5,522 matches
-
robustă de analiză a datelor empirice. Mânuită cu dexteritate metodologică și imaginație analitică, metoda analizei conținutului discursiv a "comunicațiilor obiectificate" sub forma textuală permite realizarea de inferențe cu vădit caracter teoretic, ferm ancorate însă în materialul empiric pe care îl procesează. Revenind la ideea de start, anume la preceptul lui R.E. Park de a te mânji pe mâini cu cercetare, analiza documentelor tocmai asta face. Doar că în locul interviurilor sau a observației participative, analiza documentelor manipulează documente sociale pe care le
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ia în considerare și celelalte expresii ale memoriei colective. Sub aspect metodologic, imputabilă este absența exhaustivității. Acoperind un interval de timp atât de întins, deschis de publicarea primului manual specializat de istorie în 1839 până în contemporaneitate, analiza nu a putut procesa toate lucrările din literatura pedagogică despre trecut apărute în această perioadă. Pe lângă volumul mare de lucrări didactice apărute în aceste aproape două secole de existență istorică românească, un alt factor care a îngreunat o abordare exhaustivă a fost indisponibilitatea unor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rapper-ul Eminem. Cei patru stâlpi ai culturii hip hop, după bunicul ei mai sus amintit, sunt vorbirea ritmică suprapusă pe muzică (rapping, toasting), apoi activitatea disc jockey-ului, ce mixează și "zgârie", modifică selectiv tempo-ul muzicii pe care o procesează în direct, dansul break și, last but not least, sau mai pe românește nu în ultimul rând, omniprezentele creații plastice graffiti, uneori considerate capodopere artistice, din aglomerările urbane. Acest ultim element hip hop a fost adoptat cu entuziasm de mulți
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a schimba informații; - a învăța cum să înveți - competența de bază pentru învățarea de-a lungul întregii vieți; presupune „dispoziția și abilitatea de a-și organiza și ordona propria învățare, folosind eficient timpul, de a rezolva probleme, de a achiziționa, procesa și evalua noi cunoștințe și de a le aplica într-o varietate de contexte”; - civice și interpersonale - cuprind toate formele de comportament pe care individul trebuie să-l demonstreze pentru a participa eficient și constructiv la viața socială și pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la reflectarea asupra acesteia. Ulterior, Mezirow dezvoltă și mai mult ideea învățării transformative (perfectată pe parcursul a 20 de ani) ca un construct social al realității, diferențiind mai multe niveluri de reflecție 1, care să explice comprehensiv modul în care adultul procesează informația, pornind de la date din experiența sa socioculturală. Treptat, individul poate dezvolta o atitudine critică față de relațiile de putere sociale și le poate face față mai eficient prin transformare individuală. Teoria este foarte relevantă în societatea de astăzi, caracterizată prin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
circularitate neputând fi controlată; - emoțională: învățarea este un proces puternic nuanțat afectiv, cuplat cu sentimente de plăcere sau aversiune - vorbim despre „logica afectivă” a învățării. Emoțiile sunt „motorul” proceselor cognitive, controlează atenția senzorială,influențează memoria, „organizează” gândirea, alegând conținuturile de procesat; - cu relevanță situațională: nu învățăm reguli abstracte, ci dobândim experiențe în situații concrete, într-un anumit context social și biografic; - viabilă: obiectivele învățării, conținuturile și metodele trebuie să fie folositoare, utile și adecvate; - o producție de cunoștințe: constructivismul accentuează construcția
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi legate unele de altele, ușor modificate sau încorporate în alte idei. Nu este important cine a emis o anumită idee, ci scopul este de a alcătui o listă cât mai amplă de astfel de idei, care vor fi, ulterior, procesate în diferite moduri. În acest caz, rolul profesorului este de a iniția activitatea prin prezentarea unui subiect de discuție și a le cere studenților să vină cu idei, de a veghea să fie respectate regulile care favorizează creația (de exemplu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin simbolizare și categorizare specifică (semnele), asociate, fiecare dintre ele, cu câte o etichetă lingvistică sub formă de termeni/cuvinte (semnalele). Acest „repertoriu de semne/semnale” se instituie într-un veritabil „rezervor” la purtător, pentru comunicarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și Weaver, 1986). Ascultarea este așadar un demers deosebit de complex, polimodal și polivalent (activitate psihică, neurolingvistică, semantică etc.), implicând plenar creierul, trimițându-i pe căi aferente specifice impulsuri lingvistice adecvate/corecte (auzul fonematic), dar solicitându-l, în același timp, să proceseze pe ariile corticale specifice, cvasiinstantaneu, dar și în succesiune ultrarapidă, o multitudine de minifaze/secvențe din mesajul primit, ce aproape că se suprapun în aglomerarea lor și accelerează pentru a ține pasul cu viteza și fluența vorbitorului ascultat (Abric, 1986
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a schimba informații; - a învăța cum să înveți - competența de bază pentru învățarea de-a lungul întregii vieți; presupune „dispoziția și abilitatea de a-și organiza și ordona propria învățare, folosind eficient timpul, de a rezolva probleme, de a achiziționa, procesa și evalua noi cunoștințe și de a le aplica într-o varietate de contexte”; - civice și interpersonale - cuprind toate formele de comportament pe care individul trebuie să-l demonstreze pentru a participa eficient și constructiv la viața socială și pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la reflectarea asupra acesteia. Ulterior, Mezirow dezvoltă și mai mult ideea învățării transformative (perfectată pe parcursul a 20 de ani) ca un construct social al realității, diferențiind mai multe niveluri de reflecție 1, care să explice comprehensiv modul în care adultul procesează informația, pornind de la date din experiența sa socioculturală. Treptat, individul poate dezvolta o atitudine critică față de relațiile de putere sociale și le poate face față mai eficient prin transformare individuală. Teoria este foarte relevantă în societatea de astăzi, caracterizată prin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
circularitate neputând fi controlată; - emoțională: învățarea este un proces puternic nuanțat afectiv, cuplat cu sentimente de plăcere sau aversiune - vorbim despre „logica afectivă” a învățării. Emoțiile sunt „motorul” proceselor cognitive, controlează atenția senzorială,influențează memoria, „organizează” gândirea, alegând conținuturile de procesat; - cu relevanță situațională: nu învățăm reguli abstracte, ci dobândim experiențe în situații concrete, într-un anumit context social și biografic; - viabilă: obiectivele învățării, conținuturile și metodele trebuie să fie folositoare, utile și adecvate; - o producție de cunoștințe: constructivismul accentuează construcția
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi legate unele de altele, ușor modificate sau încorporate în alte idei. Nu este important cine a emis o anumită idee, ci scopul este de a alcătui o listă cât mai amplă de astfel de idei, care vor fi, ulterior, procesate în diferite moduri. În acest caz, rolul profesorului este de a iniția activitatea prin prezentarea unui subiect de discuție și a le cere studenților să vină cu idei, de a veghea să fie respectate regulile care favorizează creația (de exemplu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin simbolizare și categorizare specifică (semnele), asociate, fiecare dintre ele, cu câte o etichetă lingvistică sub formă de termeni/cuvinte (semnalele). Acest „repertoriu de semne/semnale” se instituie într-un veritabil „rezervor” la purtător, pentru comunicarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și Weaver, 1986). Ascultarea este așadar un demers deosebit de complex, polimodal și polivalent (activitate psihică, neurolingvistică, semantică etc.), implicând plenar creierul, trimițându-i pe căi aferente specifice impulsuri lingvistice adecvate/corecte (auzul fonematic), dar solicitându-l, în același timp, să proceseze pe ariile corticale specifice, cvasiinstantaneu, dar și în succesiune ultrarapidă, o multitudine de minifaze/secvențe din mesajul primit, ce aproape că se suprapun în aglomerarea lor și accelerează pentru a ține pasul cu viteza și fluența vorbitorului ascultat (Abric, 1986
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reactivă, variația admitanței, forma de undă a curentului, conținutul în armonice, etc. Aceste caracteristici sunt analizate cu scopul de a identifica variații consistente ale acestora ce vor fi utilizate în pasul următor pentru detecția evenimentelor. În pasul final, un algoritm procesează evenimentele semnalizate și le compară cu evenimente înregistrate anterior în cadrul unui proces de învățare. Aceste evenimente conțin un set de trăsături distincte ce diferențiază un consumator electric de altul. Identificarea unei corespondențe între evenimentele detectate și cele înregistrate anterior în
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
detectată să atingă o valoare constantă a puterii. Această valoare va coincide cu cea a primului segment din următoarea fereastră de date achiziționate, astfel încât, pentru a nu exista două valori consecutive apropiate și pentru a reduce cantitatea de informații de procesat, ultimul segment va fi analizat în următoarea fereastră. Dacă se constată că valoarea RMS se menține constantă, atunci cele două segmente se unesc urmând ca puterea să fie calculată pentru noul segment de date. Cu aceste valori calculate s-a
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
stabilite, atunci combinația este considerată ca fiind validă. Informațiile consumatorilor respectivi vor fi actualizate iar starea curentă va fi ștearsă din fișierul cu stări nedefinite; în caz contrar starea curentă va rămâne în fișierul cu stări nedefinite pentru a fi procesată ulterior. Ultimul pas al algoritmului este dat de executarea rutinei Zero consumatori în momentul în care nivelul puterii active atinge valoarea Pz. Dacă această valoare este atinsă, atunci stările corespunzătoare consumatorilor porniți vor fi reanalizate pentru a se determina dacă
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
realizată prin folosirea metodei “four-parameter sine fitting” care oferă ca rezultat parametrii caracteristici ai fundamentalei. Reziduurile uε, obținute după eliminarea componentei fundamentale, conțin perturbațiile posibile. Aceste reziduuri pot lua atât valori pozitive cât și negative, astfel încât valorile lor absolute sunt procesate utilizând operația de închidere morfologică cu un element structural de 50 ms. Închiderea morfologică este o operație specifică aplicațiilor de procesare a imaginilor, care în cazul de față poate fi folosită cu succes și în prelucrarea semnalelor. Această operație este
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
în dimensiunile segmentelor de date (acestea corespund detecției unor evenimente), dar după o scurtă perioadă aceste dimensiuni revin la valoarea minimă setată. Aceasta înseamnă că, deși segmentele următoare erau mai mari decât valoarea minimă definită, algoritmul a fost capabil să proceseze suficient de rapid eșantioanele adiționale pe durata următoarelor segmente încât să poată fi recuperată întârzierea. Prin urmare, se poate menționa că algoritmul este stabil pentru segmente de date ale căror dimensiune este sub 40 000 eșantioane. Luând în considerare aceste
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
normalizate cu scopul de a se obține componentele reziduale. Analiza acestor componente reziduale va conduce la detecția evenimentelor perturbatoare. Pentru determinarea parametrilor componentei fundamentale a fost folosit implementat un algoritm bazat pe metoda “four-parameter sine fitting” [ • Elementele reziduale au fost procesate, pentru facilitarea detecției, prin intermediul operației morfologice de închidere. Semnalul obținut după aplicarea operației de închidere este comparat cu praguri predefinite pentru a detecta începutul și sfârșitul unui eveniment. • Clasificarea evenimentelor este realizată în funcție de durată și de coeficientul de distorsiuni armonice
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
și strategia formei normale). Strategia închiderii se referă la faptul că, în procesarea unei unități sintactice (propoziție, frază), receptorul tinde să ajungă la finalul acelei unități cât mai curând posibil. Strategia formei normale privește prezumția receptorului că unitatea sintactică este procesată în formă canonică, dacă nu este marcată altfel. Aceste strategii, aplicate la propoziții relative din limba engleză, l-au condus pe Yamashita (1994) la următoarea ipoteză privind gradul de procesare a sintagmei antecedent + relativ: combinația OS (antecedent în poziție de
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
altfel. Aceste strategii, aplicate la propoziții relative din limba engleză, l-au condus pe Yamashita (1994) la următoarea ipoteză privind gradul de procesare a sintagmei antecedent + relativ: combinația OS (antecedent în poziție de obiect + relativ în poziție de subiect) se procesează mai ușor decât asocierea OO (antecedent în poziție de obiect + relativ în poziție de obiect), iar combinația SS (antecedent în poziție de subiect + relativ în poziție de subiect) mai ușor decât SO (antecedent în poziție de subiect + relativ în poziție
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
construire a realității sociale, marcând și locul reprezentărilor sociale. Acest proces Începe cu stimuli primari (factori din mediul natural și social care acționează În ontogeneză asupra subiectului) și stimuli secundari (factori generați de existența socială a subiectului). Acești stimuli sunt procesați prin operatori psihoindiviuali, psihosociali și socioculturali. Ca rezultat apar reprezentările sociale, ce prin operații de actualizare a informației, evaluare a situației sociale, selectarea schemelor optime, În funcție de condițiile concrete și anticipare a efectelor acțiunilor conduc la elaborarea comportamentelor și atitudinilor adecvate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consumator conduce la evidențierea efectelor psiho-sociale ce apar ca impact a acestor activități și consecințele lor econimice. În practică, subliniază Nicolas Guequen (2006, 11) comportamentul consumatorului nu se află integral sub propriul control din două motive „capacitatea uriașă de a procesa informația specifică ființei umane și căutarea emoțiilor și a contactului social indispensabile confortului său psihologic”. Studiul efectelor psiho-sociale discutate mai sus ce apar continuu În dinamica relației producător consumator este impus de forța lor ca factor de influențare ce vine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]