18,757 matches
-
respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 18. În motivarea soluției sale, în Decizia nr. 531 din 11 iulie 2017, precitată, paragrafele 15-36, și în Decizia nr. 651 din 1 noiembrie 2016, precitată, paragrafele 26-36, analizând succesiunea în timp a normelor procesual penale ce reglementează calea de atac cu privire la încheierea prin care se soluționează cererea de recuzare, Curtea a observat că, în ceea ce privește încheierea de admitere a cererii de recuzare, legiuitorul a fost consecvent, în sensul că nu
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
de atac cu privire la încheierea prin care se soluționează cererea de recuzare, Curtea a observat că, în ceea ce privește încheierea de admitere a cererii de recuzare, legiuitorul a fost consecvent, în sensul că nu a stabilit în legea procesual penală vreo cale de atac cu privire la aceasta (excepție făcând Codul de procedură penală din 1864, în care însă nu se făcea distincție între încheierea de admitere, respectiv de respingere a recuzării în stabilirea căii de atac a apelului
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
penală din 1864, în care însă nu se făcea distincție între încheierea de admitere, respectiv de respingere a recuzării în stabilirea căii de atac a apelului). Cât privește încheierea de respingere a cererii de recuzare, legiuitorul a stabilit, în legea procesual penală din 1864, că aceasta este supusă apelului (separat), iar, în legea procesual penală din 1936, că această încheiere este supusă căii de atac (a apelului) odată cu fondul cauzei, în vreme ce Codul de procedură penală din 1968 nu
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
admitere, respectiv de respingere a recuzării în stabilirea căii de atac a apelului). Cât privește încheierea de respingere a cererii de recuzare, legiuitorul a stabilit, în legea procesual penală din 1864, că aceasta este supusă apelului (separat), iar, în legea procesual penală din 1936, că această încheiere este supusă căii de atac (a apelului) odată cu fondul cauzei, în vreme ce Codul de procedură penală din 1968 nu a reglementat expres cu privire la acest aspect până în anul 2003, când
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
7 al art. 52 din Codul de procedură penală din 1968 a fost abrogat însă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2004 pentru modificarea Codului de procedură penală, cu justificarea - din preambul - eliminării posibilității de exercitare abuzivă a drepturilor procesuale. Curtea a reținut că atât în perioada în care Codul de procedură penală din 1968 nu a reglementat o cale de atac cu privire la încheierea de respingere a recuzării, cât și după abrogarea prevederilor privind calea de atac a
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
că în expunerea de motive se menționează că doar încheierea prin care se admite recuzarea este definitivă de la data pronunțării, neputând fi atacată, pentru a dinamiza desfășurarea procesului penal, nefăcându-se referire la încheierea de respingere a recuzării. Normele procesual penale criticate stabilesc însă că atât încheierile de admitere, cât și cele de respingere a recuzării sunt definitive la data pronunțării, justificarea opțiunii legiuitorului fiind, în principiu, aceea de a împiedica părțile să abuzeze de instituția recuzării pentru a amâna
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
fiind vorba despre inculpat - de a participa în mod activ și în contradictoriu la prezentarea și argumentarea drepturilor lor și dovedirea acestora în cursul desfășurării judecății. Aceasta, motivat de împrejurarea că procesul penal este construit pe îmbinarea inițiativei și activității procesuale a părților cu inițiativa, oficialitatea și activitatea instanței, rezultând astfel rolul creator al acestui principiu, iar desfășurarea normală a judecății nu poate fi concepută fără ca instanța să asculte concluziile fiecărei părți în faza procesuală a judecății. Totodată, principiul contradictorialității
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
pe îmbinarea inițiativei și activității procesuale a părților cu inițiativa, oficialitatea și activitatea instanței, rezultând astfel rolul creator al acestui principiu, iar desfășurarea normală a judecății nu poate fi concepută fără ca instanța să asculte concluziile fiecărei părți în faza procesuală a judecății. Totodată, principiul contradictorialității asigură atât dreptul părților de a prezenta și de a discuta întregul material probator, cât și dreptul de a-și expune părerea și argumentarea lor în fapt și în drept, cu privire la toate problemele
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
c) în cursul procedurii în cameră preliminară și în cursul judecății în cauzele în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani. “ ... 11. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 24 privind dreptul la apărare, prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și dispozițiilor art. 10 alin. (1) și (6) din Codul de procedură penală. ... 12. Examinând
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
adecvat. De asemenea, art. 10 din Codul de procedură penală reglementează dreptul la apărare ca principiu al procedurilor penale și al procesului penal în ansamblul său, în concordanță cu prevederile constituționale și convenționale ce consacră acest drept, stabilind atât drepturi procesuale ale părților și subiecților procesuali principali [art. 10 alin. (2) și (3)], cât și garanții procesuale ale acestora [art. 10 alin. (4) și (5)]. Din conținutul dreptului la apărare reglementat, cu titlu de principiu, în art. 10 din Codul de
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
din Codul de procedură penală reglementează dreptul la apărare ca principiu al procedurilor penale și al procesului penal în ansamblul său, în concordanță cu prevederile constituționale și convenționale ce consacră acest drept, stabilind atât drepturi procesuale ale părților și subiecților procesuali principali [art. 10 alin. (2) și (3)], cât și garanții procesuale ale acestora [art. 10 alin. (4) și (5)]. Din conținutul dreptului la apărare reglementat, cu titlu de principiu, în art. 10 din Codul de procedură penală coroborat cu prevederile
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
al procedurilor penale și al procesului penal în ansamblul său, în concordanță cu prevederile constituționale și convenționale ce consacră acest drept, stabilind atât drepturi procesuale ale părților și subiecților procesuali principali [art. 10 alin. (2) și (3)], cât și garanții procesuale ale acestora [art. 10 alin. (4) și (5)]. Din conținutul dreptului la apărare reglementat, cu titlu de principiu, în art. 10 din Codul de procedură penală coroborat cu prevederile privind avocatul și asistența juridică (art. 88-95 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
procedură penală), rezultă că soluția consacrată legislativ de Codul de procedură penală, referitoare la sancționarea încălcării dreptului la apărare, este aceea a nulității relative, care este antrenată numai atunci când a fost adusă atingere efectivă drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului, în condițiile art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepție fac situațiile particulare reglementate în Codul de procedură penală în art. 281 alin. (1) lit. e) și
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
apărător se înțelege nu numai prezența fizică a acestuia, în cauzele prevăzute de lege, ci și „acordarea asistenței juridice“, deci acordarea de sfaturi inculpatului în ceea ce privește acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în proces și exercitarea drepturilor procesuale ale acestuia. În aceste condiții, Curtea a apreciat că, prin reglementarea unui caz în care asistența juridică este obligatorie, legiuitorul a prezumat că dreptul la apărare nu poate fi exercitat în mod efectiv decât prin prezența apărătorului (Decizia nr. 88
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
reglementată reclamând rezerve sporite, importanța unei apărări calificate fiind justificată de factori precum complexitatea cauzei, situația personală a acuzatului, personalitatea acestuia, măsurile privative de libertate ce se pot dispune, sancțiunile grave ce se pot aplica etc. Curtea subliniază că normele procesual penale criticate în prezenta cauză nu interzic suspectului sau inculpatului să renunțe la asistența juridică calificată în cauzele în care aceasta este obligatorie, însă, astfel cum s-a statuat prin jurisprudența citată anterior, atunci când legea procesual penală impune asistența
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
subliniază că normele procesual penale criticate în prezenta cauză nu interzic suspectului sau inculpatului să renunțe la asistența juridică calificată în cauzele în care aceasta este obligatorie, însă, astfel cum s-a statuat prin jurisprudența citată anterior, atunci când legea procesual penală impune asistența juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului, apărarea are valoarea unei instituții de cert interes social. Totodată, Curtea reține că, alăturat cerințelor impuse de interesele justiției, asistența juridică obligatorie asigură respectarea egalității de mijloace în procesul penal
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
acest control, nu vor putea fi cenzurate pe această cale plângerile noi formulate cu privire la alte persoane sau fapte decât cele față de care s-au întocmit acestea. De asemenea, precizează că în procedura soluționării plângerii se verifică actul procesual atacat pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, precum și a înscrisurilor administrate în cursul procedurii de judecată, la propunerea petentului. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
DECIZIA nr. 124 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257662]
-
atac. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, Curtea reține că normele menționate dispun cu privire la contestația pe care o poate formula procurorul și inculpatul, în ipoteza reglementată de normele procesual penale ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c), cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale. În cauza penală în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, prin
DECIZIA nr. 124 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257662]
-
accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale și a actelor normative internaționale invocate de autorii excepției nu reglementează dreptul la
DECIZIA nr. 124 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257662]
-
urmărire penală, inclusiv sub aspectul dacă acestea sunt sau nu suficiente pentru a fundamenta soluția organului de cercetare penală. Curtea a constatat, totodată, că textul criticat nu contravine nici prevederilor constituționale ale art. 24. Astfel, Curtea a reținut că garanțiile procesuale mai sus analizate reprezintă tot atâtea garanții ale realizării unei apărări eficiente, în condițiile ce rezultă din ipoteza juridică reglementată prin textul criticat. Mai mult, în etapele procesuale pe care le parcurge, autorul plângerii formulate, conform prevederilor art. 340 din
DECIZIA nr. 124 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257662]
-
nici prevederilor constituționale ale art. 24. Astfel, Curtea a reținut că garanțiile procesuale mai sus analizate reprezintă tot atâtea garanții ale realizării unei apărări eficiente, în condițiile ce rezultă din ipoteza juridică reglementată prin textul criticat. Mai mult, în etapele procesuale pe care le parcurge, autorul plângerii formulate, conform prevederilor art. 340 din Codul de procedură penală, poate fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în conformitate cu exigențele dreptului fundamental la apărare. În ceea ce privește invocarea
DECIZIA nr. 124 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257662]
-
subiectiv, cât și a celui obiectiv (Hotărârea din 5 februarie 2009, pronunțată în Cauza Olujić împotriva Croației, paragraful 57 și următoarele, Hotărârea din 11 iulie 2013, pronunțată în Cauza Rudnichenko împotriva Ucrainei, paragraful 114). ... 16. Valorificarea acestor principii în dreptul procesual penal român se realizează prin reglementarea, în cuprinsul dispozițiilor art. 64 din Codul de procedură penală, a cazurilor de incompatibilitate ale judecătorului. ... 17. În prezenta cauză, în raport cu susținerile autorului, Curtea constată că situația vizată de acesta își are
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
și în prezent și, totodată, în raport cu criticile formulate în cauză, considerentele acesteia, precitate, sunt aplicabile în ceea ce privește analiza imparțialității judecătorului în cazul recunoașterii învinuirii, reglementată de noua lege procesual penală. Așa încât, Curtea constată că normele procesual penale criticate sunt în acord cu dispozițiile constituționale și convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. f) raportat la art. 375 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
de instanțele de apel, în cazurile în care legea instituie doar calea de atac a apelului împotriva hotărârilor de primă instanță, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că, în vederea asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, la instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut să respecte principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. De aceea
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
11 mai 2017, precitată, Curtea reține că legiuitorul a avut în vedere faptul că, în faza executării silite, este nevoie ca respectivul creditor să își recupereze rapid creanța și tocmai de aceea a edictat căi de atac adaptate acestei faze procesuale. ... 51. Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece prevederile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exercițiului vreunui drept sau al
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]