3,831 matches
-
gesticii, mimicii la care cealaltă persoană apelează atunci când desfășoară respectiva activitate de comunicare? 3.4.3. Comunicarea nonverbalătc "3.4.3. Comunicarea nonverbală" O persoană a intrat într-o cameră, a făcut câțiva pași și apoi a ieșit. Pentru un privitor atent, acel om a comunicat deja foarte multe despre sine. Comunicarea nonverbală are o mare doză de credibil, întrecând-o pe aceea a comunicării verbale; mai mult, conform lui Albert Mehrabian (apud DeVito, 1988, p. 140), putem face un astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comun. În ceea ce privește imprecizia limbajului și necesitatea condensării informațiilor, trebuie să ținem seama că, în special dacă ne referim la comunicarea didactică, avem de-a face cu programe de studiu supraîncărcate, pasibile de asemenea distorsiuni. Referindu-ne la ultimul indicator, cel privitor la barierele de status dintre agenții comunicaționali, putem spune că și această problemă suferă un impact major în interiorul sistemului de învățământ unde, mai mult decât în oricare alt sistem, barierele de status sunt deosebit de clare și inflexibile; desigur că nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
observate, lucrurile să capete o rezolvare mult mai simplă; 3) Căutarea unor fundamente comune între pozițiile părților implicate în conflict. Autorul ne sugerează că neînțelegerile pot să apară la nivelul: a) atitudinilor (privitoare la probleme, obiective, persoane etc.); b) valorilor (privitor la ce este corect sau greșit, bun sau rău, cuvenit sau inoportun); c) credințelor. Profesorul poate încuraja, atunci când ajunge la un astfel de fundament comun, înțelegeri inițiale pe care le va folosi drept bază pentru înțelegeri adiționale menite să contribuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se păruse lor „grozavă”) au insistat mult timp ca șmecherii să accepte ceea ce le propuneau, până în momentul în care negocierea s-a blocat. A fost rândul șmecherilor să facă propria ofertă; dar șmecherii au început să se certe între ei, privitor la care ar trebui să fie oferta lor și ce ar trebui să ceară la schimb. S-a pierdut timp, iar tocilarii, nemulțumiți oricum de insuccesul obținut mai devreme cu oferta proprie, au concis că „ei nu mai negociază nimic
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
toate normele se aplică la toți membrii. Aplicarea lor este influențată de vârsta membrilor, ierarhia în grup, sex etc. Să ne oprim câteva momente asupra acestor principii enunțate de Hackman și să realizăm o analiză focalizată pe microgrupul școlar/universitar. Privitor la prima regulă, conform căreia normele au caracteristicile structurale ale grupului, ceea ce sumarizează și simplifică procesele de influențare în grup, vom lua ca exemplu un microgrup ce are în tabela sa de valori cooperarea sau participarea neconflictuală (cele două elemente
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
măsură să înțeleagă profunda semnificație a Bibliei, atît de săracă (gîndea el) din punct de vedere literar. Este o atitudine similară cu aceea a intelectualilor păgîni, care ne duce cu gîndul la celebrul episod povestit de Ieronim în Epistola 22, privitor la propria incapacitate de a recunoaște adevărata valoare a Bibliei, o carte a cărei lectură i se părea prea puțin plăcută în comparație cu cele păgîne. Puțin după aceea, Augustin, împins de neliniștea sa spirituală, s-a îndreptat către secta maniheilor care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ar fi rămas inedită și ar fi fost ordonată și publicată mai tîrziu de Turcius Rufius Asterius, consul din 494. în realitate, și redactarea în versuri a rămas în circulație, dobîndind o anume notorietate; decretul din 497 al papei Gelasie, privitor la cărțile care trebuie acceptate și la cele care trebuie respinse, recomandă cu căldură opera lui Sedulius, a cărui faimă a crescut în secolele următoare, devenind în Evul Mediu un exemplu de poezie creștină. Opera în proză respectă cu fidelitate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
încadrate narativ în viața unui om sfînt imaginar. întrebarea inițială a lui Alexandru, acolo unde e prezentă, conturează adesea un fel de situație discursivă: de exemplu, primul discurs, despre post, urmează după o întrebare pusă înaintea postului mare; al patrulea, privitor la necesitatea ca bolnavii să aducă mulțumiri lui Dumnezeu pentru boala lor, are ca punct de plecare faptul că Alexandru e neliniștit din cauza unui om grav bolnav de trei ani. O parte dintre sermones sînt consacrate unor teme clasice din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
doar un om și e pe cale să ajungă prizonierul lor, pentru că va fi ucis de iudeii instigați de Satana. Cum se întîmplă acest lucru se povestește în discursul 14, dedicat trădării lui Iuda. în 15 continuă dialogul dintre cei doi privitor la faptele și identitatea lui Isus; Satana pleacă pentru a iniția patimile lui Isus. în 17 este evocată coborîrea lui Isus în lumea subpămînteană, victoria sa asupra lui Satana și eliberarea captivilor. Această serie de discursuri seamănă foarte mult cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe gesticulații mărețe sau pe cine știe ce alte acte de eroism creator. Deși Jacobi gîndește plastic și narativ cu o remarcabilă profunzime și cu o tot atît de mare finețe, ceremonialul creației sale nu este unul prometeic, măreț și inhibant pentru privitorul neprevenit. Forța lui ieșită din comun nu este consecința vreunei retorici copleșitoare, ci rezultatul direct al unei mari capacități de concentrare și al unei afectivități profunde și discrete. Brâncușian matur și responsabil în gîndirea formei, fie că este solidar, fie
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
a componentelor sale. Dar dincolo de formele individuale, de lucrările sale obiect, artistul visează lumi integrate, retroversiuni edenice sau provocări dadaiste; el imaginează construcții-receptacul pentru lumea elementară, pentru aer și pentru lumină, pentru apă și pentru mișcările eoliene. Pînă și chipul privitorului este ademenit să se integreze în construcțiile sale ca o componentă implacabilă. Așa cum Arcimboldo încerca să realizeze o mașinărie integratoare, vestitul său pian perspectival, în care sunetele, culorile și ritmurile să-și regăsească starea lor originară, așa cum Tzara visa să
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
un „loc al liniștii”, ce pune în lumină o concepție nouă asupra organizării „teritoriului” sacru prin integrarea necropolei între limitele unei biserici. în acest „spațiu al tăcerii”, în dreapta pronaosului, mormântul lui Neagoe Basarab (mort la 15 septembrie 1521) îi arată privitorului, pe placa de marmură bordată de o inscripție în slavonă, „arborele vieții”, „vârtejul solar” și „crucea vie”, în timp ce sepulcrul ginerelui său, viteazul Radu de la Afumați (ucis la 2 ianuarie 1529), le spune celor ce zăbovesc lângă el povestea - zisă de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trei nave cu travei inegale. Cea centrală este de fapt drumul triumfal care conduce la sanctuar. Cele laterale au servit drept necropolă, dar pictura de pe pereți face să poată fi înțelese și ca spații de inițiere, de instruire, în care privitorul poate învăța nu numai genealogia și faptele sfinților, ci și descendența dinastică a Domnitorului ctitor”13. Boierii i-au urmat pe Domni în înălțarea lăcașelor de rugăciune. Istoria a păstrat numele unor harnici ziditori de biserici și mănăstiri. în țara Românească
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acesta să aflase și cu toată boierimea și slujitorimea”. Vodă avea să rămână în Orașul de Scaun (și Șerban Cantacuzino procedase la fel); ceilalți, însă, își urmau drumul: „Și așa isprăvindu-se slujba pogrebaniei” - scrie Radu Greceanu, aflat probabil printre privitori - „cu mare pompă rădicând-o, tot pre jos mergând până supt deal, acolo deci așăzând-o într-o carâtă, rămâind Măriia sa împreună cu toată casa Măriei sale și toate rudele la amară întristăciune și mâhnire, Măriia sa s-au întorsu la scaun
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
605), „înfricoșătoarea moarte”, așa cum este pictată la Biserica din Fârtățești, înarmată cu o coasă (sau cum apare în alte biserici, purtând felurite instrumente ale tăierii - coasa, secera 606), nu aparțin unor programe de calmare, ci încearcă să-i stârnească pe privitori (neștiutori de carte, la fel ca ascultătorii predicilor) să-și pună întrebări și să se frământe. Cei ce aveau acces la texte găseau și disertații despre moarte, despre întâmpinarea și semnificațiile ei într-un inventar literar aflat, în scrisul românesc
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Balthazar Solveyns. În păienjenișul literelor chirilice din Albina Încă se mai poate observa atitudinea net europeană a lui Honigberger, cel care, deși cunoaște și amintește pe larg legea brahmană, socotește că „rezultatul (e) priincios” când „englezul, carile sta În ceata privitorilor (...) au mântuit femeia”6. O scrisoare anonimă din arhivele franceze ale lui Allard propunea (inclusiv cu soluții ironice) rapida eliminare a ritualului, Încă foarte puternic de vreme ce soția sa, Bannou Pan Dei Allard, a plecat În Franța pentru a nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
moștenirea doctrinară a anului 1848. Interesele familiei și proprietății, periclitate de centralism, erau evocate printr-un citat din acida filipică antipașoptistă a lui François Guizot, De la démocratie en France . Asumarea modelului britanic, elogiul decretului imperial francez din 2 martie 1852, privitor la descentralizare, și, mai ales, revendicarea de la Alexis de Tocqueville și reflecțiile sale asupra democrației americane (condiționarea guvernării libere prin moravurile sociale) lăsau aparența unei replieri conservatoare, sau cel puțin reticente față de tradiția liberală a anilor 1840. Proiectul cvasi-constituțional de
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
de la Plevna, introd. Viorel Faur, Timișoara, 1977; Teodor Neș, A doua carte despre oameni din Bihor, pref. edit., introd. Ioan Chira, Oradea, 1979; Iosif Vulcan, Publicistica, pref. edit., Timișoara, 1983; Onisifor Ghibu, Un plan secret al guvernului unguresc din 1907 privitor la maghiarizarea românilor din Transilvania (Cartea neagră de la Budapesta), pref. Teodor Maghiar, Oradea, 2000. Repere bibliografice: Ionuț Niculescu, „Eminescu, student la Viena”, TTR, 1975, 3; Cocora, Privitor, II, 194-195; Ionuț Niculescu, „Iancu, Domnul moților”, TTR, 1978, 10; Miron Blaga, „În
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
nativ susținută de Freud (are la bază un instinct Înnăscut); teoria frustrației (explică mecanismul agresiunii prin apariția frustrărilor); teoria socială a Învățării (agresiunea se Învață ca toate celelalte comportamente, În special prin observarea unor modele); teoria catharsisului (susține că atunci când privitorul asistă la spectacole violente el Își consumă pe plan imaginar energia agresivă). Pe lângă aceste teorii, Dollard și alții au mai formulat și altele, dintre care menționăm: acuitatea tendinței de agresivitate depinde direct de violența frustrării premergătoare; tendința de agresivitate crește
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
simțiți ca părinți pentru a doua oară? 2.6. Ce satisfacții aveți, în urma acestor eforturi? Să vorbim puțin și despre părinții plecați (copiii dumneavoastră) : 3. Ce cunoașteți, privitor la satisfacțiile și insatisfacțiile lor? 3.1. Ce planuri de viitor au, privitor la copii ? 3.2. Care le sunt pierderile, concretizate în efecte ale plecării lor, asupra copiilor rămași în grija dumneavoastră? Ghid de interviu nr.2 (aplicat pe nepoți) Consemnul: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru că ați binevoit să-mi cedați o parte
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
citite într-o cheie politico-alegorică. Dacă cele trei povestiri se caracterizează prin limbajul savuros de sorginte caragialiană, ca și printr-o intrigă simbolic-detectivistă, Tablourile e o delicată proză de atmosferă pe tema (mai veche în proza lui P.) a „intrării privitorului în tablou”, de un erotism abia sugerat, scrisă în stil impresionist, proustian, dintr-o perspectivă auctorială aluziv-neutră (ca la Henry James). Se perindă, într-o narațiune evanescentă, momente din timpul interior al unei Lady V., admiratoare a lui James Whistler
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
Tudor Vianu, e filtrarea naturii prin artă, cu o tehnică ce este a picturii impresioniste. În loc de a zugrăvi peisaj sau obiecte, poetul le schițează doar, fugitiv, surprinse în vibrația luminii și așezate într-o perspectivă care le distanțează oarecum de privitor, fixându-le parcă într-un plan ireal. Nu priveliștile deșteaptă amintiri, ci amintirea își creează peisajele ce-i convin, proiectând sau cernând asupra lor lumina din interior. Copilăria renăscută face apele de argint, întunecă „povârnișul viei” într-un „praf de
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
în fiecare zi a săptămânii. Feedback La sfârșitul ședinței, terapeutul pune întrebări și ascultă răspunsuri în legătură cu ceea ce s-a lucrat. Terapia individuală Terapia individuală se realizează pe parcursul a șaisprezece ședințe. Principii generale In cadrul terapiei Isabellei, efortul predominant este cel privitor la expunere. Patru ședințe de terapie cognitivă sunt efectuate la începutul terapiei. Apoi cea mai mare parte a lucrului cu cognițiile se realizează cu ajutorul exercițiilor de expunere: - înainte: predicții în legătură cu ceea ce se va întâmpla acasă la ea și cum vor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un efect pe termen scurt asupra comportamentului agresiv. Abordările care intervin substanțial În explicarea acestui efect sunt (Felson, 1996, 112-123): În primul rând, priming-ul cognitiv. Ideile agresive din filmele cu violență pot activa (antrena sau mobiliza) alte gânduri agresive la privitori prin mecanismele asociației (conexiuni). Există date care indică faptul că violența În media trezește gânduri și emoții legate de agresivitate (Bushman și Green, 1990). Expunerea frecventă la scene de violență poate duce În cazul copiilor la stocarea scenariilor violente În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al situației originare, un detaliu oricât de nesemnificativ ar fi, este prezent (de exemplu, filmul The Champion, cu Kirk Douglas În rolul principal, folosit În experiment). S-a demonstrat că violența În media poate crește sau inhiba comportamentul violent al privitorilor În funcție de predispozițiile lor, dar aceste efecte sunt de scurtă durată; acest lucru nu are efect asupra ratei totale de violență a subiecților. Cercetătorii admit efectul sponsorului care se referă la următoarea constatare: cei ce privesc tind să internalizeze mesajele media
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]