3,325 matches
-
și prostituarea rostirii în cazul sofiștilor, Platon a preferat dialogul ca gen literar capabil să reproducă protocoalele ascunse ale gândirii. Toată maieutica și efortul anamnezei depindeau de buna însușire a regulilor dialogului, practicat ca joc al diferențelor într-o intimă proximitate față de Zeu ori daimon. Nu doar tăcere mistică, dar nici retorică incontinentă, dialogul conduce rațiunea spre Unul indivizibil aflat la o infinită distanță de împrăștierea naivă și nativă a „înțelepciunii” populare. Descoperirea centrului presupune deci efortul concentrării. Fără disciplina atenției
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a regândi noțiunile teologice de „ipostas universal” sau „conștiință catolică”. Orice fragment al istoriei ne poate aduce în fața revelației solidarității eshatologice a întregii firi umane. Curajul de a asuma personal suferința celor lipsiți de memorie colectivă pune arheologia istorică în proximitatea veșniciei. Revelațiile fenomenologieitc "Revelațiile fenomenologiei" ...une apparition purement de soi et à partir de soi... Jean-Luc Marion Paradoxul paradoxurilortc "Paradoxul paradoxurilor" Sunt puțini gânditorii contemporani care au relansat tema gândirii faptului religios în orizontul unei reflecții fundamentale 1. A tematiza
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
omul nu are nimic mai mult decât dobitocul. Și totul este deșertăciune!” (Ecleziastul 3, 19) Această constatare dă naștere experienței plictisului fundamental; dezgustul de viață circumscrie deci reflexele perversei mândrii. Este vorba despre un plictis numit legiune și aflat în proximitatea rebeliunii. Violența repulsiei exprimă refuzul resemnării în fața morții, perceput ca ultim vrăjmaș al omului. Dezgustul încercat față de trecutul rătăcirii proprii e deja urma unei căutări. Dezamăgirile sunt nota de plată a celui care, cu ușurătate ori cu împotrivire (ca în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
important pentru imunitatea organismului, ajutându-ne să luptăm cu infecțiile. Dacă timusul nu funcționează normal, organismul este foarte expus îmbolnăvirilor, mai ales în prima perioadă a vieții. Pentru a găsi punctele reflexe ale timusului trebuie să stimulăm zona aflată în proximitatea zonei tiroidei, aflată tot la baza degetului mare. De asemenea, acționați asupra părții interioare a arătătorului, lângă zona reflexă a plămânilor. Punctul reflex al timusului este localizat într-o zonă care beneficiază oricum de stimulare reflexogenă. Nu trebuie să ne
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Nu e greu de înțeles de ce scriitorul nu se poate sustrage tentației de a-l nemuri sub numele Esmeralda. El readucea acțiunea sub propriile priviri, dintr-un Los Angeles isteric și incontrolabil, mizând pe forța artistică a reflectării inspirate de proximitatea plină de sugestii a orașului. De data aceasta, nu mai e vorba de componentele sordide, abjecte ale realismului, ci de un tronson idilic până la naivitate: Locul are o climă pe cinste. Trebuie să treci printr-o iarnă englezească pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
vorba de un anumit imobilism, lipsa capacității de adaptare, nevoia de repere stabile. Aceasta face ca orice soluții de transferare a acestor tineri pe alte meleaguri să aibă puține sorți de reușită. Mai degrabă, pot avea succes soluțiile găsite în proximitate, pe plan local. Sub aspectul deprinderilor dobândite, studiul a pus în evidentă că acești tineri posedă deprinderea de a manevra banii, de a vinde sau de a cumpăra. Ei au, încă din instituție, experiența schimburilor de obiecte, a vânzărilor și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au trăit o experiență de stres identică. Afilierea spontană este la îndemâna oricui, în orice moment, cu condiția ca în anturajul persoanei în dificultate să se găsească, evident, cineva care să o asculte. Este ceea ce Hanus (1994) numește ajutor informal de proximitate. Această formă de afiliere nu este întotdeauna posibilă dacă, în mod întemeiat sau nu, persoana în dificultate se teme că va fi respinsă în caz că ar împărtăși altcuiva experiența pe care o trăiește. Excluziunea care lovește adesea persoanele bolnave de sida
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
unei forțe constante provenite din eu. Într-o perspectivă economică, contrainvestirea este descrisă de Freud ca fiind un mecanism ce se opune refulării. Ea este indisolubil legată de refulare și întreține cu aceasta un raport de opoziție și totodată de proximitate. Contrainvestirea ar putea fi reprezentată în mod plastic sub forma unui capac indispensabil și complementar pentru „oala” inconștientului. Acest raport de complementaritate și de opoziție cu refularea pune problema de a ști dacă mecanismul contrainvestirii se înscrie sau nu printre
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fostului regim, constituirea PSM a devenit un contraargument. Asumându-și În mod oficial această moștenire, PSM a avut rolul de a confirma FSN-ul ca un partid nou, născut din revoluția română. Fuziunea din 2003 a arătat totuși o anumită proximitate Între cele două formațiuni politice, atât la nivel doctrinar, cât și la nivelul rețelelor de elite. Dispariția PSM din arena parlamentară și incapacitatea sa de a atrage un electorat puternic după această dată au Însemnat eșecul dezvoltării unei stângi radicale
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
alegerile din 1990, Stolojan a fost promovat În funcția de ministru de Finanțe. Chiar după ce Stolojan și-a prezentat demisia din Cabinetul Petre Roman, ca urmare a unui dezacord cu privire la politicile ecomonice conduse de către prim-ministru, acesta a rămas În proximitatea puterii executive, ocupând poziția de șef al Agenției pentru Privatizare. Prin urmare, putem citi cariera lui Theodor Stolojan drept un exemplu de ascensiune graduală În sânul executivului. Trecerea de la perioada comunistă la cea postcomunistă este, pe de o parte, rezultatul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
PRIMA PARTE Contextul demersului jurnalistic 1. a. O falsă dilemă: literatură sau jurnalism b. Există un specific al limbajului de presă? Iluzia limbajului neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o gravă criză politică) se impune cititorilor de la sine. În realitate, lucrurile nu stau tocmai așa. Trecerea de la întâmplarea reală la știre și, de aici, la eveniment este filtrată de o multitudine de constrângeri, toate formulate în numele interesului cititorilor: legea proximității, curiozitatea, beneficiul uman sau material, amuzamentul sau uimirea. Prin urmare, ce anume dă valoare de eveniment unei întâmplări: numărul persoanelor implicate? Dimensiunea pierderilor materiale? Gravitatea consecințelor? Activarea unor spaime latente: moarte, sărăcie, nesiguranță? Este greu de dat un răspuns. Să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
preia știrea exorcizării de la mănăstirea vasluiană (ba chiar, prestigiosul ziar Le Monde a luat decizia să trimită în România pe cel mai mare ziarist al său pentru a realiza un reportaj despre exorcizările din schiturile noastre ortodoxe)? Ce lege a proximității (legea mort/kilometri) mai funcționează în acest caz? Ce interes uman poate stârni francezilor moartea unui român nefericit? Cu doar câteva zile înaintea crimei de la Tanacu, un preot bătrân a fost asasinat la mănăstirea Petru Vodă de către un bolnav psihic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unor evenimente politice, economice, sociale etc. nu este suficientă cititorului. Pentru a stârni interesul și curiozitatea (ce noutăți ai?), știrile alese trebuie să creeze o cât mai mică distanță psihologică a individului față de eveniment, să-l implice emoțional. (3) Legea proximității Intrat într-o redacție, orice tânăr privește curios în jur și așteaptă nerăbdător să i se dea subiecte, să plece în documentare. E puțin buimăcit și speriat. Ar vrea să aibă inițiative, dar simte că nu știe o mulțime de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
altora. Paradoxal cumva, în informație, cititorul nu caută neapărat noutatea, ci gradul de implicare umană, socială, politică, emoțională. Fiecare om se interesează în primul rând de ceea ce îi este mai apropiat, mai familiar. Este ceea ce în jurnalism se numește „legea proximității”, sintetizată astfel de Michel Voirol (1992, p. 24): a) Proximitatea temporală. Orice eveniment prezent câștigă în interes și intensitate dacă este legat de viitorul imediat (o primejdie posibilă) sau de trecutul apropiat (nu este prima dată când se întâmplă). Chiar dacă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ci gradul de implicare umană, socială, politică, emoțională. Fiecare om se interesează în primul rând de ceea ce îi este mai apropiat, mai familiar. Este ceea ce în jurnalism se numește „legea proximității”, sintetizată astfel de Michel Voirol (1992, p. 24): a) Proximitatea temporală. Orice eveniment prezent câștigă în interes și intensitate dacă este legat de viitorul imediat (o primejdie posibilă) sau de trecutul apropiat (nu este prima dată când se întâmplă). Chiar dacă un articol despre inundațiile din țară va face un istoric
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fost în trecutul apropiat (în 1970, de pildă) și mai puțin cu trecutul îndepărtat: 1942, 1889, 1630 etc. Acest istoric mai detaliat poate figura într-o casetă separată, dar în nici un caz nu va deveni principalul mesaj al articolului. b) Proximitatea spațială. O mașină se izbește de un stâlp, neînregistrându-se pierderi de vieți omenești. Cu siguranță că acest accident va deveni subiectul de discuție al celor care locuiesc pe strada cu pricina. În alt cartier sau în alt oraș, accidentul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ziarele brașovene, o simplă notă la Sibiu, în timp ce presa din Ucraina va aborda cu siguranță alte subiecte. Cu puțin cinism, ziariștii numesc acest fenomen de îndepărtare a interesului direct proporțional cu distanța față de locul producerii accidentului: principiul mort/kilometri. Această proximitate, numită și geografică, este criteriul fundamental de apreciere a importanței unei știri. c) Proximitatea socială. Cinci morți înregistrați într-un accident petrecut în Ungaria nu interesează presa din România decât dacă, printre victime, se află și români. Într-un ziar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
siguranță alte subiecte. Cu puțin cinism, ziariștii numesc acest fenomen de îndepărtare a interesului direct proporțional cu distanța față de locul producerii accidentului: principiul mort/kilometri. Această proximitate, numită și geografică, este criteriul fundamental de apreciere a importanței unei știri. c) Proximitatea socială. Cinci morți înregistrați într-un accident petrecut în Ungaria nu interesează presa din România decât dacă, printre victime, se află și români. Într-un ziar românesc, tot ce are legătură cu România stârnește interesul. Este suficient ca printre victimele
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu România stârnește interesul. Este suficient ca printre victimele atentatului terorist de la Londra să se numere o româncă și, brusc, posturile de televiziune își trimit corespondenți în Anglia pentru a investiga acest caz și pentru a transmite de la fața locului. Proximitatea socială este provocată de ceea ce oamenii pot avea în comun: naționalitatea, profesia, mândria locală etc. d) Proximitatea afectivă sau interesul uman. Analizând comportamentul cititorului și efectele mass-media, sociologii au ajuns la concluzia că interesul de lectură este determinat, mai ales
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
româncă și, brusc, posturile de televiziune își trimit corespondenți în Anglia pentru a investiga acest caz și pentru a transmite de la fața locului. Proximitatea socială este provocată de ceea ce oamenii pot avea în comun: naționalitatea, profesia, mândria locală etc. d) Proximitatea afectivă sau interesul uman. Analizând comportamentul cititorului și efectele mass-media, sociologii au ajuns la concluzia că interesul de lectură este determinat, mai ales, de o axă a instinctelor vitale: viață și moarte (sănătate, sexualitate, droguri, accidente, catastrofe, violență, fericire, bogăție
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
predilect al faptului divers: un miliardar în dolari care își lasă averea unui câine, un cerșetor la moartea căruia se descoperă salteaua plină cu bani, rănitul dus la spital și care moare în urma altui accident etc. Deși funcționează impecabil, legea proximității nu acoperă toate situațiile generatoare de subiecte jurnalistice. Ziarul poate să facă o grămadă de lucruri, cum ar fi să spună cititorilor ce crede despre ultimele filme, cum se cultivă cartofii, care sunt predicțiile pentru zodia Taurului sau de ce este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sau de ce este cazul să-și dea demisia guvernul. Fără informație proaspătă nu am avea decât un comentariu asupra unor lucruri deja știute. Interesat și chiar stimulativ, comentariul nu este o știre. (D. Randall,1998, p. 37) Din păcate, legea proximității nu face distincția între știrea adevărată și cea inventată (construită pe logica lui s-ar putea, există temerea că... etc.). În această privință, George Bernard Shaw observa cu mult umor: „Ziarele sunt incapabile să discearnă între un accident de bicicletă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Iconicitatea ar fi una dintre ele. (6) Iconizarea verbalului vizează favorizarea unei pregnanțe mai mari a mesajului și o empatie mai mare la cititor, stimulat de un univers în care domină asemănarea. Regăsim aici legea generală care dirijează funcționarea mass-media: proximitatea. (J.-M. Adam, M. Bonhomme, 2005, p. 110) Desigur, nu trebuie să restrângem iconul doar la imagine sau simbol. (7) În discuție intră și gestionarea figurilor stilistice, forma suportului tipografic, decupajul, titrarea, chenarele etc. Media se comunică pe ea însăși
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
aș vrea să vă spun”, „îmi amintesc” etc. (4) Este greu de spus ce anume a stârnit interesul francezilor față de procesul soților Ceaușescu și executarea lor în curtea unității din Târgoviște. Dacă legea „mort/kilometri” nu poate fi invocată, rămâne proximitatea emoțională, fascinația morții și, nu în ultimul rând, interesul stârnit de transmisia în direct a Revoluției din Decembrie 1989 (o premieră mondială). „Un exemplu extras din realitatea românească, foarte pilduitoare în tratarea mediatică a evenimentelor. Duminică, 22 aprilie, TF1 a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]