8,847 matches
-
cei pudici, există și muzică: ea poate fi ascultată cel mai decent, din foyer... Unul dintre regizorii de film ai noului val german făcea o constatare cvasi amuzantă : „Lucrul cel mai Îngrozitor e să privești găinile În ochi. Te fixează prostia. Moartea și prostia”. Păi atunci, ce sentiment trebuiau să-ți inducă momentele În care-i priveai În ochi pe Torquemada, Stalin, ori Ceaușescu?! Găinile-s ...Îngeri (doar și ele au aripi!), pe lîngă marii călăi ai omenirii !... Am cunoscut, acum
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și muzică: ea poate fi ascultată cel mai decent, din foyer... Unul dintre regizorii de film ai noului val german făcea o constatare cvasi amuzantă : „Lucrul cel mai Îngrozitor e să privești găinile În ochi. Te fixează prostia. Moartea și prostia”. Păi atunci, ce sentiment trebuiau să-ți inducă momentele În care-i priveai În ochi pe Torquemada, Stalin, ori Ceaușescu?! Găinile-s ...Îngeri (doar și ele au aripi!), pe lîngă marii călăi ai omenirii !... Am cunoscut, acum două decenii, un
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ocupîndu-se de Caragiale, afirmă că D-ale... e, În primul rînd , „un joc de măști al relațiilor extraconjugale”; care extraconjugale? Nimeni nu e căsătorit, În comedie! N-aș fi de acord nici cu inserarea citatului din N. Manolescu, după care „ prostia, lenea, ipocrizia, demagogia politică și viciul sunt Însușiri ale aces tei lumi istorice” ( prezentul demonstrîndu ne că sunt, În aceeași măsură, și Însușiri ale lumii noastre treimiiste!) ; naș fi de acord nici cu citatul din Marian Popa, după care „ Venturiano
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ca să joace, pentru a 700-a oară, spectacolul Comedie cu olteni (textul lui Gheorghe Vlad). Pe vremea aceea bădia era oleacă mai lucid, și mai discuta și despre teatru, nu numai despre femei. Era indignat actorul că lumea „vine-n prostie la comedioara lui Vlad! Și orice-am face noi pe scenă, le place! Culmea, din text nu a mai rămas nici 50%, din timida regie - nici atît, dar publicul vine la Comedie cu olteni cum nu vine la Măsură pentru
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
este concisă, În schimb scripturile sunt mai numeroase. Se prospectează teritorii mereu... nedesțelenite (Commedia..., teatrul de animație), se umplu goluri repertoriale pentru adulți, studenți și copii ( Șiretlicurile pasiunii, după Scaliggeri Camillo, Bruni Domenico, Verucci Virgilio ; Bubico, Dl.Goe, Dea...Caragiale, Prostia omenească, Capra cu trei iezi, Micul prinț - aici nu mai e cazul, desigur, să citez autorii de la care s-a pornit). Ruxandra Bucescu se ocupă, cu seriozitatea și alonja intelectuală care o caracterizează, de specificul genului abordat, dar și de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
pentru care trudea suplimentar, meritau efortul - mama și sora sa. Cu multă sugestivitate descrie Troyat băcănia În care era obligat să servească micul Antoșa , prăvălie imundă În care copilul era „spectatorul privilegiat al mize riei, al urîțeniei, al lenei și prostiei”. Și cît de ...dickensian este portretul tatălui :” În mod curios, În cazul lui Pavel Egorîci, credința foarte mare Îi accentua Înclinația spre tirania domestică.[...] În sufletul lui Anton, coșmarul băcă niei era Însoțit de coșmarul bisericii. Îi obliga pe fiii
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
se produce. Adrian a fost, este și va fi pururea fratele meu mai mare. Pare un ditamai truismul. Hm! Când vine însă, dincolo de anumite inconveniente, toate necazurile și problemele tind să-și găsească o rezolvare. Adică nu că tind, vorbesc prostii, își găsesc matematic o soluție. Să exemplific. Ai o belea la o instalație sanitară din casă. Să zicem, da? Pentru mine ăsta e un model tipic de dezastru. Umbli câteva zile în căutarea unui meseriaș priceput. La recomandările călduroase ale
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Sosește din partea cealaltă a orașului, deoarece mare noroc ai avut! tocmai acolo a găsit cele trebuincioase. E asudat și, în consecință, tare însetat. N-ai și matale o bere, ceva? Păi, n-ai. Dar ai un suc, o apă minerală... "Prostii! Ce dracu', doar suntem oameni mari!" Te repezi să iei o bere. Ia și mata una la două kile, că ieși mai ieftin, bre!", spune el grijuliu și prietenos. Încă de la primul pahar îți face favoarea și trece de la "mata
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
rahat care, în general, nu folosesc nimănui la nimic, dar dovedesc cât ești de activ. Eram gata? Îi zic că mda, mai am un pic la el. Vrea să-l vadă, să știe la ce stadiu am ajuns și alte prostii. Am oftat aproape fără voie. Trebuia să ies de pe bridge și să caut cârnățenia aia de text. Scrisesem douăzeci și ceva de pagini la el. Norocul meu! I-l arăt pe ecran. "Da' pentru domnu' Dan C. Mihăilescu nu s-
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
depusă pe fundul unei bălți de rântaș, acum ar fi sforăit cu alea trei bărbii ale lui sprijinite-n în piept și nu mi-ar fi făcut mie curent prin birou. Al dracului ghinion! Credeam că după ce o să-i dau prostia aia de proiect o să se care naibii și o să mă lase-n pace. Dar ți-ai găsit! Era pornit rău. M-a rășpăluit pe sinapse o jumătate de ceas. Ce-am vrut să spun cu aia, ce-am vrut să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ei șefă, altminteri bună prietenă cu domnul profesor Cuzbășan. Am schimbat câteva vorbe și, când să ne despărțim, scoate un disc. Părea cumva încurcată. Dă din umeri în chip de scuză și zice: "Poate că o să ți se pară o prostie, dar uite o chestie care, dincolo de o grămadă de naivități și pompoane, are și câteva lucruri interesante..." "E un filmuleț cu ceaiuri miraculoase și decocturi eliberatoare?", nu pot să mă abțin și-mi dau în petic. Nu, nu!", surâde tipa
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
îmi scoteau pe nas punctele alea de expert, cu comentarii care mai de care mai acide. Am plecat ofticat la maximum. Ajuns acasă, parcă îmi sărise și somnul. Am găsit pe birou filmul Milenei și mi l-am pus. O prostie! Un fel de documentar artisticoid cu tot soiul de indivizi cu figuri d-alea zâmbărețe, plesnind de mulțumire de sine și generozitate. Cică Universul însuși, dacă știi să-i intri cumva pe sub piele cu o atitudine pozitivă, se pune în
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Lasă, fă, calu' lu' tac-tu! Treaba e se fasem noi acuma?", zice cu un zâmbet insinuant bărbatul, plesnind-o ușor, cu vădită plăcere, peste fundul lat. "Bă, Vijulie, da' să dea dreacu' dă nu-ți șade mintea numa' la prostii, chiar și când e situații de-ăștia mai speciale." "Că sie nu si-o sta!", o ironizează băiatu'. "Mai e și alte lucruri importante în viață", afirmă demn madam Cateluța. Stai la un loc! Dăloc nu te gândești și tu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ochi îi licărește o undă elocventă de zeflemea: "Zău, fă? Făsea minuni? Se fel de minuni?". Era bună dă sănătate, dă spor în casă, dă..., dă multe, ce știi tu, păcătos cum ești? Uite, și acuma pui pariu că numai prostii și măgării îți umblă prin creierii ăia ai tăi. Madam Ivenița mi-a povestit dă mai multe cazuri care a auzit ea dă la oameni." " Si câstigase vreunu' dân oamenii ăia la loto?", face icnind a râs cetățeanul. "Nu, bă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
că unele, cum e Orbitoru', trec lejereanu de mia de pagini", face cu dispreț Nicoleta. "Hai, fată, explică-mi, nu mă mai fierbe!" E un pic mai complicat, da' uite: există pe net niște bloguri ale unora care citesc în prostie și-și dau cu părerea despre lecturile lor. E acolo o gagică, una tare de tot, Terorista, care să dea dracu' de nu citește și cinci romane pe săptămână și după aia le mai face și critica, cum s-ar
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de Cristal. Știi? Adică, dom'ne, eu nu numai că-s manager beton sau project-adviser de megasucces, da' sunt și băiat fin, care am cultura uite ici-șa, la degetu' mic. Venim în sprijinu' cititorilor noștri care n-au timp de prostii. Da', vezi tu, prostiile astea dau bine la imagine. Uneori, în anumite momente, treaba asta poate să valoreze mai ceva decât o diplomă. Cum zicea un franțuz: dicționar de idei de-a gata. Franțuzu' o spunea la 'șto, că și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
dom'ne, eu nu numai că-s manager beton sau project-adviser de megasucces, da' sunt și băiat fin, care am cultura uite ici-șa, la degetu' mic. Venim în sprijinu' cititorilor noștri care n-au timp de prostii. Da', vezi tu, prostiile astea dau bine la imagine. Uneori, în anumite momente, treaba asta poate să valoreze mai ceva decât o diplomă. Cum zicea un franțuz: dicționar de idei de-a gata. Franțuzu' o spunea la 'șto, că și omu' era tot intelectual
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
putea contesta exactitatea traducerii mele. Mai ales dacă vor fi români, n-am nicio îndoială. În sprijinul meu țin să le reamintesc de pe acum că orice limbă e un organism viu (a nu se gândi, vorba lui tanti Cateluța, la prostii), un organism care evoluează în timp. Numărul de generații de libărci ce se vor succeda din acest moment până la epocala traducere din viitor, chiar dacă se va produce peste un secol, va fi de sute de ori mai mare decât al
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
al lor gândăcesc. Nucleul despre care vorbeam l-am format ad hoc, chiar în timpul festinului asigurat de covrigul uitat de mine vineri în sertar. Modestia cum ar spune simpatizanții mei sau faptul că sunt zăpăcit și uituc, ținând minte toate prostiile, numai ce e important nu cum ar zice detractorii mei, au făcut ca să nu consemnez acest discurs... ăăă..., ei, nu chiar epocal, dar, oricum, remarcabil. Cu atât mai mult cu cât mă cam aprinsesem și în minte aveam imaginea flăcării
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Doamne, băbăciunea asta simt că mă scoate din minți! Ei, las' c-o să ți-o plătesc eu ție, măgăriță bătrână! Hoașcă perversă și coclită-n mizerii ce ești! Îmi dau, cât de cât, seama că sunt pe cale să fac cine știe ce prostie. O înjur în gândăcește cu pasiune, deși lexicul lor nu-i nici pe departe atât de bogat și îndesit-buruienos precum cel neaoș, românesc. Cu toate acestea, nu simt că m-aș răcori cine știe ce. Deci până una-alta, nicio veste în privința
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pe jumătate amar, pe jumătate malițios: Da... Că Matilda e ruptă-n două de atâta muncă. Numai ea știe cât stă cu ochii în calculator la Solitaire și bilele alea, plus cât dă din clanță la bârfă și la alte prostii. Halal servici'! Și nu obosește din gura aia nici când ajunge acasă... Ehe!", oftează el. Apoi se ridică și, cu ochii pe geam, privind în zare, deși la nici cinci metri în față se înalță un ditamai calcanul cenușiu, începe
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
că am trecut pe la el, dar n-am vrut să-l deranjez, iar modalitatea mea de a acționa o s-o pună pe seama delicateții mele native ori a modului meu aiurit de a fi și de a deranja omul pentru toate prostiile din lume, dar pentru chestiunile importante nu. Tata, care mă cunoaște de atâta amar de timp, le va îmbina într-un mod fericit pe amândouă. Cât despre ceilalți contemporani ai mei... Ce să faci? Așa se formează opiniile pro sau
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ai voștri aici și-i pregătiți să intre în acțiune în orice moment. O să trebuiască să exersăm în scurt timp niște chestii noi..." "Pe toți, pe toți?", întreabă unul dintre cei vizați. "Pe toți, pe toți! Lăsați halitul, lăsați alte prostii că altfel, de mâine, o să fiți morți. M-ați înțeles?" "Am înțeles, șefu'!". "Bă, gândacilor!", intervine autoritar Dorinel. "Bă, dacă Șefu' zice să faceți cutare sau cutare treabă, așa faceți, bă! Nu-mi vii tu să-l întrebi pă Șefu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
machidoni?" Nu una, frate, două!", spuse cu ochi sclipitori Tăsică. "Ăia nici n-a apucat parohu' să dășchiză gura, că ei a și sărit cu banu'. Cinci sute dă euroi, soto!" "Hai, să-nlemnești! Pă bune, nene?" Păi, io vorbesc prostii!?", se dădu jignit amicul. Cinci sute în hârtii d-alea verzile. Noi-nouțe, cred că le avea și la serie. Și după aia face: "Părinte, dacă mai trebuie ceva, mai vorbim după slujbă". Da' părintele, uns, nene, a zâmbit așa, cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
vază oamenii ăia dă p-acolo așa. Ia-ți dân partea mea dă bani un Napoleon și 'aidi-ncoa." "Bine, bre, așa fac. Da', auzi?" "Ă!" "N-o deranjez pă soția lu' matale?" "Ete, chilu lu' Zambilica, o deranjezi! Lasă, bă, prostiile și vino-încoace!" "Cum zici matale. Hai, că urc sus imediat." "Stai așa, nu închidea!", făcu repede Vasile. "Spune, tată, că n-am închis." "Vergile, zi-i lu' Costi să-mi dea două speciale pentru mine, că a mea a luat
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]