119,631 matches
-
iei asupra ta păcatele mele,/ sînteți gata Spaime, Lumini,/ ați repetat destul, solemne Coruri,/ nu v-ați pierdut răbdarea, Viermi ai pămîntului?// Cum stau într-adevăr lucrurile/ voi afla abia mîine, după lucrarea scrisă/ pe care-o va corecta însuși Profesorul Dumnezeu/ cu un foarte roșu creion în flăcări.// Deocamdată, doar Bach îmi mai suflă ceva,/ din ce s-a scăpat să-i dezvăluie Domnul/ la ultima lor Consultație./ Oricum, te las, prietene, îmi spune el,/ să te-ntinzi pe targa
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
trebui să-i lase indiferenți - învățământul și medicina. Dacă te uiți la structura salarială din România, chiar nu înțelegi de ce pesedeii nu se fac polițiști, magistrați, electricieni sau mineri. Pentru că una e să iei un cinci milioane și ceva ca profesor, patru spre cinci ca medic și douăzeci ca magistrat (nu mai pun la socoteală suplimentele și privilegiile de care se bucură polițiștii sau cei din armată, de la spitale cu circuit închis la case de odihnă și gratuități din cele trecute
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
mai pun la socoteală suplimentele și privilegiile de care se bucură polițiștii sau cei din armată, de la spitale cu circuit închis la case de odihnă și gratuități din cele trecute la rubrica ,secret de serviciu".) Și totuși, geme parlamentul de profesori universitari. Cineva din afară și-ar imagina că o instituție garnistiă cu atâta somități trebuie să producă legi pe care să se bată și experții de la U.E. Aiurea! De la agramatisme rușinoase la aberații de gândire, de la șmecherii în care citești
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
lăsată la coada grilei de salarizare pentru că exista presiunea minerilor, a securiștilor, a ofițerilor din armată și poliție care s-au pus imediat la dispoziția puterii neocomuniste. Mai apoi, când lucrurile au început să se așeze, ierarhia s-a păstrat. Profesorii universitari Constantinescu Emil și Petre Zoe, cele două (hai să nu zic nulități) unulasutăități politice, erau mai preocupate să-și croiască o imagine de lideri zonali decât de problemele fierbinți ale țării pe care un destin șchiop a făcut s-
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
să-i știm și, mai ales, trebuie să știe că noi îi știm. Dintre cei care dădeau note informative despre Ion Petrovici, în anii "60, cea mai harnică sursă, ascunsă sub numele de cod "Marcu Filip", era la rîndul lui profesor și fost ministru, lucra în sectorul cultelor și provenea din mediul teologic. Ionel Necula spune că există în dosar destule semne identitare pentru a fi recunoscut. Cronicarul, care era copil în epocă, nu-și poate da seama despre cine e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
murit cu ceva timp în urmă pot participa din nou la evenimentele prezentului. "- Eh, a venit vremea să o iau spre casă, îmi zic, și chiar atunci răsar toți; și Ucunuțu cu grătarul pentru chef, și tovarășul Gross, și domnul profesor Partenie, Ťia te uită, dom' profesor, ce surpriză!ť, zic și bătrînul dascăl de literatură veche nu-mi spune nimic, fumează țigară din țigară și aruncă chiștoacele peste tot, "nu se cade, dom' profesor". îi spun și dumnealui se apucă
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
pot participa din nou la evenimentele prezentului. "- Eh, a venit vremea să o iau spre casă, îmi zic, și chiar atunci răsar toți; și Ucunuțu cu grătarul pentru chef, și tovarășul Gross, și domnul profesor Partenie, Ťia te uită, dom' profesor, ce surpriză!ť, zic și bătrînul dascăl de literatură veche nu-mi spune nimic, fumează țigară din țigară și aruncă chiștoacele peste tot, "nu se cade, dom' profesor". îi spun și dumnealui se apucă, ascultător, să le strîngă unul cîte
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
chef, și tovarășul Gross, și domnul profesor Partenie, Ťia te uită, dom' profesor, ce surpriză!ť, zic și bătrînul dascăl de literatură veche nu-mi spune nimic, fumează țigară din țigară și aruncă chiștoacele peste tot, "nu se cade, dom' profesor". îi spun și dumnealui se apucă, ascultător, să le strîngă unul cîte unul" (p. 38). Ce altceva sînt însă acești morți veniți dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat care îi populează naratorului singurătatea de la Castelul Solitude dacă
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
ea ținea mult ca volumul de proze scurte să fie publicat. Pe prima pagină, editura DVA le adresează mulțumiri celor care au contribuit la apariția acestei ultime cărți a Aglajei Veteranyi: Werner Löcher-Lawrence, Jens Nielsen și Werner Morlang, un cunoscut profesor de literatură, critic și eseist elvețian, semnatarul postfeței. Acesta din urmă s-a aplecat cu afinitate electivă asupra scrierilor și vieții "acestei păsări a paradisului" cum a fost supranumită Aglaja încă de la apariția ei "fluturîndă" pe scena concursului literar de la
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
poporean care scrie precum vorbește, e o "conștiință cultă", așa că unele lucruri n-ar trebui luate "drept bune", iar altele nu sunt ceea ce par a fi. Un lector neavizat ar putea să aibă, fără mâna sigură și ochiul experimentat al profesorului, surprize. Nici n-am început bine să mă lămuresc cum stăm cu "semnificațiile profunde", cu tehnicile trompe l'oeil și cu autorul-model, când mă împiedic, în primele pagini, de următoarea frază: "Pentru demersul nostru considerăm că este deosebit de important să
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
reapar amintitele motive tematice, cu un special accent pus pe relația maestru-discipol. Elementul de noutate constă în situația dilematică a unuia dintre personajele din planul principal, prințul Calimachi, adus să opteze, ca discipol, între două modele aflate la antipozi. Unul, profesorul Martinetti, omul de lume și de succes, elegant, afabil, monden, primitor și îndatoritor, reprezintă diurnul. Iar celălalt, Jiquidi, bătrânul posac, singuratic și inospitalier, exercitând totuși o stranie fascinație, reprezintă nocturnul, închiderea în sine și retragerea din lume. Unul ar fi
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
Florentina Hojbotă Prin '87-'88, cînd era profesor de desen la Școala generală nr. 1 din Petrila, Ion Barbu (caricaturistul de azi) a făcut un cerc. Nu l-a desenat, ci i-a pus pe alții să deseneze; și nu orice, ci portrete ale unor personaje pe care
Cartea alb-negru a amintirilor colorate by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Journalistic/11427_a_12752]
-
happy few care au colorat gri-ul anilor '80 avînd ca model fotografii (mai vechi sau mai noi) alb-negru. Nici unul dintre cei treizeci și trei de cerchiști nu a devenit pictor, deși le-a plăcut acest joc de-a artistul propus de profesorul care îi asigura că ,nu există copil fără talent". Reacțiile provocate de expoziția de la Muzeul Literaturii din București au confirmat această încredere în copilărie, reconfirmată de premiul primit de curînd la Festivalul Internațional de Caricatură de la Ankara. Ceva din această
Cartea alb-negru a amintirilor colorate by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Journalistic/11427_a_12752]
-
Press a apărut lucrarea Albert Einstein: The Human Side. New Glimpses from his Archives, o remarcabilă selecție a unor mărturii (fragmente de scrisori, pagini de jurnal, scurte documente și interviuri) culese de Helen Dukas, secretara lui Einstein, și Banesh Hoffmann, profesor de matematică care a colaborat la cercetările care au condus la descoperirea teoriei relativității. Cu ocazia Anului Mondial al Fizicii, editura Einaudi din Torino a republicat traducerea italiană a cărții (Albert Einstein: Il lato umano. Spunti per un ritratto), însoțită
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
ș. a., a ctitorului de societăți, a academicianului și omului politic. Din această bogăție de aspecte ne oprim la câteva. Prima surpriză a biografiei este portretul tatălui, Radu Popescu (fiul, Constantin, se va numi Rădulescu pentru că, în timpul școlarității la Craiova, un profesor, excedat că avea prea mulți Popești în clasă, pe cel de la Butoiești l-a botezat Rădulescu, de la numele mic al tatălui), unul dintre cele mai vibrante elogii, făcut de Motru și implicit de cartea lui Schifirneț, tatălui, din câte cunoaște
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Motru a fost un european, un occidental. Europenismul operei sale, al orientărilor sale a fost recunoscut de o serie de filosofi și scriitori. Lucian Blaga punea, în 1923, orientarea culturală în stil european a generației tinere și în seama contribuției profesorului Motru. Mihai Ralea, în 1924, scria că Motru, prin ,pasiunea ideilor pentru idei", prin absența ,îndărătniciei osificate" și a ,dezorientării lipsită de credințe", este un ,gânditor occidental într-o țară de politică, de afaceri și arivism". D. D. Roșca vedea
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
și lovituri brutale), deși impostura "distinsă" și muzicală formează cu persoana lui un involuntar oximoron. A făcut - ca mulți alții de teapa lui - carieră ca om de afaceri și are frecvente apariții publice în calitate de PDG al Institutului de Consultanță Imobiliară, profesor de gestiune imobiliară, expert în domeniu, proprietar al unei luxoase reviste de arhitectură și decorațiuni interioare, ce mai, un VIP al tranziției din România. Cum s-a produs tranziția lui, de la oribila campanie de presă, dusă în anii '80 în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
scară industrială, ceva mai rău decît ignoranța" - afirmă Cătălin Avramescu. l Cristian Preda, decan al Facultății de Științe Politice, propune, pentru a cunoaște adevăratele rădăcini ale răului din învățămînt, o anchetă de amploare, cu un chestionar la care elevii și profesorii să răspundă anonim: "Ce învață și de unde învață o persoană aflată în sistemul educațional? în ce fel asimilează, reproduce, transmite și inovează școala o experiență socială? Ce loc ocupă familia în relația dintre individ și una din instituțiile-pivot ale societății
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
în relația dintre individ și una din instituțiile-pivot ale societății? Ce pondere au mediile de informare în formarea individuală? Cum sunt formate abilitățile sociale? Ce cariere deschide în mod direct școala, la fiecare nivel al său? Ce autoritate au astăzi profesorii? Răspunsurile la asemenea întrebări ar putea schița portretul semenilor noștri." O asemenea investigație ar trebui să excludă problema banilor, fiindcă se știe deja bine că învățămîntul e subfinanțat. l Pe următoarele trei pagini de revistă e transcrisă înregistrarea unei dezbateri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
numai câteva luni după ce, în urma asasinării lui I. G. Duca, fusese arestat, eliberat și din nou arestat, la 13 iunie 1934 contele von Schulenburg, ministrul german la București, comunica la Auswärtiges Arnt, cu mențiunea ,Urgent"1): ,Cunoscutul om politic român, profesorul Nae Ionescu, sosește la Berlin în jurul datei de 17 iunie, într-o vizită de 14 zile, spre a lua contact cu conducerea Germaniei de astăzi. Este un apropiat al grupărilor radicale de dreapta, dar în același timp și un om
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
dată știm ce-au discutat cei doi, mulțumită lui Clodius și anume din raportul său ,Confidențial", datat 5 februarie. Căci iată ce a consemnat interlocutorul diplomatului nostru 4): ,Unul dintre conducătorii Gărzii de Fier și confident al șefului acesteia Codreanu, profesorul Ionescu, pe care-l cunoșteam dinainte mi-a făcut astăzi o vizită și mi-a relatat câte ceva despre situația internă și externă a țării. Guvernul liberal de la București se mai poate menține doar pentru că nu-i încă rezolvată problema succesiunii
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
le ziceam la Berlin... Vorbeam cu un ministru al lor. I-am explicat cu de-amănuntul care sunt caracterele regimului hitlerist. M-a ascultat omul în tăcere și la urmă s-a ridicat în picioare și mi-a spus: domnule profesor, mă duc chiar astăzi la Führer să-i comunic că am stat de vorbă cu singurul om care a înțeles revoluția național-socialistă". Pentru ca după câteva luni, Constantin Giurescu să-i facă lui Nae Ionescu acest memorabil portret 7): ,Unul din
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
de toamnă, în septembrie 1938, de la Lacuri și mergeam pe șoseaua care răspunde la monumentul aviatorilor. La un moment dat simt că se oprește lângă mine, la marginea trotuarului, o mașină și o voce cunoscută mă întreabă: , Unde mergi, domnule profesor?" Mă uit: era Nae Ionescu; la răspunsul meu că mă duc în oraș, mă poftește în mașină. Era un Mercedes, o splendoare de mașină sport, deschisă, de două locuri, căptușită cu piele roșie, strălucind de frumusețe. ŤFrumoasă mașină - îi spun
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
tineretul, cu apetituri mari politice și de Ťjouisseurť". Și, într-adevăr, o știm bine astăzi - și prin prisma modului cum își construia discursul filozofic, reproducând uneori cuvânt cu cuvânt, fără însă a o mărturisi, textele din care se inspira, polivalentul profesor a fost unul din cele mai deconcertante personaje ale epocii. Este, însă, un aspect care transgresează obiectul acestor articole ce-și propun, mai ales, să evoce pelerinii sau aspiranții la pelerinajul berlinez descoperiți între scoarțele dosarelor din arhivele diplomatice germane
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
în cadrul societății burgheze"... ,satirizează moravurile marii burghezii afaceriste" etc. Sub o asemenea încărcătură, dacă nu venea anul 1989, apoi Jurnalul, numele lui Sebastian ar fi fost încet acoperit de praful înecăcios al propagandei ,comuniste". Despre relația sa cu Nae Ionescu, profesorul admirat o perioadă, de Sebastian, nu s-a vorbit mult timp. O carte comentată favorabil și de Z. Ornea, Mitul Nae Ionescu de George Voicu, scoate în lumină caracterul legionaroid al acestui ,formator de opinie". Jurnalul lui Sebastian a bulversat
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]