1,628 matches
-
neamului, am oprit intrarea oricărui străin. Persoanele care erau acceptate în organizație trebuiau să fie dintre cele mai onorabile, cu mijloace suficiente de existență (așa ca să-și poată permite sacrificii modeste de binefaceri), barbați neintrați adânc în politica militantă, cultivați, progresiști și pacifiști și în același timp conservatori în ceea ce privește familia și națiunea. Au existat în țară și alte formațiuni, unele de oarecare importanță, altele fără valoare. Se aflau și poate se mai află și loji zise Johanite, care funcționau în Ardeal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a avut loc la data convenită. Am fost antrenat în toate fazele acestei vizite și trebuie să recunosc că viclenia lui Ceaușescu l-a dominat, cel puțin aparent, pe reformatorul Gorbaciov, deși aveam impresia că liderul realist și cu tente progresiste nu era bătrânul de pe malurile Dâmboviței, ci mai tânărul și mai cultivatul oaspete din ograda Kremlinului. România acelor vremuri, trebuie să recunoaștem, trecea printr-o perioadă sinistră. După relativa prosperitate a anilor 1965-1977, cutremurul tragic din 4 martie 1977 declanșase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
doi. Trebuie să amintesc zvonurile care circulau imediat după consfătuire referitoare la "scandalul, cearta" dintre cele două perechi, despre afirmațiile lui Ceaușescu că România a făcut reforme încă din perioada lui Brejnev, că Gorbaciov ar trebui să-i recunoască gândirea progresistă și chiar să-l decoreze pentru pozițiile novatoare atât pe plan intern, cât și extern. Plecarea delegației sovietice spre Moscova a fost programată prima, iar convorbirile din salonul oficial al Aeroportului Otopeni au fost foarte scurte și deloc liniștitoare. Conform
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
fusese vorba de promovări, de trimiteri la posturi preferențiale etc. Judecata mea privind posibilitatea repetării succesului lui Nicolae Ceaușescu din 1968 îmi spunea că ar fi imposibilă, din cel puțin câteva condiții obiective: Uniunea Sovietică sub Gorbaciov promova idei mai progresiste decât ale închistatului sistem din România, aflat sub controlul unei femei agramate, rău-voitoare, disprețuită de adevăratele medii intelectuale ale țării; populația Bucureștiului și a întregii țări era dezamăgită de regimul draconic, întrucât sacrificiile, explicate de conducerea de partid ca fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
În presă, la conferințele ASTREI și În special În liceu se ducea lupta Între ideile trecutului și cele ale viitorului, prezentate În fraze cât mai ademenitoare. Unii colegi au aderat la noua ideologie și s-au Înscris În organizația “Tineretul progresist”. Deși eram foarte bun prieten cu promotorul acestor idei În liceu, colegul Buldea Remus Ilie și am purtat discuții Îndelungate asupra noilor idei, n-am cedat și am urmat ideologia În care am fost crescut. Până când? Până când rezistența a devenit
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Între studenții de la litere. Anul 1945/46 era primul an postbelic dominat de frământări politice intense. Cercul studențesc țărănist “Valea Târnavelor” și cel liberal, al brăilenilor, se Întreceau În a-și apropia studențimea și În același timp cooperau Împotriva mișcării progresist comuniste, care lupta din răsputeri să preia conducerea politică a țării. Ca urmaș a lui Axente Sever nu puteam fi decât În cercul țărănist și am participat la toate acțiunile vremii. Consider importante pentru prezentarea atmosferei politice a timpului, Însemnările
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Grigorescu etc. Aleile facultății s-au umplut de studenții care cereau eliberarea celor arestați. Ziua următoare, profesorul a fost pus În libertate și facultatea a reintrat În normalitatea vremii. În aceste condiții n-am putut accepta Înscrierea În organizația “Tineretul progresist”. Mi-a completat Însă o adeziune prietenul și fostul coleg Buldea Remus Ilie, activist În unul din sectoarele Capitalei. Când mia arătat-o colegul Boiciu I. și m-a invitat la ședință am rupt-o. Actul a constituit dovada situării
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
în țara noastră s-a pus în mod clar încă acum 100 de ani. * Revăzută după mai bine de un secol, concepția lui Anastasie Fătu cu privire la organizarea învățământului medical și farmaceutic, inclusiv învățământul medico-pedagogic, surprinde prin viziunea sa profund realistă, progresistă și actuală pentru epoca noastră. Personalitate de prestigiu, umanist în concepție, teoretician și organizator desăvârșit, Anastasie Fătu se situează printre întemeietorii Școlii românești de medicină. Opera lui, rezistând la examenul sever al timpului, implică o cercetare atentă, constituind, pentru generațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a întregit învățământul de specialitate promovat de acest profesor, care a fost unul din cei mai fervenți promotori ai ideilor sociale generoase, militant pentru echitate și progres social. A inițiat, de altfel, o serie de acțiuni concrete în acest spirit progresist: printre altele, o cantină și un cămin cultural pentru sătenii din Tazlău. Opera sa științifică include cercetări privind diverse aspecte de specialități dermato-sifiligrafice, alergologice, imunologice. Activitatea de medic și profesor nu poate fi desprinsă de aceea de scriitor. A fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
iar bărbatul cu animalul, cum de altfel arată și caracterul redox al țesuturilor. Deci cei doi alcătuiesc un fel de biocenoză. Să dau satisfacție și bărbaților: ea rezidă Într’o mai veche concluzie, aceea că planta e conservatoare, iar animalul progresist. Și, În spiritul negentropiei interne mai pregnante, oare nu cumva bărbatul e adevăratul sex frumos? Și sensibil? Dacă-mi permiteți o speculație, nu chiar gratuită, se vede că ecologia are un domeniu de lucru cu mult mai vast decât se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
50. ERMONA ZAHARIAN, Pedagogia românească interbelică, E.D.P., București, 1971; STANCIU STOIAN, Pedagogia română modernă și contemporană, E.D.P., București, 1976; ION GH. STANCIU, O istorie a pedagogiei universale și românești pînă la 1900, E.D.P., București, 1977. 51. CAROL GÖLLNER, Pedagogi germani progresiști din România. Curente și concepții, E.D.P., București, 1969. 52. Nu au fost incluse cursurile editate pe plan local. 18. Școala și pedagogia în confruntarea cu viitorul 1. Cf. GASTON BERGER, Omul modern și educația sa, E.D.P., București, 1972. 1 bis
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
rezervelor (izvorând din retragerea superputerilor după Războiul Rece și reticența țărilor donatoare de a se angaja să ofere ajutor regimurilor corupte). Dacă este ca NEPAD să aibă o semnificație pe termen mai lung, aceasta depinde de dispoziția națiunilor africane mai progresiste și deschise reformei de a cere sprijinul pe propriile merite, pentru a evita să se confrunte cu problema majorității națiunilor africane de a fi tratate cu la fel de multă suspiciune. Având în vedere tradiția în domeniul corupției și violenței a multor
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
adesea acțiunile pe baza ideologiilor contemporane liberaliste și naționaliste din Occident. În secolul al nouăsprezecelea, marile puteri au hotărît forma de guvernămînt, conducătorul și granițele majorității noilor state naționale balcanice. Cu toate acestea, deciziile lor, bazate adesea pe concepte politice progresiste , reflectau în general convingerile celei mai mari părți a liderilor din Balcani. În secolul al douăzecilea, programele politice socialiste și comuniste, trasate atît în Uniunea Sovietică cît și în Europa Occidentală, s-au bucurat de un sprijin similar în rîndul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fusese dusă cu asiduitate încă din secolul al optsprezecelea. Ca și înainte, era în interesul Rusiei să se asigure că amîndouă provinciile erau prospere și mulțumite. A fost deci depus un efort susținut pentru instituirea unui sistem politic practic și progresist. După semnarea convenției de la Akkerman, se formaseră comitete pentru elaborarea noilor regulamente administrative, dar nu s-a realizat prea mult în această direcție. Au fost numite acum două noi comitete alcătuite din cîte patru membri (doi aleși de divan, iar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de departe. Cei care făceau parte din acest grup crescuseră în atmosfera reformelor. Ei erau în general funcționari civili, scriitori, ofițeri din armată sau oameni de afaceri, educați și la curent cu evenimentele din restul lumii. Junii Turci îmbinau ideile progresiste cu un profund respect față de Islam și față de trecutul otoman. În ciuda faptului că erau dispuși să preia din Europa orice ar fi contribuit la întărirea statului lor, ei doreau să păstreze ceea ce credeau ei că este natura esențială a societății
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
obiectiv dobîndirea independenței sub conducerea propriilor lor lideri și nu a unor drepturi cetățenești egale într-un stat otoman reformat. Reformele Tanzimat mulțumiseră doar o mică parte a locuitorilor imperiului. Cei care își pierduseră fostele poziții erau profund revoltați; elementele progresiste ale opiniei publice musulmane doreau luarea unor măsuri mai radicale. Forțele conservatoare și liberale și-au dat mîna în mai 1876, organizînd împreună o revoltă care a dus la detronarea lui Abdul Aziz și la declanșarea unei alte crize majore
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
monarhiei era constituită de nemulțumirile țărănimii. Deși condițiile erau foarte diferite, în multe zone nici măcar reformele despoților luminați nu fuseseră puse în aplicare. Situația devenea din ce în ce mai nesatisfăcătoare atît din punctul de vedere al țăranului cît și din cel al elementelor progresiste din rîndul marilor proprietari funciari. Mai ales atitudinea țărănimii era fluctuantă. Exista o mai mică înclinație spre credința că Dumnezeu stabilise locul în viață al fiecărui individ și că oamenii trebuiau să-și îndeplinească menirea fără să crîcnească. Ca și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
afară. Cele mai bune instituții laice erau așa-numitele școli eleno-bulgare. Aici studenții învățau greaca, care avea avantajul de a fi o limbă comercială a zonei Mării Negre. Școlile grecești îi puneau pe elevii lor în contact și cu ideile politice progresiste ale Europei, în special cu liberalismul și cu naționalismul. Prima instituție pur bulgară de învățămînt superior a fost înființată în 1835 la Gabrovo. Ea a devenit un model pentru instituțiile similare din alte orașe, ca Triavna, Kazanlîk și Sofia, care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
model. Mai mult, reprezentanții ruși voiau să instituie o administrație care să servească drept punct de atracție pentru Rumelia Răsăriteană și să ducă în cele din urmă la unificare. Guvernul rus a acceptat ca atare înființarea unor instituții moderne și progresiste în Bulgaria, care erau mult mai înaintate decît chiar și cele existente în Rusia. Nu trebuie să uităm că Rusia era în perioada aceasta o autocrație și nu avea nici un fel de instituție națională reprezentativă. Trimisul rus, prințul A. M. Dondukov-Korsakov
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
birocratice centralizate. Scopul acestora era extinderea controlului serviciilor centrale ale statului asupra cetățenilor fără intermediul instituțiilor provinciale sau locale. Agenții guvernului central tratau deci direct cu individul. Guvernele din Balcani au adoptat acest sistem, deoarece acesta era considerat drept modern, progresist și totodată luminat. Reformele otomane ale Tanzimatului, sistemul Bach din Imperiul Habsburgic și administrația maghiară din 1848-1849 și de după 1867 erau toate bazate pe organizarea ținuturilor respective conform acestor principii. Rezultatele acestui proces, care sînt analizate mai amănunțit în volumul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de oreleuri, ștabi în pediatrie și susțin nu numai că: „amigdalele nu trebuie extrase din principiu”, din principiul că-s „prea mari”, ci că, mari sau mici, dacă nu-s foarte infectate, ele trebuie bine păstrate, fiindcă au un rol progresist în corpul nostru. Ele ne protejează, ele produc globule albe, care globule albe devorează microbii. Ele contribuie la formarea anticorpilor care se luptă cu virusul poliomielitei. Și - mergându-se pe linia reabilitării amigdalelor - se ajunge la ideea că „nimic nu
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
eșec. El voia să aducă dovada că vechii egipteni treceau Atlanticul în bărci de papirus. Eșecul lui dovedește - cel puțin pentru mine - că vechii egipteni nu puteau să treacă Atlanticul în bărci de papirus. E un eșec bun, necesar și progresist - așa cum ar fi fost și victoria sa. Fascinați de ideea că totul se poate, disprețuim nedrept și conformist demonstrațiile - fie ele și indirecte - în jurul a ceea ce nu se poate. Dar, în istoria omenirii, ceea ce nu se poate e, implicit, la fel de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
gândire a uneia din cele mai ilustre personalități politice ale lumii contemporane.“ („Concepția tovarășului Nicolae Ceaușescu privind misiunea literaturii și artei - o concepție profund novatoare, revoluționară, militantă“, Scînteia, 20 ianuarie 1984) „Tovarășul Nicolae Ceaușescu ne a integrat trecutul valoros și progresist în fluxul vieții noi, afirmându-se ca un magnific ctitor de țară și civilizație socialistă, într o vreme în care istoria, cu dialectica ei atât de complexă și de nuanțată, a așezat pe umerii unor ani și ai unor decenii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și rapace, iar farsa lozincilor «democratice» se mai jucase și în trecut, și nu mai avea șanse să înșele pe nimeni. La primele alegeri reacțiunea a fost înfrântă. Marea majoritate a sufragiilor a fost dată reprezentanților muncitorimii, țărănimii și intelectualității progresiste. Țara se rostea pentru sine și împotriva oligarhiei marilor proprietari, a trustmanilor și a cavalerilor de industrie, protejați de cercurile palatului.“ (Viața românească, decembrie 1972) „Am moștenit o țară frumoasă și bogată Și-i vom spori avutul și faima-i
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
virtute în virtute La înflorirea țării veghind neîntrerupt Alături de al nostru măreț stegar și scut Ce-aprinde noi luceferi pe vetrele știute.“ („Cânt de bucurie“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) BUDEANU Radu „Conducător strălucit al României socialiste, eminent lider al mișcării progresiste internaționale, prestigios demnitar al lumii contemporane, Nicolae Ceaușescu este, cum au afirmat adesea autorii biografiei sale politice, un om de excepție. Îndrăznesc să afirm că în conștiința noastră Nicolae Ceaușescu nu este doar o excepție superioară, ci o necesitate istorică
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]