4,641 matches
-
teoria tranziției hegemonice, precum și două perspective de orientare neo-marxistă: teoriile imperialiste și cele cu privire la comerțul internațional. Deși diverse teorii realiste diferă în predicții, exponenții acestora împărtășesc o serie de supoziții: Statele suverane se comportă rațional în vederea promovării securității, puterii și prosperității lor într-un sistem anarhic, caracterizat de lipsa unei autorități legitime supreme care să reglementeze dispute și să asigure aplicarea convențiilor încheiate între state; anarhia și incertitudinea cu privire la intențiile actuale și viitoare ale adversarilor îi determină pe liderii politici să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pot traduce prin schimbarea radicală de la strategii dependente (amenințări și riscuri anticipate) la strategii „cu consecințe pozitive”: Profitând de dinamismul intrinsec al noului mediu de securitate, războiul se declanșează în vederea creării condițiilor care pot duce la instaurarea păcii durabile, stabilității, prosperității, și nu pentru pregătirea răspunsului la amenințări specifice (Wass de Czege și Echevarria, 2001, pp. vii-viii). Principalele schimbări produse de revoluția în afaceri militare sunt reducerea forțelor terestre și navale de suprafață și sporirea celor aeriene, inclusiv rachete; mutația de la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a forțelor în teatre de război și victorii facile în fața adversarilor (Gibbon, 1995, pp. 3-68). Însă nu numai capabilitățile materiale asigurau preponderența detașată a Imperiului Roman. Atractivitatea sistemului și, prin urmare, dorința de a face parte din societatea superioară și prosperitatea materială a acesteia erau două elemente importante ale puterii „soft” exercitate de Imperiul Roman în raport cu cei care au fost supuși. Un alt aspect important al problematicii polarității îl constituie dezbaterea asupra distribuției puterii și stabilitatea sistemului internațional. În literatura de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pp. 52-55). Ibidem, pp. 58-61, 73. Pentru o discuție lărgită privind definirea puterilor majore și minore, vezi și Miroiu (2005, pp. 26-66). Aceste interese comune ale marilor puteri ale Concertului Europei erau definite de-a lungul a două linii directoare: prosperitatea națiunilor Europei și menținerea păcii în Europa. Vezi Armstrong (1993, p. 75). Ibidem. Securitatea colectivă este tratată pe larg într-un capitol ulterior. Articolul este inspirat de „Telegrama lungă” pe care George Kennan o trimisese (în februarie 1946) de la Moscova
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
comunicare, internalizarea necunoscutului (cercetare, incertitudine, risc) dinamism în toate acțiunile umane. Noua economie, apărută de 15 ani este în curs de propagare în întreaga lume, ea fiind definită ca o economie bazată pe cunoștințe și idei, în care factorul-cheie al prosperității și creării de locuri de muncă îl constituie gradul de implementare a ideilor, inovației și tehnologiei în toate sectoarele economiei. Succesul statelor în noua economie va fi asigurat de felul cum vor gestiona inovația tehnologică, valorifica spiritul antreprenorial concretizat în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
rețea cu corespondentele lor din străinătate, denumită „noua ordine transguvernamentală”. Țările pot refuza să ofere forță de muncă și infrastructură necesare pătrunderii CTN, dar aceasta poate însemna abandonarea propriului proces de dezvoltare. Nu există o altă cale de a atinge prosperitatea. Statele au mai mare nevoie de corporații decât invers.<footnote Bauman, Z., op. cit. footnote> Gestionarea procesului de globalizare și a efectelor lui presupune și gestionarea unui volum imens de informații. Trebuie creată capacitatea națională de a accesa, selecta, folosi detaliile
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
construiește un gard din sârmă ghimpată în lungime de 2.800 km la granița cu Bangladesh. India este apreciată și ca țara cu cea mai largă democrație și poate avea, de pe această poziție, un rol important în Asia, contribuind la prosperitatea și securitatea regională, reducând prioritar riscul conflictelor cu vecinii. Abordarea procesului de globalizare economică ia în seamă încheierea de alianțe, legături de cooperare cu țări de aceeași mărime ca India, care să dea garanția unui flux constant de bunuri, servicii
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
dezvoltarea economiei globale. Piețele financiare globale sunt purtătoare de avantaje, dar și de slăbiciuni care apar la nivelul fiecărei țări, debitoare sau creditoare. Aspectele teoretice ale efectului liberalizării piețelor financiare la nivel mondial, respectiv înțelegerea factorilor care fac diferența dintre prosperitate și sărăcie sunt încă teme de dezbatere între specialiști. Fluxul creditelor. Ansamblul relațiilor și mecanismelor prin care se realizează transferul fondurilor (banilor) de la cei care au surplus de capital (investitori) către cei care au nevoie de capital, transfer înlocuit de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
transferă din țările dezvoltate; statele-națiune au loc secund în relația cu instituțiile creditoare, forța financiară a unor asemenea instituții fiind covârșitoare față de bugetele naționale; sunt relativ puține exemple de state în curs de dezvoltare care au reușit să „decoleze” către prosperitate, propulsate de capitalul străin. 4.2. Mobilitatea capitalului și investițiile străine directe Dintre diferitele forme sub care se manifestă circulația capitalului se va insista în cele ce urmează asupra investițiilor și creditelor, iar din categoria investițiilor numai asupra celor directe
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
din România și Asociația pentru Progresul Satului Românesc au propus reconsiderarea economiei rurale din zonele de deal și munte (șase milioane de locuitori) pentru consolidarea acestei economii de subzistență și crearea condițiilor ca această economie, în perspectivă, să evolueze către prosperitate, valorificând nu numai terenul agricol, dar și activitățile nonagricole care ar urma să se dezvolte masiv în noile parcuri agroindustriale și sprijinite financiar de noile bănci comunale de credit agricol care urmează a lua ființă în fiecare comună. Proliferarea IMM
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
toate aceste definiții de mai sus, putem desprinde două părți ale obiectului PIO: studiul comportamentului, gândurilor și sentimentelor oamenilor, pe măsură ce aceștia se adaptează la oamenii și obiectele din jurul lor, întâlnite la locul de muncă; utilizarea acestor informații în scopul creșterii prosperității economice și psihologice a tuturor angajaților - bărbați și femei, albi și negri, muncitori sau manageri etc. Părțile acestei definiții scot în relief dihotomia dintre știința PIO - care urmărește stabilirea unor relații și identificarea unor cauze prin intermediul activității de cercetare - și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
În urma unor greve s-a instituit chiar și o Comisie a Camerei Reprezentanților în vederea investigării sistemului taylorist. Taylor, artizanul a ceea ce este cunoscut ca fiind „management științific” spunea (Pugh, Hickson, 1994): „Obiectul principal al managementului trebuie să fie asigurarea maximei prosperități pentru patron, împreună cu maxima prosperitate pentru salariat. Pentru patron, maxima prosperitate nu înseamnă neapărat profituri mai mari pe termen scurt, ci dezvoltarea tuturor aspectelor care îi asigură întreprinderii o prosperitate permanentă. Pentru salariați, prosperitatea maximă nu înseamnă doar salarii mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
instituit chiar și o Comisie a Camerei Reprezentanților în vederea investigării sistemului taylorist. Taylor, artizanul a ceea ce este cunoscut ca fiind „management științific” spunea (Pugh, Hickson, 1994): „Obiectul principal al managementului trebuie să fie asigurarea maximei prosperități pentru patron, împreună cu maxima prosperitate pentru salariat. Pentru patron, maxima prosperitate nu înseamnă neapărat profituri mai mari pe termen scurt, ci dezvoltarea tuturor aspectelor care îi asigură întreprinderii o prosperitate permanentă. Pentru salariați, prosperitatea maximă nu înseamnă doar salarii mai mari imediate, ci și dezvoltarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Camerei Reprezentanților în vederea investigării sistemului taylorist. Taylor, artizanul a ceea ce este cunoscut ca fiind „management științific” spunea (Pugh, Hickson, 1994): „Obiectul principal al managementului trebuie să fie asigurarea maximei prosperități pentru patron, împreună cu maxima prosperitate pentru salariat. Pentru patron, maxima prosperitate nu înseamnă neapărat profituri mai mari pe termen scurt, ci dezvoltarea tuturor aspectelor care îi asigură întreprinderii o prosperitate permanentă. Pentru salariați, prosperitatea maximă nu înseamnă doar salarii mai mari imediate, ci și dezvoltarea capacității lor pentru a avea realizări
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1994): „Obiectul principal al managementului trebuie să fie asigurarea maximei prosperități pentru patron, împreună cu maxima prosperitate pentru salariat. Pentru patron, maxima prosperitate nu înseamnă neapărat profituri mai mari pe termen scurt, ci dezvoltarea tuturor aspectelor care îi asigură întreprinderii o prosperitate permanentă. Pentru salariați, prosperitatea maximă nu înseamnă doar salarii mai mari imediate, ci și dezvoltarea capacității lor pentru a avea realizări mai valoroase, la nivelul maxim la care sunt calificați”. Interdependența reciprocă dintre conducere și salariați, precum și necesitatea de a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
managementului trebuie să fie asigurarea maximei prosperități pentru patron, împreună cu maxima prosperitate pentru salariat. Pentru patron, maxima prosperitate nu înseamnă neapărat profituri mai mari pe termen scurt, ci dezvoltarea tuturor aspectelor care îi asigură întreprinderii o prosperitate permanentă. Pentru salariați, prosperitatea maximă nu înseamnă doar salarii mai mari imediate, ci și dezvoltarea capacității lor pentru a avea realizări mai valoroase, la nivelul maxim la care sunt calificați”. Interdependența reciprocă dintre conducere și salariați, precum și necesitatea de a munci împreună în scopul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
salarii mai mari imediate, ci și dezvoltarea capacității lor pentru a avea realizări mai valoroase, la nivelul maxim la care sunt calificați”. Interdependența reciprocă dintre conducere și salariați, precum și necesitatea de a munci împreună în scopul atingerii obiectivului comun al prosperității crescute pentru toți cei implicați, i s-a părut evidentă lui Taylor. Continuând logica raționamentului lui Taylor, acesta a evidențiat două probleme, sugerate de întrebarea: De ce există atât de mult antagonism și ineficiență? Răspunsul dat de Taylor este focalizat pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în vechiul sistem de conducere. Această combinare care constituie organizarea științifică poate fi astfel rezumată: știință în loc de empirism; armonie în loc de discordie; cooperare în loc de individualism; randament maxim în loc de producție scăzută; formarea fiecărui om, pentru a-l determina să obțină randament și prosperitate maximă” (Zlate, 2001, citat după ediția franceză, Dunod, Paris, 1929, pp. 113 - 114) Adesea, ideile lui Taylor au fost greșit înțelese, ratându-se șansa „revoluției mintale”. Metodele lui au fost preluate de mulți specialiști printre care Gantt, Frank, Lilian Gilbreth
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
viața organizației: Funcția de a unifica activitățile organizației - comunicarea este modalitatea prin care oamenii sunt uniți într-o organizație pentru a atinge un țel comun. Scopul comunicării într-o organizație este să ducă la schimbări, să influențeze acțiunile ce asigură prosperitatea organizației. Funcția de integrare managerială - comunicarea este vitală pentru funcționarea internă a organizației pentru că aceasta integrează funcțiile manageriale. Comunicarea leagă, de asemenea, organizația de mediul său exterior. 11. 3.2 Direcția comunicării Comunicarea poate fi verticală (ascendentă - descendentă), orizontală sau
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Ar trebui să scăpăm de „aflatul în treabă” dacă e să folosim expresia celebră a lui Petre Țuțea sau de la fel de cunoscuta „Cooperativă - munca în zadar”! Urmează, mitul îmbogățirii pe seama altora: Din păcate majoritatea românilor cred că îmbogățirea și prosperitatea sunt posibile doar apelând la mijloace necinstite: fraudă, evaziune fiscală, relații, abuz de putere, conflict de interese, concurență neloială. Recunoaștem expresiile „a trage o țeapă” sau „a da un tun” sugerându-ne calea sigură de a face bani mulți și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
termenul peiorativ de banausia, până la romanticii germani care-și băteau joc de „filistini” și până la sila față de „burghezi” și familiști a esteților fin de siècle, „idealiștii” și-au luat revanșa asupra celor al căror țel e „reușita în viață”, adică prosperitatea materială. Revanșă de altminteri tot „ideală”, constând în sentimentul, mai mult, ori mai puțin manifest, al superiorității și apartenenței la o elită, la o, „aristocrație a spiritului”. Sincer vorbind, această elită nu-mi inspiră nici simpatie, nici admirație. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
la un cunoscut reflex al istoriei politice, acela de a se Încredința șirului de biografii la „nivel Înalt”. Titlurile celor 8 capitole ale cărții se grupează În jurul cîtorva poli explicativi: tragedia (războiul), mitul (indigenizarea comunismului În anii ’50-’60), iluzia (prosperitatea anilor ’70), utopia (drepturile obținute de Solidaritatea) și agonia (anii ’80). Se confirmă, astfel, tradiția demascării regimurilor comuniste est-europene ca fază incipientă a investigării lor. Autorul se aliniază deci, necondiționat, axiomei potrivit căreia irealismul sistemului comunist a provocat distrugeri uriașe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a unei experiențe de calvar, recuperatoare, justificativă, manipulatoare, evaluatoare și apreciativă. Se cuvine să observăm cum acționează bine cunoscutul mecanism de tipul „vîrsta de aur” În cuprinsul volumului. Trecutul apropiat este evocat cu nostalgie ca simbol al unei epoci de prosperitate În opoziție cu prezentul dificil și viitorul incert. Lipsurile, inflația, grijile cotidiene Își fac simțită prezența În discurs. Intervievații balansează adesea cu ușurință Între trecut și prezent, proiectînd asupra primului o aureolă idealizată. Memoria se dovedește reversibilă, cu infidelitățile ei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acestea, un paragraf Încearcă stîngaci să rezolve situația printr-o explicație contrafăcută: „În alte țări, locuințele ieftine constituiau o arie de interes semnificativă... În eforturile lor de a eradica răul social și fizic din societate. Dar În România, o relativă prosperitate [?] a făcut ca programele de locuințe ieftine să aibe o importanță minoră și un impact arhitectural limitat” (p. 108). O asemenea explicație ignoră În mod evident toată literatura de specialitate a perioadei 1920-1940. E adevărat că puține locuințe ieftine sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
circulația mai bună a aerului, a apei și expunerea mai mare la soare reduceau riscul de epidemii, facilitând În același timp deplasarea bunurilor și a lucrătorilor (aceștia având, la rândul lor, o stare de sănătate mai bună) și contribuind la prosperitatea economică a orașului. Logica utilitaristă a sporirii productivității forței de muncă și reușita comercială mergeau mână În mână cu interesele strategice și cele legate de sănătatea publică. Dar decisive au fost și gusturile politico-estetice ale forței motrice ce a susținut
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]