297,094 matches
-
pe care le trăim. Să nu credeți cumva că evenimentul național numit "bacalaureat" e o simplă bulibășeală, așa cum s-a putut vedea la televizor. Dincolo de subiectele pierdute și găsite, dincolo de încercarea vigilenței organizatorilor de către ziariști naivi (de parcă asta ar fi problema, subiectele!) se întinde un continent al complicităților, hoțiilor și escrocheriei. Din câte am reușit să aflu în câțiva ani de observare relativ atentă a sistemului, pot afirma cu mâna pe inimă că bacalaureatul românesc e o acțiune perfect organizată, admirabil
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
-ului pleacă în alte comisii, lăsând cu bună știință mafia să facă ce vrea. Cu alte cuvinte, nu-i deranjează. Nu-i dă mâna să le fie antipatic, pentru că poate fi schimbat cât ai zice pește. Ei, aici e marea problemă: felul în care se fac numirile directorilor. Absolut pe bază de dosar politic. Deși se urlă pe toate drumurile că școala e apolitică, nu cunosc instituție mai politizată. Oamenii de încredere concurează ei cu ei înșiși, pentru posturi numai de
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
dexteritate ar arăta o echipă la mijlocul terenului, în absența eficacității în acțiunile spre poarta adversă succesul este imposibil. Ați observat că uneori câștigă echipa care a fost în inferioritate în ceea ce privește durata de posesie a balonului? Neclaritatea scopului este vizibilă în problemele privind învățământul, unde planurile pe termen lung, programele și manualele nu se înscriu într-o viziune care ține seamă de marile schimbări de paradigmă intervenite în ultimele decenii. În fotbal, aspectele conflictuale, încărcate de dramatism, sunt de două feluri: pe lângă
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
internaționale, în comitete de program ale unor întâlniri științifice internaționale, în comisii de doctorat sau de promovare universitară în diferite țări; au fost invitați să prezinte rapoarte la întâlniri internaționale și au fost numiți recenzenți la reviste internaționale de referate. Problema nu se pune în termeni de noi și ei, ci în raport cu o viziune globală care se substituie uneia parohiale. Mediul academic românesc își poate dovedi vitalitatea numai în interacțiune cu cel global; primul trebuie să devină o parte organică a
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
să vadă tot ce mișcă, dar și vanitos în a fi privit și admirat fără rest. Blocuri chipeșe îndestulează dimensiunea verticală a unui spațiu pe care plictiseala îl îngheață parcă în ramă. O verticală ce nu-și pune cu ardoare problema echilibrului de raporturi între ce și cum se oglindește. Ca în muzica lui Gilles Racot, unde conglomeratele sonore de tipul aliajelor spectrale minuțios laminate, pe de o parte ating precizia și severitatea rubinului, iar pe de altă parte induc acea
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
are "doi ochi verzi ca doi boi verzi". Figurile de stil utilizate nici nu explică, nici nu complică: sunt goale de sens și lipsite de sonoritate, stupizenii adunate în pagină. Dar nu numai imagismul poetei e deficitar. Ea are serioase probleme și cu controlul lingvistic al textului, cu sesizarea și utilizarea diferitelor registre ale limbii. Aceasta se observă în poeziile sale "de atmosferă", în care apar, din loc în loc, termeni dintr-un alt decor verbal. Stridențele sunt imediat perceptibile: Abia gust
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
off-side, boss-ul învățământului românesc amenință cu groaznice represalii: că va lua măsuri împotriva profesorilor, că va desface contracte de muncă celor care nu vor corecta corect la bacalaureat și alte palavre, care de care mai comice. Adevărul e că problemele învățământului nu-l depășesc doar pe Hărdău. Europa însăși contemplă neputincioasă starea deplorabilă a educației. Arborând mereu steagul "reînnoirii" și lancea boantă a "modernizării" s-a ajuns la o veritabilă catastrofă didactică. Imbecila înțelegere de la Bologna, când o mână de
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
aceștia s-au retras (doar Dumitru Oprea mai este în funcție) tarele sistemului au ieșit la suprafață. În ciuda faptului că ajung în funcții de conducere pe baza unor "programe manageriale", rectorii și decanii sunt total neputincioși - adică nepregătiți - în fața marilor probleme de finanțare. Așa-numita "autonomie universitară" n-a făcut decât să sporească haosul, abuzurile și clientelismul. Se vede, cu ocazia alegerilor, ce ravagii poate face o "familie" bine organizată și ciracii de rigoare. Performanța înregistrată la Universitatea din Oradea, când
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
a fost mulțumit că lucrurile sînt puse la punct de oameni care chiar știu ce spun. în editorialul Institutul de Studii Orientale - la răscruce, Marius Vasileanu, redactorul-șef al suplimentului și profesor de Istoria religiilor, recunoaște că I.S.O. are probleme majore, dar ele nu sînt chiar cele trîmbițate de Ev. Z": " Ceea ce stupefiază este însă atitudinea jurnalistului. Acesta acuză faptul că nu i-a găsit pe cercetători la muncă, de parcă un institut de cercetări ar fi un atelier de fabricat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
analistul Andrei Cornea este acuzat că, pe lîngă norma de la Institut, ar mai fi și profesor al Universității București... Desigur, tînărul jurnalist nu are habar despre împletirea inseparabilă dintre cercetare și învățămînt, situîndu-se pe o poziție jenantă. Dar întreg fondul problemei este zugrăvit aiurea, părtinitor (prin prisma unilaterală a unei insistente reclamante)". Și alți specialiști în măsură să judece situația de la I.S.O. răspund subiectivelor acuze, pe o pagină întreagă, și ne conving că miza articolului din Ev. Z. e necurată
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
pe atât: vremea când fiecare românaș posedând câte un automobil vom avea douăzeci și două de milioane de mașini, nu-i pare de ordinul ficțiunii. Cum vor circula ele pe două sute douăzeci și doi de kilometri de autostradă nu e problema lui. Și pentru că a prins gust să nu întreprindă nimic pe gratis, neîntrebat, nu se va pronunța asupra viitorului. E drept că a visat cum prin patul lui desfăcut creșteau viguroase ferigi mezozoice foșnind din semințe, iar o plantă carnivoră
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
unite. Aveți puțintică răbdare, stimabililor, că venim cu semințele noastre de floare și dovleac, Adi de Vito și Costi Ioniță, genți tăiate cu lama, șoferi nervoși, oricând dispuși să îți tragă un cap în gură sau un glonte în cap. Probleme șefu'?
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
cărților lui Noica nu se poate să nu ajungi pînă la urmă la o familiaritate aparte cu filozofia lui. Ajungi să-i intuiești stilul, să-i miroși nuanțele și să-i anticipezi răspunsurile pe care le va da la o problemă sau alta. În această privință, un dicționar ca cel de față nu poate fi făcut decît în urma unui contact de decenii cu terminologia filozofului român. E ca într-un proces psihologic de sedimentare a unei teorii filozofice: trebuie să treacă
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
comunicare și senzații. Căci despre asta e vorba, în fapt: despre senzații. Muzica totuși, chiar și cea savantă, e făcută să ofere plăcere. Interpretul mijlocește senzația și plăcerea asemenea unui ecran ce configurează și amplifică semnalul inițial al compozitorului. Rezolvarea problemei se va face numai dacă interpretul, care deține pârghiile și tehnicile redării amplificate a senzațiilor (de la velocitate la cantabilitate, de la trucurile meseriei la secretele și superstițiile ei), va beneficia de înțelegerea compozitorului, care va scrie pentru a-i satisface nevoia
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
exterminării. Dar și personajele din povestirile următoare, deși nu atât de "faimoase" ca doctorul Mengele, captivează imediat atenția cititorului. Tovarășul Masek, din voința partidului șeful rubricii internaționale a unei reviste de cultură, este un ziarist mediocru, obișnuit să înece orice problemă de ordin personal sau profesional în sticla de vodcă din sertarul mesei lui de scris. Curând după război o denunțase pe soția sa, unguroaică de origine. În toamna anului 1956, la izbucnirea Revoluției antisovietice din Ungaria, tovarășul Mașek scrie editoriale
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
literar de la ŤContemporanulť, un tinerel cu pretenții și arivist, purtînd numele poetului exilat Ovidiu, în cronica lui despre culegerea de nuvele intitulată întîmplări dintre amurg și noapte, m-a criticat violent pentru dragostea mea față de animale, pe două coloane! (...) Și problema era în cele din urmă pusă astfel: - Dacă pretinde că-i plac animalele, de ce nu și-a luat un pechinez în locul dogului german? Asta da, perfidie. Din cauza asta, eu nu sînt doar perversă, ci și fascistă!" în opoziție cu Crohmălniceanu
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
document de aceeași factură, prezentat de Anca Manolescu, trimis de Andrei Scrima părintelui Benedict Ghiuș din grupul "Rugului Aprins". Citiți scrisoarea și veți putea începe să înțelegeți unul dintre cele mai misterioase personaje ale spiritualității noastre. Obiectivitatea așteptată Una dintre problemele cele mai acute, în spațiul nostru cultural, ni se pare lipsa de obiectivitate, de fair-play și, în ultimă instanță, de adecvare la realitatea pe care, chipurile, o exprimăm. Acest lucru s-a văzut și cu ocazia Târgului de Carte Bookfest
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
Vreme de mai bine de 50 de ani de zile, începînd din anul 1948 și mergînd pînă în pragul anului 2000, Dragomir a avut o singură temă predilectă de gîndire: timpul. Și a fost pînă într-atît de preocupat de această problemă încît, disecînd-o, urmărind-o și analizînd-o în toate amănuntele, a umplut zeci de caiete cu însemnări și reflecții pe marginea ei. Strînse la un loc între coperțile aceleiași cărți, aceste însemnări au dat naștere Caietelor timpului. Sînt cel puțin două
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
gîndire filozofică în forma ei cea mai nepervertită. Iar în cazul lui Dragomir, o astfel de gîndire se desfășoară în patru etape: prin izolare, prin înșurubare, prin cristalizare și prin recurență. Toate aceste etape, veritabile procedee de analiză a unei probleme filozofice, sînt parcurse de Dragomir într-o înlănțuire strictă. Să le luăm pe rînd: Cînd se apleacă asupra unei probleme legate de timp - de pildă, momentele timpului (prezent, trecut, viitor), relația conștiinței cu "acum-ul" vieții noastre, repetiția, succesiunea, periodicitatea
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
patru etape: prin izolare, prin înșurubare, prin cristalizare și prin recurență. Toate aceste etape, veritabile procedee de analiză a unei probleme filozofice, sînt parcurse de Dragomir într-o înlănțuire strictă. Să le luăm pe rînd: Cînd se apleacă asupra unei probleme legate de timp - de pildă, momentele timpului (prezent, trecut, viitor), relația conștiinței cu "acum-ul" vieții noastre, repetiția, succesiunea, periodicitatea, liniaritatea sau circularitatea timpului, creșterea sau trecerea ca fenomene temporale, istoria ca amestec de evenimente irepetabile și repetabile, sau concepția
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
-ul" vieții noastre, repetiția, succesiunea, periodicitatea, liniaritatea sau circularitatea timpului, creșterea sau trecerea ca fenomene temporale, istoria ca amestec de evenimente irepetabile și repetabile, sau concepția lui Aristotel, Augustin, Hegel sau Heidegger despre timp etc.-, cînd așadar își alege o problemă anume, Dragomir începe prin a-i hotărnici granițele. Cu alte cuvinte, dă mai întîi contur problemei, izolînd-o din noianul de teme asemănătoare. Odată tema izolată, gîndirea lui Dragomir înaintează printr-o adîncire treptată, pas cu pas, în interiorul ei: e ca și cum
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
istoria ca amestec de evenimente irepetabile și repetabile, sau concepția lui Aristotel, Augustin, Hegel sau Heidegger despre timp etc.-, cînd așadar își alege o problemă anume, Dragomir începe prin a-i hotărnici granițele. Cu alte cuvinte, dă mai întîi contur problemei, izolînd-o din noianul de teme asemănătoare. Odată tema izolată, gîndirea lui Dragomir înaintează printr-o adîncire treptată, pas cu pas, în interiorul ei: e ca și cum ar pătrunde forînd și excavînd numai acele nuanțe ce țin strict de limitele problemei alese. În
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
întîi contur problemei, izolînd-o din noianul de teme asemănătoare. Odată tema izolată, gîndirea lui Dragomir înaintează printr-o adîncire treptată, pas cu pas, în interiorul ei: e ca și cum ar pătrunde forînd și excavînd numai acele nuanțe ce țin strict de limitele problemei alese. În felul acesta, Dragomir se înșurubează la propriu în substanța temei, străduindu-se să meargă cît mai mult în adîncul ei. Analiza aceasta prin înșurubare va duce pînă la urmă la atingerea unui prag dincolo de care problema inițială va
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
de limitele problemei alese. În felul acesta, Dragomir se înșurubează la propriu în substanța temei, străduindu-se să meargă cît mai mult în adîncul ei. Analiza aceasta prin înșurubare va duce pînă la urmă la atingerea unui prag dincolo de care problema inițială va lăsa locul unei alte probleme. Din acest moment, Dragomir va părăsi primul focar tematic, cel care a fost deja cristalizat prin înșurubare, și se va concentra de acum încolo asupra noului focar. Va urma o nouă înșurubare cu
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
Dragomir se înșurubează la propriu în substanța temei, străduindu-se să meargă cît mai mult în adîncul ei. Analiza aceasta prin înșurubare va duce pînă la urmă la atingerea unui prag dincolo de care problema inițială va lăsa locul unei alte probleme. Din acest moment, Dragomir va părăsi primul focar tematic, cel care a fost deja cristalizat prin înșurubare, și se va concentra de acum încolo asupra noului focar. Va urma o nouă înșurubare cu apariția unor noi nuanțe, și, după ce procedeul
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]