resping - din principiu - tentația melomanului instruit de C.D.-uri și casete video: a compara înseamnă, până la urmă, a îngrădi libertatea de a percepe spontan și a reacționa în deplină independență. Astfel că, îmi permit să scriu că acest "Recviem" de la București - cântat de
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
viața de zi cu zi există mai mult probleme decît soluții, care reclamă reflecție permanentă, nu eliminare, în literatură există texte imperfecte, care trebuie înțelese în raport cu potențialitatea lor, nu una ideală. Critica literară a lui Lionel Trilling e construită pe principiul echilibrului și e deschisă spre fenomenul mai larg al culturii, o combinație care în anii Noii Critici i-au amenințat popularitatea, dar care acum ar trebui să i-o garanteze. Lionel Trilling - The Moral Obligation to Be Intelligent, Farar, Straus
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
clasicismului weimarian, ce tinde a fixa universalul în particular, permanența, prezentul continuu, în procesualitatea devenirii: ceea ce este "tipic" este concomitent necesar și normativ, este ideea ce se întrupează, dar care, fără trup, nu poate fi. Revenim pe pămînt: dacă, în principiu, romanticii germani n-au agreat cîtuși de puțin doctrina goetheană și clasică a "tipurilor", unii dintre ei, în faza entuziasmului cu care au însoțit ridicarea împotriva Franței napoleoniene, au încercat, precum Joseph Görres, s-o instrumentalizeze în sens naționalist - "der
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
ocurențele Ion și Ioan (acesta apare ca secvență, excluzînd femininul Ioana, de 10.571 ori), Gheorghe rămîne prenumele masculin cel mai frecvent. în lista prenumelor care încep cu secvența Ion mai găsim ceva interesant: 4 ocurențe ale numelui Iona. în principiu, acesta ar trebui să fie (ca nume biblic) masculin, dar într-unul din cazuri existența unui al doilea prenume (Olivia) contrazice așteptările, indicînd în mod clar că a fost atribuit ca feminin (probabil, format de la Ion). într-adevăr, sînt situații
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
Norelli, Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine, vol. II, De la Conciliul de la Niceea până la începuturile Evului Mediu, tom I, trad. de Ele Caraboi, Doina C 64 Ibidem, p. 16. 16 sobru Platon, Aristotel, Porfiriu, Cicero 65), ghidându-se după principiul: să iei de la alții cum ia albina nectarul din flori, după cuvintele memorabile ale Sfinților Vasile cel Mare și Grigorie Teologul. Uneori se recomanda și se practica, spre exemplu în școala catehetică de la Alexandria, principiul conform căruia, înainte de însușirea Sfintei
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Cicero 65), ghidându-se după principiul: să iei de la alții cum ia albina nectarul din flori, după cuvintele memorabile ale Sfinților Vasile cel Mare și Grigorie Teologul. Uneori se recomanda și se practica, spre exemplu în școala catehetică de la Alexandria, principiul conform căruia, înainte de însușirea Sfintei Scripturi și primirea Botezului era necesară împroprierea culturii profane, lucru împlinit de aproape toți Părinții. Problemele culturii patristice erau numeroase și complexe: teologie, antropologie, educație, sociologie, cult, istorie, misiune variată, oratorie sacră, filocalie, artă literară
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
autorului și nouă, care l-am publicat, articolul d-lui Valeriu Rusu din numărul dublu (51-52) pe anul trecut al revistei, intitulat Tot despre aberații și supraintitulat de noi Ecouri. Răspunderea publicării îmi revine în întregime. Am procedat așa în virtutea principiului că opinia diferită sau opusă trebuie respectată. Mi s-a părut suficient să marchez prin supratitlu distanța față de conținutul articolului. E cinstit să recunosc totodată că n-am dat atenția cuvenită intervenției d-lui Rusu, parcurgînd-o în grabă. E un
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
într-o listă de semnături: "Andrei Pleșu (scriitor, rector NEC)", "Andrei Cornea (filosof)". Să fie dl Cornea mai...filosof decît dl Pleșu? * Poezia aplică pe obrazul realului sărutul lui Iuda. * Nelămuritul sfîrșește prin a se lămuri, lămuritul devine nelămurit. * În principiu, femeia este mai disimulată decît bărbatul, întrucît, pe de o parte, aparține "sexului slab", iar pe de alta, are un rol mai important în perpetuarea speciei. De unde nenumăratele strategii ale "ademenirii", care l-au făcut pe Tolstoi să noteze, excedat
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
ca permanentă disponibilitate și deschidere spre un alt univers de referință, spre o alteritate spirituală care preia și întoarce idei după ce le-a întors pe toate părțile, tălmăcindu-le și uneori răstălmăcindu-le. Opera lui Diderot e construită pe un principiu al conversației (poate chiar șuetei, în anumite cazuri), iar aceste entretiens la care participă personajele sale - fie ele de roman sau de text filozofic, precum Supplement au voyage de Bougainville - funcționează ca spații simbolice de mediere a unui adevăr niciodată
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
mai mare, ceea ce mi se pare inacceptabil. Dacă între noi emitem asemenea pretenții, să nu se îndoiască nimeni că mîine-poimîine ne vom trezi cu toții fie cu botnița la gură, fie faliți de-a dreptul." Cronicarul nu crede nici el, în principiu, în pedepsele aplicate jurnaliștilor, dar, pe de altă parte, nu crede că dacă un ziarist care folosește actuala legislație are cîștig de cauză împotriva unui ziarist care îl insultă, sub pretextul polemicii, cîștigătorul trebuie condamnat de presă. Insulta, indiferent de unde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
insultătoare sau nu. Chiar și între ziariști - sau tocmai pentru că are loc între ziariști - insulta în focul polemicii echivalează cu un pumnal vîrît în spatele adversarului, în timpul unui duel cu floreta. Altminteri care mai e autoritatea ziaristului care se luptă în principiu cu presa extremistă, încărcată de insulte, dar, în cazuri particulare se consideră dator să sară în apărarea celui care are de plătit daune morale pentru insultele care i-au ieșit din vîrful pixului?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
neapărat inferioritate calitativă. Cultura noastră populară, deși minoră, are realizări calitative comparabile cu cele ale culturilor mari". Dar unde se alătura opiniilor antisămănătoriste și, în general, ale curentelor de idei de extremă dreapta din cartea lui Cioran e declarația de principiu: "Nu mai vrem să fim eternii săteni ai istoriei... Economicește, și politicește, culturalicește ori spiritualicește, simțim că nu mai putem de mult trăi într-o Românie patriarhală, sătească, anistorică. Nu ne mai mulțumește o Românie eternă; vrem o Românie actuală
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
fim eternii săteni ai istoriei... Economicește, și politicește, culturalicește ori spiritualicește, simțim că nu mai putem de mult trăi într-o Românie patriarhală, sătească, anistorică. Nu ne mai mulțumește o Românie eternă; vrem o Românie actuală". Prin această declarație de principiu, Noica recunoaște, asemenea și după Cioran, că e absolut necesară dezvoltarea țării spre o civilizație modernă de tip industrial, depășindu-se și renunțîndu-se, hotărît, la eminamența agrară. Prin aceasta Noica, precum mai înainte Cioran, se deosebește radical de orientările ideologice
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
o orientare a cercetării spre "straturile freatice ale imaginației... în stratul trans-programatic", "în spatele frontului rațional și volitiv". În continuare, luându-și anumite "precauții" (în secvența a doua a Introducerii), va vorbi, în același sens, despre încercarea de a evidenția un "principiu imaginant" în stare să reconstituie o "unitate ignorată, o coerență clandestină", și, încă mai direct, "forțele imaginației materiale ce determină profunzimile și inervează suprafețele". Înțelegem astfel că perspectiva în care se angajează studiul este una "tematistă", de inspirație bachelardian-richardiană, orientată
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
a imaginarului, nu lipsită de dificultăți, având în vedere stratul programatic consistent care acoperă, în multe dintre poemele pillatiene, nivelele de profunzime. Este ceea ce face și meritul acestei interpretări deloc comode, care nu oferă întotdeauna primei vederi concretizări ale amintitului "principiu" organizator, ba chiar face totul pentru a-l oculta sub imperiul adeziunilor de ordinul ideologiei literare. Pornit, așadar, în căutarea "nivelelor 'pulsatile', sub-ideologice, sub-ideatice și sub-formale ale poemului", autorul studiului scoate la iveală numeroase probe care argumentează în favoarea "preeminenței acvaticului
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
a "apelor subtextuale". Substanța acvatică a luminii, lichefierea focului, esența lichidă a timpului, chiar "lichefierea morții" sunt reliefate cu argumente și exemple convingătoare. Sub un titlu insolit, Apa conceptuală, este adusă în dezbatere, din același unghi al modelării imaginarului de către principiul acvatic, și eseistica pillatiană, unde "limbajul de simili-concepte" favorizează pătrunderea imaginarului în discursul ideologic. Mișcarea ideii din eseuri - poate remarca astfel comentatorul - e izomorfă configurării simbolurilor din poeme", prin sublimări ale "complexului copilăriei" într-o "reverie recesivă" și prin interpretarea
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
în cazul ciclului Bătrânii, în care se observă pe drept cuvânt că "doctrina e adevăratul protagonist al poemelor" și că poetul "a transformat reveriile într-un lirism de pledoarie". În schimb, universul imaginar din Pe Argeș în sus ar reabilita principiul acvatic, enunțând încă din titlu " expediție spre izvoare, spre originalitate", metafora cardinală fiind aici izvorul, "metafora extatică a poeziei pillatiene", definitorie pentru o "mitologie regresivă", ce asimilează, pe de altă parte, tradiția cu copilăria și face ca temele curgerii să
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]