1,633 matches
-
făcut datoria În spiritul onoarei legionare și al legilor țării, necomițând nici o Încălcare a acestora. Astfel, a câștigat și stima adversarilor politici. Cu toate acestea, va fi prigonit atât sub dictatura „conducătorului”, cât și, mai ales, sub satanica dictatură a proletariatului. A stat Întemnițat, sub regimul comunist, vreme de 7 ani, din 1948 până În 1955, la Ocnele Mari și la Aiud, Însă fără să fi fost vreodată condamnat. A fost torturat până la pierderea minților ca să recunoască neadevărul că ar fi ucis
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
avere pe baza căreia aș putea face un împrumut. Știți ce va să zică a trăi într-un oraș românesc cu o sumă ca aceasta, unde nu există nici un mijloc soțial pentru comfortul amploiatului mic. Aicea trebuie să fii sau în rândul proletariatului orășenesc, sau în rând cu oameni cari au și avere privată. în această privire sunt chiar Bucureștii mai de preferat. În vremea din urmă am mai căpătat și o aprindere la încheietura piciorului, care se vindică foarte încet și e
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
eu, au fost evrei, au lucrat ei contra patriei franceze? Toți cei care cugetă la binele de mâine al omenirii și văd peste prezentul îngust sunt calificați nepatrioți de către privilegiații prezentului. Eu sunt patriot român, însă în numele țărănimii și al proletariatului, alături de orice bun român care nu exploatează. Azi, în societatea burgheză, toți cei care gândesc ca mine, evrei sau creștini, fără deosebire, sunt trădători. Ce-s eu de vină că frecventez spiritele cu viziunea viitorului? Am sau n-am eu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
al vieții. Muncitorul modern este o amenințare continuă și prin aceasta un element politic de primă ordine. Cine mai crede că se poate construi o națiune, fără să fi rezolvat problema muncitorimii, se înșală amarnic sau este un reacționar inconștient. Proletariatul modern a căzut pradă unei sterile superstiții internaționale. Dezintegrarea din națiune este păcatul lui ideologic. Cum națiunile sânt forme constitutive ale vieții istorice, el nu-și poate realiza accesul la putere și primatul decât prin națiune. Internaționalist prin aspirații, el
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Dezintegrarea din națiune este păcatul lui ideologic. Cum națiunile sânt forme constitutive ale vieții istorice, el nu-și poate realiza accesul la putere și primatul decât prin națiune. Internaționalist prin aspirații, el nu se poate împlini totuși decât național. Integrarea proletariatului în națiune este una din cele mai grave probleme ale prezentului și viitorului. O națiune care nu poate realiza acest lucru este condamnată la conflicte fără ieșire. Visul unei colectivități universale, pe care-l mângâie muncitorimea din toate colțurile lumii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
având împotriva lui tot ce în istorie este dramă și irezolvabil. Muncitorimea, dacă nu poate fi integrată conștient într-o națiune, poate fi făcută să uite națiunea. Cum? Dîndu-i-se perfecte condițiuni de viață, aruncînd-o pe linia moartă a fericirii. Ofensiva proletariatului poate fi diminuată de acel ce nu iubește încordările și răsturnările devenirii, printr-o ireproșabilă asistență socială, printr-o solicitudine insistentă și prin eliminarea rațională a șomajului. Mizeria muncitorimii îi justifică voința de putere și îi dă un cinism al
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care va întoarce odată lumea pe dos. Țăranul, dacă nu este totdeauna reacționar, este, prin fire, antirevoluționar. Preferă comoditățile mizeriei dramatismului luptei revoluționare. Astfel se explică de ce, născut deodată cu istoria, a obținut mai puțin, în existența lui milenară, decât proletariatul într-un secol de luptă. Spiritul revoluționar determină răspântiile istorice. Fără revoluții, istoria este devenire inertă, fadoare și făgaș. Muncitorimea a creat o cultură a maselor, cu caractere noi și fizionomie proprie. În locul comunității organice, cristalizată substanțial, pe care ne-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
său, decât ethosul comunitar. Nu e mare lucru să trăiești în comunitate; căci nu te trăiește ea îndeajuns, nu te scutește ea de riscul propriei individualități? Grandorii naive a comunității i se opune monumentalul dramatic al societății moderne (oraș, industrialism, proletariat, mase). De modul în care România va ști să se descurce în aceste probleme depinde viitorul ei. Dacă le va refuza de dragul perfecțiunii mediocrității sale, atunci înseamnă că n-are nici o chemare printre națiunile moderne. Este un semn de deficiență
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a Rusiei; el trăiește însă un universalism ideologic, pe care va trebui să-l impună cu forța. Ce deosebire între un soldat care jură pe patrie, numai, și unul care se leagă prin jurământ să fie un pion al dezrobirii proletariatului din întreaga lume! Înainte vreme, vitejia era haiducie, haimanalâc romantic. Astăzi, vitejia fără o conștiință universală este o barbarie neinteresantă. Și acum vine rândul soldatului român. Cu ce e de vină bietul că România n-are nici un ideal, că dimensiunile
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dreptul înfiorătoare patima pe care a dezlănțuit-o creștinismul în începuturile sale. Primii creștini au urât mai mult lumea păgână decât au iubit împărăția cerurilor. Sau avalanșa de câinie declanșată de ideea luptei de clasă, în numele solidarității și a justiției! Proletariatul modern este un vulcan de ură, izbucnirile lui sânt tot atâtea trepte înspre putere. Ura este virtutea politică prin excelență. Cine susține contrariul uită că lumea s-a divizat în atâtea părți, nu mai pentru ca să nu dispară ura. Pluralismul este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
exprimă reacționar un lucru pe care marxiștii îl susțin revoluționar în teoria statului proletar. Statul (deși pentru marxiști nu există propriu-zis nici stat și nici națiune, ci numai societate) nu mai este suveranul și aristocrația - sau mai târziu burghezia -, ci proletariatul. În orice stat nu există un echilibru, ci o preponderență de forțe. Cine are această preponderență se identifică într-o măsură anumită cu statul. Națiunea cuprinde elemente mult mai complexe și mai diverse decât poate să le centreze și să
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
li s-au scos la iveală atrocitățile comise. De aceea admir curajul Adinei Câșlaru de a aminti suferințele Indurate În temnițele comuniste de Alexandru Tăcu și de cei care, asemenea lui, s-au opus, pe față, regimului de dictatură a proletariatului: generațiile de azi, care au șansa de a se naște, de a se forma, de a trăi Într-o relativă libertate trebuie să cunoască greșelile trecutului, pentru a nu le repeta și pentru a nu le suporta consecințele. N-aș
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ascuns nimic», zic, «cum să ascund ce-mi aparține? Mi-am luat Înapoi, din biblioteca școlii, cărțile mele, cumpărate pe banii mei și-ai nevesti-mi, din salariile noas’...» «Salariile!», mă Întrerupe Sapșa. «Banii storși din sângele narodului truditor, din sudoarea proletariatului, a clasei muncitoare! Scoate și predă puterii sovietice liberatoare toate cărțile burgheze!» « Cum așa, burgheze?», fac eu. «Doar și tu ai citit burghezele acelea - și nu te-ai Îmburghezit, din contra! Le-au citit și mama ta și surorile toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
vând jăndarilor, ca În balade? - Orișicâtuși... - Ei, orișicâtuși, minciuna... Încetează de a mai fi un neadevăr, dacă e menită să Întrețină speranța, să dea curaj... - Pe exact aceeași teorie se reazemă și comuniștii când Întrețin speranța Într-un paradis al proletariatului. - Ia lasă-mă cu comparații din astea! Și-apoi mai era și ploconul... - Ei te plăteau, trebuia să le dai ceva - fie și o minciună. Tata se supără cumplit. Nu pentru că nu-l cred - ci pentru că, la vârsta mea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de o aristocrație puțin numeroasă și de mai multe mii de strategi de înaltă clasă. Sub conducerea lor, cei 100 000 de membri ai ghildelor, salariați protejați și cu venituri destul de mari, fac să funcționeze atelierele. Sub conducerea lor trudește „proletariatul mării”, respectiv 50 000 de marinari supuși legilor unei necruțătoare piețe a muncii. Alături de ei sunt mulți alții, zilieri sau indivizii aflați în trecere, mercenari și curtezane, oameni ai Bisericii, artiști sau medici. Orașul se dotează cu o flotă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
În arhivele fundației, materialul orginal este tratat cu cea mai mare confidențialitate. Doar oameni de știință consacrați au dreptul de a consulta sutele de chestionare completate de-a lungul anilor - de către persoane aparținând nobilimii, clerului, armatei, dar și clasei mijlocii, proletariatului și cercurilor mai suspecte de criminali și, din punct de vedere politic, de la spectrul roșu până la cel maro, reprezentând toate minoritățile din țară. În prezent, Froehlich prelucrează materialul, planificând să ofere prima viziune cuprinzătoare a „esenței multicolore“ a omului În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ce v-a supărat Bibire? Ovidiu Genaru: Numele de Bibire ducea în cârcă un frate deținut politic l-au luat din liceu, dintr-a șaptea, cu pantaloni scurți și un tată exclus din PMR, vremuri grele, ani sălbateci moncher, dictatura proletariatului, cine-și mai amintește astăzi de ea? Nu pe mine m-a supărat Bibire, pe ei, așa că m-am pitit sub Genaru, să mi se piardă urma. Eram naiv, ale tinereții valuri. Am semnat poezioare luminoase și Codrin, un pseudonim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
umbrela „capitalismului” tipic dâmbovițean. În schimb, ar exista un proiect de refacere a bălților de odinioară, fiind redescoperit rolul lor benefic, pe care gimnazistul de acum 70-80 de ani îl știa din manualul de geografie. Un alt „obiectiv” al „puterii proletariatului” a fost creșterea cu orice preț a producției industriale. Consumul uriaș de materiale și energie, tratamentul discreționar al forței de muncă, prevalența factorului politic asupra legilor economiei (punerea carului înaintea boilor!) au atras, inevitabil, criza profundă și prăbușirea sistemului. Nici
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Filderman - Bacău sau Mociornița - București, te duceau ani de zile!), țigla Mondial se macină după prima ploaie, chiar dacă pe spate se ghicește vag elefantul „patentului” Muschong - Lugoj, „produs” aflat și azi pe case construite anterior instalării la București a „puterii proletariatului”. După eliminarea specialiștilor din ateliere și fabrici (pe criteriul luptei de clasă!) sunt aduse „cadre” cu „origine socială sănătoasă”, scoase din „facultăți muncitorești”, tot „la normă”, în maxim un an de studiu. Risipa de materiale, energie și forță de muncă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
interne” ale partidului comuniștilor din țările satelite erau pentru el o poveste oarecare. Pe de altă parte, „războiul clandestin” al blocului sovietic cu conducerea comunistă de la București are, uneori, repercusiuni nefaste în plan intern. Pentru a se demonstra că „dictatura proletariatului” este stăpână 121 pe situație și nu mai are nevoie de prezența armatei sovietice de ocupație, în 1958 a fost declanșat un nou val de arestări, în rândul unor posibili sau dovediți adversari politici, mai ales intelectuali, studenți, foști pușcăriași
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o optică tipic comunistă: demnitatea de stat, fie și obținută prin alegeri libere, este 135 asociată în continuare cu puterea discreționară și cu privilegiul. Ne amintim că pe vremea regimului Dej se aplica o regulă socotită normală de reprezentanții „puterii proletariatului”: dacă un „tovarăș” posesor de carnet roșu comitea o infracțiune, oricât de gravă, nu putea fi cercetat și judecat atâta vreme cât organizația de partid nu hotăra să-i retragă „calitatea de membru”. „Calitatea” îi conferea imunitate! „Organizația” putea aprecia, substituindu-se
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pus la dispoziție scrisorile primite de la Mihai Drăgan. La transcrierea textelor am adaptat, din mers, fără obișnuitele mențiuni, câteva ezitări ortografice, datorate nu atât unui lapsus calami, cât mai cu seamă tranziției la noile norme impuse de Academia supusă „puterii proletariatului”] Iași, 15-IX-955. Dragă Ioane, [...] În general ca să trăiești, să-ți dezvolți aptitudinile, să fii mulțumit de tine însuți mai tîrziu, trebuie să te lupți cu viața. Ne-am pus noi vreodată întrebarea ce-i viața omului pe pământ? Chiar să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
umbrela „capitalismului” tipic dâmbovițean. În schimb, ar exista un proiect de refacere a bălților de odinioară, fiind redescoperit rolul lor benefic, pe care gimnazistul de acum 70-80 de ani îl știa din manualul de geografie. Un alt „obiectiv” al „puterii proletariatului” a fost creșterea cu orice preț a producției industriale. Consumul uriaș de materiale și energie, tratamentul discreționar al forței de muncă, prevalența factorului politic asupra legilor economiei (punerea carului înaintea boilor!) au atras, inevitabil, criza profundă și prăbușirea sistemului. Nici
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Filderman - Bacău sau Mociornița - București, te duceau ani de zile!), țigla Mondial se macină după prima ploaie, chiar dacă pe spate se ghicește vag elefantul „patentului” Muschong - Lugoj, „produs” aflat și azi pe case construite anterior instalării la București a „puterii proletariatului”. După eliminarea specialiștilor din ateliere și fabrici (pe criteriul luptei de clasă!) sunt aduse „cadre” cu „origine socială sănătoasă”, scoase din „facultăți muncitorești”, tot „la normă”, în maxim un an de studiu. Risipa de materiale, energie și forță de muncă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
interne” ale partidului comuniștilor din țările satelite erau pentru el o poveste oarecare. Pe de altă parte, „războiul clandestin” al blocului sovietic cu conducerea comunistă de la București are, uneori, repercusiuni nefaste în plan intern. Pentru a se demonstra că „dictatura proletariatului” este stăpână 121 pe situație și nu mai are nevoie de prezența armatei sovietice de ocupație, în 1958 a fost declanșat un nou val de arestări, în rândul unor posibili sau dovediți adversari politici, mai ales intelectuali, studenți, foști pușcăriași
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]